Tag: Orban

  • ANALIZĂ: Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban trebuie să recupereze cei patru ani în care s-au atras doar 13,5% din banii de la UE

    Tema atragerii fondurilor UE a figurat pe agenda tuturor guvernelor de după 2007, fiind în egală măsură motiv de critici la adresa miniştrilor implicaţi în acest proces, dar şi prilej de critici din partea opoziţiei. De cele mai multe ori, însă, discuţiile pe acest subiect s-au limitat la declaraţii, dovadă fiind faptul că, deşi România beneficiază de fonduri structurale de peste 19,2 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la data de 31 august plăţile efectuate din contribuţia UE în raport cu alocarea totală de la Uniune fiind de 13,5%. Înfiinţarea ministerului condus de Orban survine unei perioade în care atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au invocat necesitatea atragerii fondurilor europene, ca o soluţie pentru problemele de infrastructură, de mediu sau de dezvoltare regională, în contextul unei creşteri economice limitate inclusiv de contextul internaţional. România beneficiază de fonduri structurale în cuantum de 19.213.036.712 euro (81.665.012.544 miliarde de lei) care pot fi accesate prin mai multe programele operaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leonard Orban: În absorbţia fondurilor UE nu se pot face progrese peste noapte

    El a făcut aceste afirmaţii după audierea şi validarea sa pentru funcţia de ministru în cadrul comisiile parlamentare reunite. Orban a menţionat că până la sfârşitul anului 2012 va trebui să se ajungă la o rată de absorbţie pentru fondurile pentru politica de coeziune de minimum 20 la sută. “Nu mi-am luat în nici un fel angajamentul că nu vor fi dezangajate fonduri la sfârşitul anului 2012, pentru că nu numai că trebuie să cheltuim 1,9 miliarde până la sfârşitul anului viitor, dar trebuie ca pe fiecare program în parte să atingem un anumit nivel şi, aşa cum arată situaţia în momentul de faţă, sunt anumite programe la care este aproape imposibil, dacă nu imposibil, să atingem acel nivel”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: Economia Ungariei nu a ieşit din zona de pericol

    Orban a arătat că autorităţile trebuie să fie pregătite să opereze într-un mediu financiar şi economic dificil în următoarele câteva luni, transmite Portfolio.hu.

    Guvernul ungar se va concentra la toamnă pe criza din zona euro, care a creat “probleme serioase” nu doar pentru ţările din regiune ci şi Ungariei, a spus premierul. “Ţara trebuie să fie pregătită că cel puţin în următoarele câteva luni oamenii trebuie să se descurce într-un mediu economic mai dificil decât cel actual” , a avertizat şeful guvernului de la Budapesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua Constitutie a lui Orban, sarbatorita cu “Psalmus Hungaricus” la Cluj si in opt orase din Ungaria

    De asemenea, tot luni – a doua zi de Paste – vor fi organizate
    ceremonii in cinstea evenimentului in opt orase din Ungaria, dar si
    la Cluj-Napoca, incepand de la ora 19. “Psalmus Hungaricus”,
    lucrare de Zoltan Kodaly, unul dintre cei mai importanti
    compozitori ungari, va fi cantat in prima parte a programului, in
    toate cele 10 locuri unde se sarbatoreste noua constitutie.

    Documentul, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, are la
    baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu
    referiri la Dumnezeu si la familia traditionala. In preambulul sau,
    plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si
    nationalist, noua constitutie promite sa ocroteasca “unitatea
    spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai
    multe parti in timpul furtunilor istoriei”.

    Opozitia considera insa ca textul incalca libertatile fundamentale
    si constituie un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea
    sa si a partidului sau. Noua constitutie a fost aprig contestata
    atat de opozitie, cat si de organizatii feministe – care contesta
    faptul ca in document se spune ca viata persoanei incepe din
    momentul conceptiei -, precum si de organizatii de aparare a
    drepturilor omului si asociatii de aparare a drepturilor
    homosexualilor.

  • Aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, o misiune dificila pentru presedintia ungara a UE

    Potrivit lui Orban, Romania este pregatita din punct de vedere
    tehnic pentru aderarea la Schengen, iar Bulgaria va fi pregatita la
    inceputul lui mai. Totusi, mai multe state membre UE nu sprijina
    politic aderarea celor doua tari la UE. “Suntem blocati la nivel
    politic”, a declarat premierul ungar. “Ar trebui sa fie o dezbatere
    politica deschisa si nu negocieri secrete pe acest subiect”,
    potrivit lui Orban. Ministrii de Externe francez si german au
    declarat, joi, ca Romania si Bulgaria inca nu sunt pregatite sa
    adere la spatiul Schengen.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentarii europeni vor sa protejeze prin lege libertatea presei din statele UE

    Parlamentul a criticat decizia Comisiei Europene de a cere
    Budapestei doar modificari minime la legea presei, subliniind ca
    printre “problemele restante” se numara independenta politica si
    financiara a serviciului public de radiodifuziune, protectia
    confidentialitatii surselor jurnalistice, impunerea unor “sanctiuni
    disproportionate si extreme, din motive discutabile si nedefinite”
    si “un control politic si guvernamental generalizat si centralizat
    asupra mass-media”.

    Guvernul de la Budapesta a acceptat, in aceasta saptamana, sa
    aduca o serie de amendamente asprei legi a presei promovate de
    Viktor Orban si partidul Fidesz, care impunea amenzi de zeci si
    sute de mii de euro institutiilor din presa scrisa, audiovizuala si
    online care incalca “interesul public si morala publica”, cerea
    ziaristilor sa-si dezvaluie sursele in cazuri considerate ca tinand
    de securitatea nationala si prevedea infiintarea unei autoritati de
    stat care sa supravegheze presa, autoritate dominata de apropiati
    ai Fidesz.

    In aceeasi rezolutie, eurodeputatii si-au exprimat ingrijorarea
    fata de cazuri de nerespectare a “pluralismului si a libertatii” si
    in alte tari ale Uniunii, in special Italia, Bulgaria, Romania,
    Cehia si Estonia si au solicitat adoptarea in acest an a unei
    directive europene privind libertatea presei.

  • Nem tudom, monsieur!

    Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
    amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
    televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
    publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
    partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
    definite.

    Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
    accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
    si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
    germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
    ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
    a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
    de jumatate de an.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung
    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits
    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti
    “, spune Kopits.

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.