“Ţinând cont de stocul de arme chimice al regimului sirian, vrem ca Assad şi anturajul să înţeleagă că lumea îi priveşte şi că vor trebui să răspundă în faţa comunităţii internaţionale şi a Statelor Unite în cazul în care vor face tragica eroare de a le utiliza”, a declarat Barack Obama, aflat în Reno (Nevada). “Noi suntem în favoarea unei tranziţii în urma căreia sirienii să beneficieze de un viitor mai bun, fără regimul lui Assad”, a adăugat preşedintele.
Tag: Obama
-
Limbajul corporal la întâlnirea dintre Obama şi Putin. De ce s-a uitat la podea preşedintele rus şi de ce a strâns din ochi cel american
Atunci când Putin a studiat cu atenţie podeaua, oare vrea să îşi exprime dezacordul faţă de presiunile lui Obama în legătură cu situaţia din Siria? Atunci când Obama a strâns din ochi, oare acest lucru însemna că adjectivul “serioase” utilizat de către Putin pentru a califica discuţiile lor era, de fapt, un eufemism pentru a descrie o întâlnire mult mai animată? Iar acel mic zâmbet al lui Putin, în momentul când l-a invitat pe Obama la Moscova, era, oare, un indiciu al unei destinderi a relaţiilor între cei doi?
-
Barack Obama nu va merge la summitul APEC organizat la începutul lui septembrie în Rusia
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane, Jay Carney, a făcut acest anunţ în faţa jurnaliştilor care îl însoţeau pe Obama într-o deplasare la New York, fără a oferi mai multe detalii pentru moment.
Summitul APEC urmează să se desfăşoare la începutul lui septembrie în oraşul Vladivostok, din Extremul Orient rus. Obama trebuie să participe în aceeaşi perioadă la convenţia prezidenţială care urmează să-l învestească oficial drept candidat al Partidului Democrat la alegerile din 6 noiembrie, când va candida pentru un al doilea mandat de patru ani la conducerea primei puteri mondiale.
-
Mitt Romney are un uşor avantaj în faţa lui Barack Obama în cursa pentru Casa Albă
Conform sondajului realizat în perioada 11-13 mai pe un eşantion de 615 adulţi din toată ţara, 46 la sută dintre alegătorii înregistraţi l-ar vota pe Romney, iar 43 la sută ar opta pentru Obama. Avantajul lui Romney se încadrează însă în marja de eroare a sondajului, de plus sau minus patru puncte procentuale.
Un total de 62 la sută dintre respondenţi au citat economia drept cel mai important subiect în alegerile prezidenţiale. Îngrijorările privind deficitul bugetar se clasează pe un distant loc al doilea cu 11 procente, urmate de sănătate cu 9 la sută. Şapte la sută au ales căsătoriile între persoane de acelaşi sex, 4 la sută au citat politica externă şi 2 la sută au ales imigraţia.
-
Ce-i mai trebuie lui Mitt Romney ca să câştige nominalizarea pentru preşedinţie
Deşi Newt Gingrich şi Ron Paul au rămas în cursă, este practic imposibil ca vreunul să-l ajungă din urmă, astfel încât la sfârşitul lunii mai nominalizarea va fi tranşată. Înfruntarea dintre Obama şi Romney, judecând după ultimele lor discursuri, se anunţă deja plicticoasă şi violentă, centrată aproape exclusiv pe atacuri ideologice sau pe pseudo-subiecte.
Aflat, de pildă, la Asociaţia Naţională a Puşcaşilor, Romney i-a avertizat pe cei prezenţi că Obama nu protejează drepturile deţinătorilor de arme şi că el le va proteja dacă va fi ales preşedinte. Preşedintele Obama, la rândul lui, l-a atacat pe Romney în chestiunea imigraţiei ilegale, în speţă a celei provenite din America Latină, afirmând în cursul unei vizite în Columbia că poziţia mult prea dură a lui Romney în privinţa legilor privind imigraţia este “foarte îngrijorătoare” şi a promis că va promova la anul o legislaţie mai raţională a imigraţiei. Obama s-a bucurat în mod tradiţional de susţinere în rândul electoratului hispanic.
Următoarele alegeri primare pentru desemnarea candidaţilor la nominalizarea pentru prezidenţiale vor avea loc la 24 aprilie în statele Connecticut, Delaware, New York, Pennsylvania şi Rhode Island. În tabăra republicană, Mitt Romney are un avans decisiv, chiar dacă mai are de câştigat de partea sa 483 de delegaţi, pe lângă cei 661 al căror sprijin deja îl are, în timp ce în tabăra republicană, Barack Obama, singurul candidat, are deja asigurat sprijinul a 2.160 din cei 2.854 de care are nevoie pentru a obţine oficial nominalizarea.
-
Peste 40 de senatori republicani fac presiuni asupra lui Obama să nu reducă arsenalul nuclear
Cei 43 de senatori republicani scriu că se vor opune oricăror eforturi ale administraţiei de limitare a capabilităţilor apărării americane antirachetă sau de continuare a reducerii arsenalului nuclear, relatează The Hill, publicaţie a Congresului, în ediţia electronică. Scrisoarea, iniţiată de senatorul Whip Jon Kyl din Arizona, este ultima dintr-o serie de critici adresate de republicani preşedintelui, după ce Obama i-a spus lui Medvedev la summitul pe probleme de securitate nucleară de la Seul, într-o conversaţie auzită din cauza unui microfon rămas deschis, că în prezent are nevoie de “spaţiu”, dar va beneficia de mai multă “flexibilitate” după alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie.
-
Obama transmite Phenianului că vrea pace şi respinge provocările
“Vreau să mă adresez în mod direct liderilor de la Phenian. Statele Unite nu au intenţii ostile faţă de ţara voastră. Vrem pace”, a declarat Obama într-un discurs susţinut în faţa unor studenţi la Seul. “În prezent, noi spunem: Phenian, ai curajul să cauţi pacea şi să oferi o viaţă mai bună nord-coreenilor”, a spus el. Preşedintele american a avertizat totodată că “nu există recompensă pentru provocări”, în timp ce Coreea de Nord se pregăteşte să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune pentru a pune pe orbită un satelit de observaţie, lansare suspectată de comunitatea internaţională că este o testare deghizată a unei rachete.
-
Cota de popularitate a lui Obama a scăzut sub pragul de 50%
Sondajul, realizat pentru postul de televiziune ABC News şi cotidianul Washington Post, precizează că doar 46% dintre persoanele intervievate aprobă acţiunea preşedintelui Obama, faţă de 50% care o dezaprobă. Aceste noi date contrazic un sondaj precedent, realizat în februarie, potrivit căruia 50% dintre americani aprobă acţiunea preşedintelui, faţă de 46% care se declară împotrivă. Aprobarea de către preşedintele Obama a unei creşteri a preţurilor carburanţilor a oferit un motiv de speranţă adversarilor săi republicani în vederea viitoarelor alegeri prezidenţiale, potrivit sondajului.
-
Cine îl poate învinge pe Obama
Asta trebuia să fie seara lui Romney, a reflectat Rick Santorum, după ce a pierdut cu 38% la 41% în faţa lui Mitt Romney alegerile primare de marţea trecută din Michigan. “Întrebarea era cât de măreaţă urma să fie această seară. Şi n-a fost prea măreaţă”, a spus Santorum. În aceeaşi zi, Romney îl învinsese în Arizona pe Santorum cu 47% din voturi contra 27%, însă în Michigan, miza simbolică era mai mare, fiindcă aici a copilărit Romney pe când tatăl său era guvernatorul statului.
Nici campania de aici n-a fost prea strălucită, şi asta pentru ambii candidaţi, care i-au servit pe tavă lui Barack Obama muniţie electorală proaspătă cu declaraţiile lor. Vrând să arate ce atitudine patriotică are familia lui faţă de maşinile fabricate în America, Romney s-a lăudat că soţia lui conduce nu unul, ci două Cadillacuri – o gafă într-un oraş ca Detroit, care continuă să aibă cea mai mare rată a sărăciei dintre marile oraşe americane. De partea lui, Rick Santorum l-a făcut pe Obama “snob” fiindcă s-a pronunţat pentru politici care să le faciliteze financiar tinerilor accesul în colegii, aducând ca unic argument o insultă în bloc la adresa colegiilor americane, care n-ar fi decât “uzine de îndoctrinare liberală”.
Faptul că Romney n-a atras mai multe voturi în Michigan se explică şi prin faptul că alegătorilor nu le-au căzut bine criticile lui faţă de eforturile administraţiei Obama, din 2008 încoace, de a salva locurile de muncă din industria auto. Romney n-a ascuns că ar fi preferat ca GM şi Chrysler să fie lăsate să falimenteze sau să apeleze la nişte inexistenţi finanţatori privaţi, tocmai într-o perioadă când sondajele arată că 56% dintre americani găsesc că împrumuturile date de stat marilor companii auto au fost în cea mai mare parte bune pentru economie şi eficiente pentru salvarea locurilor de muncă. Sindicaliştii din United Auto Workers l-au aşteptat la Detroit pe Romney cu pancarte ca “Planul lui Romney pentru industria auto? Lăsaţi Detroitul să dea faliment!” sau “Mulţumim preşedintelui Obama pentru sprijin”.
În ce îl priveşte pe Rick Santorum, era puţin probabil ca nişte alegători preocupaţi în primul rând de locurile de muncă şi de şansele lor în societate să fie prea atraşi de o campanie atât de marcată ideologic, nu numai prin afirmaţia că e mai bine ca americanii să nu se ducă la colegiu, dar şi prin violenţa verbală cu care Santorum, catolic practicant, a atacat separaţia dintre biserică şi stat, spunând că acest principiu, enunţat de J.F.Kennedy în faimosul său discurs de campanie din 1960, “îl face să verse”.
Stridenţele retorice ale campaniei din Michigan sunt un exemplu bun pentru felul păgubos în care candidaţii republicani înţeleg să abordeze electoratul. Cu cinci luni înainte de încheierea ciclului de alegeri primare pentru desemnarea candidatului la prezidenţialele din noiembrie, campania electorală din SUA pare un balet tot mai plicticos, în care cu cât se cheltuiesc mai mulţi bani şi mai multe energii retorice, cu atât rezultatul e mai puţin interesant. În tabăra democrată, Obama e singurul candidat, iar în tabăra republicană, ierarhia între candidaţii la nominalizare s-a schiţat deja: Romney are asigurat votul a 182 de delegaţi pentru Convenţia Naţională din august, Santorum a strâns 79, Newt Gingrich 39 şi Ron Paul 38.
În această săptămână, campania intră într-o nouă fază, odată cu tradiţionala “super-marţi” – 6 martie, când au loc alegeri primare simultan în şapte state (Georgia, Ohio, Massachussetts, Oklahoma, Tennessee, Vermont, Virginia), plus adunări electorale (caucus) în alte trei state (Alaska, Idaho, Dakota de Nord), ceea ce ar trebui să-i departajeze probabil decisiv pe candidaţii republicani. Conform sondajelor de opinie însă, cel mai bine situat dintre ei, Mitt Romney, a pierdut teren în ultimele luni în faţa lui Obama.
Vara trecută, în epoca prăbuşirii din august a burselor, şansele republicanilor de a-l detrona pe Obama erau intacte; în timp însă, odată cu redresarea economică, actualul preşedinte a luat avans în sondaje, uzând de o strategie a discursului cât mai decent şi axat exclusiv pe problemele imediate ale americanilor de rând – locuri de muncă, acces la educaţie, aducerea înapoi a corporaţiilor migratoare, justiţie socială în raport cu categoriile care au prosperat în vreme de criză. Conjunctura îl slujeşte: şomajul a scăzut la 8,3%, de la 9,1% în august, încrederea consumatorilor a crescut şi până şi piaţa caselor a început să-şi revină.
-
Barack Obama salută “etapele pozitive” pentru depăşirea crizei din zona euro
“Europenii au luat măsuri importante pentru combaterea crizei”, a declarat Jay Carney, referindu-se la noul plan economic pentru salvarea Greciei. În cursul conferinţei de presă, Carney a subliniat că vor fi necesare “măsuri suplimentare” în contextul actualei crize. În cursul conversaţiei telefonice, Obama “a salutat acordul obţinut noaptea trecută pe tema planului de salvare a Greciei”, adaugă Carney. “Preşedintele şi cancelarul sunt de acord asupra faptului că pactul fiscal european, acţiunile recente ale BCE şi reformele din Spania şi Italia au constituit etape pozitive în combaterea crizei din zona euro”, precizează purtătorul de cuvânt.