BusinessMagazin

Tag: numire

  • “Drumul de sub munte”, alternativa la DN 1, reabilitat cu 34 de milioane de euro, bani europeni

    Contractul privind reabilitarea „Drumului de sub munte“ a fost semnat, joi, la Consiliul Judeţean Braşov, fiind vorba de şoseaua care porneste din DN1, în comuna Sinca şi continuă până dincolo de oraşul Victoria, la limita cu judeţul Sibiu, în Cârţişoara, drumul către Transfăgărăşan.

    Cunoscut sub denumirea de „Drumul de sub munte” este vorba, de fapt, de patru drumuri judeţene, care fac legatura între 13 localitati, arteră care poate deveni o alternativă pentru aglomeratul DN1.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stefanini a numit-o pe Eliza Irimia Director Financiar pentru regiunea EMEA

    ”Pasionată deopotrivă de domeniul financiar şi de inginerie şi cu o experienţă vastă, dobândită în companii de renume de pe piaţă, Eliza a fost pentru noi omul ideal la locul potrivit”, spune Manuel Frade, CEO Stefanini EMEA. ”Avem încredere că gândirea ei analitică şi viziunea strategică vor ajuta la menţinerea sănătăţii financiare a companiei şi vor contribui la îmbunătăţirea rezultatelor noastre per total.”

    Înainte de a se alătura echipei Stefanini, Eliza Irimia a lucrat în cadrul Vodafone România, unde timp de 13 ani a deţinut diferite funcţii de conducere, de la Manager Planificare & Control pentru trei dintre departamentele companiei, la Senior Manager al departamentului de Audit Intern şi apoi Director Financiar al Vodafone Shared Services România. Anterior, Eliza a fost Auditor Senior în cadrul KPMG România, dar a şi predat la catedra Academiei de Studii Economice pentru o perioadă de 2 ani.

    ”Legislaţia, fiscalitatea şi taxele sunt, în general, domenii în care au loc schimbări frecvente şi unde există numeroase deosebiri de la o ţară la alta, astfel că propunerea de a coordona departamentele financiare ale Stefanini din 11 ţări mi s-a părut o provocare extrem de interesantă”, spune Eliza Irimia. ”Am, însă, alături de mine o echipă tânără şi dedicată – de 25 de persoane – la nivel de EMEA şi asta ne va ajuta să ne îndeplinim toate sarcinile cu succes.”

    Eliza Irimia este Doctor în Economie, absolvind în 2012 Magna cum Laude specializarea Corporate Finance din cadrul ASE Bucureşti. Este, de asemenea, licenţiată a Universităţii Politehnice din Bucureşti, cu specializarea Inginerie, şi deţine o certificare ACCA.

    Eliza este pasionată de designul interior, vorbeşte fluent limba engleză şi are cunoştinţe de franceză şi italiană.


     

  • Cum poţi ajunge să ai vânzări de câteva milioane de dolari pe cea mai mare platformă de e-commerce din lume

    Alex Hudiţan, alături de Claudiu Stănculescu au pornit anul trecut proiectul Amazon SetUP prin intermediul căruia românii pot învăţa cum să îşi creeze propriul brand şi să îşi vândă produsele pe platforma americană Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
    Din iunie anul trecut şi până în prezent, circa 1.700 de oameni au urmat cursul Amazon SetUP.
     
    „Am început în iunie anul trecut şi atunci am avut 110 persoane înscrise. La a doua ediţie au fost 170 de oameni, apoi 450, iar acum la cea de-a patra ediţie numărul de înscrieri a ajuns la peste 1.000”, a declarat Alex Hudiţan, unul din cei doi fondatori ai Amazon SetUP.
     
    Cursul durează 14 săptămâni şi costă 1.500 dolari sau 1.950 dolari plătiţi în trei rate, acesta desfăşurându-se exclusiv online.
     
    „Scopul este ca la finalul celor 14 săp­tămâni să ai produsul pregătit pentru a-l lansa pe Amazon”, a punctat el.
     
    În cadrul cursului, cei care vor să îşi înceapă o afacere pe Amazon învaţă cum trebuie să îşi aleagă produsul pe care vor să îl comercializeze, furnizorii şi să îl promoveze.
     

  • Primăria care vrea să-şi ridice un oraş pe care să-l numească după gigantului care plănuieşte să-şi mute acolo cartierul general

    Şi asta pentru că un nume de un asemenea calibru nu poate decât să influenţeze în bine economia locală, măcar prin prisma miilor de noi locuri de muncă.
     
    Este vorba de Amazon, iar unele oraşe pe care le ia în calcul pentru relocare au o ofertă atractivă din punct de vedere al condiţiilor de construcţii. Alţii au trimis tot soiul de mesaje video şi mesaje. Alţii au angajat ingineri şi specialişti IT.
     
    Un oraş a făcut însă ceva cu totul şi cu totul special: a spus că va construi din temelii un oraş nou, pe care îl va numi Amazon.
    Primăria din Stonecrest, localitate aflată la o distanţă de jumătate de oră de mers cu maşina de Atlanta, a decis să ridice un întreg orăşel pe care să-l boteze după numele companiei. “Sunt mai multe oraşe americane care vor ca Amazon să ridice sediul secundar al companiei în zona lor. Dar noi oferim o oportunitate unică de branding.”
     
    Amazon va în această lună lua o decizie în privinţa locului în care va ridica al doilea său sediu în care ar urma să investească 5 miliarde de dolari.
     

  • Cum arată noua armă a ruşilor, care poate distruge toată Franţa în câteva secunde şi evită orice radar

    Racheta RS-28, numită Satan 2 de către reprezentanţi NATO, are o viteză maximă de 7 kilometri pe secundă şi are rolul de a anihila sistemele de protecţie antirachetă. Preşedintele Putin, notează unele surse, vrea să înlocuiască fostele rachete SS-18 cu noile proiectile.

    Racheta poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

    Igor Sutyagin, expert în armament de la Royal United Services Institute din Londra, le-a declarat celor de la Mail Online că rachetele SS-18 au deja 30 de ani vechime, aşa că schimbarea cu un model mai performant era inevitabilă. “Chiar dacă ai fi avut o relaţie strânsă cu NATO, tot ai fi vrut să ai armamentul la zi”, a spus Sutyagin. “Dar Putin este mulţumit de faptul că media a perceput această investiţie ca pe o mişcare agresivă. El vrea să sublinieze caracterul său imprevizibil.”

    Ruşii au anunţat că noile rachete vor fi disponibile din 2018, iar cele vechi SS-18 vor fi retrase până la sfârşitul lui 2020.

  • Cum s-a ajuns ca 5% din populaţia globului să fie responsabili de 30% din atacurile armate

    Tragicul eveniment din Las Vegas petrecut în seara zilei de 1 octombrie este doar ultimul dintr-un şir parcă nesfârşit de incidente care au în comun un singur lucru: o lege veche de 225 de ani. Prin urmare, un titlu la fel de bun ar fi fost „De ce o lege veche de 225 de ani permite uciderea a sute de oameni nevinovaţi”.

    Cel de-al doilea amendament, pentru că despre acesta e vorba, a fost adoptat de Curtea Supremă a Statelor Unite pe 15 decembrie 1971; deşi contestat de zeci de ori, forma sa a rămas aceeaşi până astăzi: „O forţă armată bine regulată fiind necesară pentru a asigura securitatea unui stat liber, dreptul oamenilor de a avea şi de a purta arme nu va fi încălcat”.

    Interpretarea celui de-al doilea amendament a dus la numeroase controverse, de-a lungul anilor cristalizându-se două direcţii politice principale: cea a democraţilor, care vor înăsprirea legilor privind obţinerea şi deţinerea armelor, şi cea a republicanilor, care nu vor „să se atingă” de dreptul constituţional al americanului de rând.

    Cine are însă dreptate?

    Trebuie să începem prin a defini contextul: în 1791, atunci când cele 10 amendamente au fost redactate, dreptul la armă era considerat un garant al securităţii personale; situaţia de atunci nu mai are nicio legătură cu cea actuală – ca termen de referinţă, cele 10 amendamente au fost redactate cu 13 ani înainte ca Napoleon să fie proclamat împărat de către senatul francez.

    Se justifică, astfel, ca 225 de ani mai târziu oamenii de rând să aibă în continuare dreptul de a deţine arme?

    Aceasta este întrebarea care a dus la zeci de procese în majoritatea statelor americane, toate având însă aceeaşi finalitate: odată ajunsă la Curtea Supremă, speţa s-a judecat luând ca argument final Constituţia Statelor Unite. Prin urmare, cei care se opun dreptului la armă au încercat să ocolească cel de-al doilea amendament şi să ceară, în loc de interzicerea armelor de foc, controale mult mai detaliate ale celor care vor să cumpere o armă. Nici aceste demersuri nu au avut însă prea mare succes.

    E totuşi important să menţionăm că nu toate statele au aceleaşi reguli în ceea ce priveşte deţinerea şi portul de arme. În Nevada, statul în care a avut loc tragedia de duminică, legile sunt extrem de permisive: nu există obligaţia de a avea permis de portarmă, iar cantitatea de muniţie pe care o poţi achiziţiona e practic nelimitată.

    Şi dacă v-aţi fi aşteptat ca lumea să aibă o reacţie fermă împotriva dreptului de a avea armă în perioada imediat următoare unei astfel de tragedii, lucrurile stau cu totul altfel.

    Ca urmare a atacului din Las Vegas, acţiunile principalilor producători de arme au crescut: cele ale Sturm Ruger cu 4%, iar cele ale American Outdoor Brands (companie pe care o cunoaşteţi, probabil, sub numele de Smith & Wesson) cu peste 3%. Acest lucru a devenit ceva obişnuit – acţiunile companiilor de profil tind să crească după fiecare atac armat.

    Motivul este, din nou, unul politic: investitorii s-au aşteptat ca un masacru – aşa cum a fost cel de duminică – să ducă la reguli mai stricte în ceea ce priveşte controlul armelor. Discursurile dure ale fostului preşedinte Obama trimiteau, de asemenea, către un astfel de deznodământ.

    Dar legile mai dure nu s-au concretizat, iar vânzările de arme au crescut vizibil în timpul mandatelor Obama. Odată cu alegerea lui Donald Trump însă, acţiunile Storm Ruger şi American Outdoor Brands s-au deteriorat în mod vizibil. „Liniştea” oferită de prezenţa la Casa Albă a unui republican le-a dat americanilor încrederea că magazinele de arme şi muniţii vor rămâne deschise, iar ei îşi vor putea mări oricând stocul. Sturm Ruger a anunţat în august că veniturile trimestriale au scăzut cu 22% faţă de anul precedent; American Outdoor Brands a anunţat că vânzările au scăzut cu 40%.

    Ce soluţii există?

    Un studiu realizat în 2016 la Universitatea Quinnipac a relevat faptul că 6 din 10 americani (inclusiv 4 din 10 republicani) ar fi de acord cu interzicerea dreptului de a deţine arme semiautomate (aşa cum au fost cele folosite în atacul din Las Vegas). Eficienţa unei astfel de măsuri este cu totul altă poveste: jumătate din cei intervievaţi cred că o astfel de măsură nu ar reduce riscul atacurilor armate.

    Există posibilitatea reală ca ambele partide să găsească o cale de mijloc pentru introducerea unor controale mai ample în cazul celor care vor să cumpere arme şi muniţii. O schimbare majoră în legislaţie pare însă departe. Pentru moment, părerea vizavi de cel de-al doilea amendament rămâne una din principalele diferenţe dintre cele două mari partide.

    Singura întrebare care contează, de fapt, este aceasta: câţi oameni îşi vor mai pierde viaţa până ce portul de armă să fie mai strict reglementat?

    La final, câteva informaţii care ar trebui să ne aducă o oarecare linişte: ca stat, România se situează la polul opus faţă de americani: avem una dintre cele mai stricte legi în ceea ce priveşte deţinerea şi utilizarea armelor de foc. O licenţă de vânător necesită ore de antrenament în prezenţa unui vânător profesionist; este interzisă deţinerea armelor semiautomate sau a pistoalelor; permisele destinate autoapărării sunt disponibile doar anumitor demnitari, membri ai armatei sau martorilor aflaţi sub protecţie şi este obligatorie, pentru obţinerea dreptului de a purta armă, o evaluare psihologică.

  • Până unde merge prostia umană: au cerut producătorilor SĂ READUCĂ coloranţii artificiali în produsele pe care le mănâncă zi de zi: “Nu mai au acelaşi gust”

    Cerealele nu mai au acelaşi gust fără culorile artificiale – cel puţina acesta e mesajul pe care l-au primit din partea consumatorilor cei de la General Mills, producătorul cerealelor Trix.

    Cei de la General Mills au decis să elimine coloranţii artificiali în 2016, dar plângerile venite de la clienţi i-au făcut să ia în calcul reintroducerea chimicalelor.

    Potrivit investorplace.com, compania va produce, începând din octombrie, o gamă numită Classic Trix; astfel, clienţii se vor putea bucura din nou din substanţele chimice cu care au crescut.

    În vreme ce General Mills aduce înapoi coloranţii artificiali, majoritatea companiilor se luptă pentru a elimina majoritatea elementelor nocive din alimentele comercializate.

  • Cine este noul noul CFO al Bayer România, Bulgaria şi Republica Moldova

    Sercin Giray a preluat atribuţiile lui Andreas Schremmer, care a avut şi funcţia de CFO (Director Financiar) în timpul fostului său mandat de Senior Bayer Representative, încheiat în luna august a acestui an. Sercin Giray şi-a început cariera în cadrul Bayer în 1999 în domeniul contabilităţii şi finanţelor, în ţara sa natală, Turcia. În 2008 a fost avansată in funcţia de  Head of Group Reporting pentru Bayer Turcia şi, după doi ani de succes şi-a  continuat dezvoltarea profesională în cadrul Bayer AG, la Leverkusen, ca şi  coordonator al  diviziei de Corporate Finance pentru Europa. În 2013 s-a întors în Turcia şi a condus departamentul financiar. 

    „România, Bulgaria şi Republica Moldova sunt pieţe importante pentru compania Bayer şi sunt extrem de încântată să fac parte dintr-o echipă de lideri atât de puternică şi capabilă. Sunt convinsă că, împreună cu echipele locale, vom obţine cele mai bune rezultate posibile “, a declarat doamna Sercin Giray la numirea sa.

    Doamna Giray deţine o diplomă în Business Administration in German – Controlling, obţinută la Universitatea Marmara – Istanbul, din Turcia.

  • Ce este şi cum a apărut moneda Bitcoin – VIDEO

    De la momentul inventării internetului, au existat mai multe tentative de a inventa monede virtuale, dar niciuna nu a avut mare succes pentru că nu a putut rezolva aşa-numita problemă a dublei cheltuieli. În esenţă, această problemă se leagă de faptul că de vreme ce banii digitali sunt doar informaţie, aceştia pot fi duplicaţi şi cheltuiţi de mai multe ori.

     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.