Tag: nevoie

  • Liniştea de la birou

    O soluţie ar fi amenajarea unor spaţii speciale izolate de zgomotul de fond, la care s-a gândit o companie newyorkeză nu de mult înfiinţată, Room, scrie Business Insider.

    Aceasta produce cabine telefonice de birou, care se pot asambla la locul unde este nevoie de ele, fiind gândite astfel încât să izoleze utilizatorul de zgomotele din jur şi totodată să fie bine ventilate.

    Cabinele elegante produse de Room au însă şi un dezavantaj din construcţie, ele fiind prevăzute cu un taburet şi nu cu un scaun mai confortabil, pentru ca nu cumva angajaţii să fie tentaţi să se mute cu totul acolo cât stau la serviciu, iar cererea e atât de mare încât clienţii trebuie să aştepte cam două luni pentru livrare.

  • A renunţat să mai muncească pentru alţii, iar acum afacerea lui se îndreaptă spre 400 milioane de lei

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

     

  • Cum arată şi cu ce se ocupă fiica celui mai excentric miliardar – FOTO

    Holly Branson nu mai are nevoie de nicio introducere: este fiica mogulului Richard Branson, cel care a fondat grupul de companii Virgin.

    Deşi s-a născut într-o familie în care nu avea grija zilei de mâine, Holly Branson a decis să-şi urmeze pasiunea de a deveni doctor. A obţinut o diplomă de la College University din Londra şi a lucrat, ulterior, ca doctor la spitalele Chelsea şi Westminster.
     

    Pasionată de aventuri şi senzaţii extreme, Holly Branson a urcat pe vârful Mont Blanc, a făcut kitesurfing pe canalul Mânecii şi a încercat chiar să traverseze Atlanticul într-o barcă cu vâsle.

    În cele din urmă, Richard Branson i-a făcut fiicei sale o ofertă pe care aceasta nu a putut să o refuze: Holly Branson trebuia să se ocupe de acţiunile caritabile ale Virgin Group, conglomerat cu afaceri de zeci de miliarde de dolari.

    În prezent, Holly Branson îşi împarte timpul între diverse proiecte, idei de business şi conducerea Virgin Unite, organizaţia caritabilă fondată de tatăl său.

  • Teodorovici: Rectificarea bugetară va fi săptămâna viitoare, cu sau fără avizul CSAT

    Avizul de la CSAT este în curs de a fi obţinut, urmând să fie obţinut printr-o procedură scrisă, iar, dacă nu va fi trimis, Executivul va trimite o solicitare. Ministrul Finanţelor susţine că nu poate exista un blocaj în adoptarea rectificarea bugetării, în cazul în care nu va exista un consens în CSAT.

    „Din punctul meu de vedere, poate să fie fără acest aviz, pentru că nu scrie nicăieri în lege, dar s-a mers pe o cutumă (…) Anul viitor sper să nu mai avem nevoie de un astfel de aviz”, a subliniat Teodorovici, care a amintit că la rectificarea bugetară din 2015 nu a fost nevoie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vot de încredere pentru leadershipul românesc

    “Sunt o serie de lucruri care trebuie îmbunătăţite: serviciile medicale, produsele farmaceutice de toate felurile trebuie să ajungă către pacienţii din această regiune, nu doar din România  această complexitate a regiunii a făcut ca GSK, dar şi alte companii să încline spre alegerea unor echipe de management mai degrabă locale”, spune Dana Constantinescu, care conduce compania de produse farmaceutice GlaxoSmithKline în România de la 1 aprilie 2018.

    Cu afaceri de 423 de milioane de lei anul trecut pentru divizia farma şi 282 milioane de lei pentru consumer, compania este al şaptelea jucător din topul local al companiilor de produse farmaceutice, potrivit Cegedim. ​La nivel global, este a treia companie farmaceutică din punctul de vedere al veniturilor, care s-au situat anul trecut la peste 30 de milioane de lire sterline. În trecut compania avea şi o unitate de producţie pe plan local.

    Compania britanică, prezentă în peste 150 ţări la nivel global şi care are o istorie de circa trei decenii pe plan local, a avut, de-a lungul timpului, echipe de management în România formate mai ales din expaţi. Spre exemplu, anterior numirii Danei Constantinescu, postul a fost deţinut timp de doi ani de brazilianul Andre Vivan da Silva, promovat anul trecut în funcţia de vicepreşedinte şi cluster area director pentru GSK. Înaintea lui, compania a fost condusă de executivul de origine franceză Barbara Cygler, care a făcut şi ea pasul spre un rol regional, respectiv postul de vicepreşedinte general manager în Franţa şi Belgia pentru ViiV Healthcare, un joint venture în GSK şi Pfizer. Totodată, peste 30 de angajaţi din România ai companiei au preluat roluri globale sau departamente din alte ţări.

    Strategia din prezent a companiei constă în alocarea a cât mai multe responsabilităţi unei echipe care să înţeleagă foarte bine piaţa locală, potrivit Danei Constantinescu. În regiunea în care ne aflăm, o astfel de orientare este justificată şi din punctul de vedere al complexităţii businessului farma, crede directorul general al GSK. „Dacă creşti în cultura respectivă şi eşti în contact cu aceasta, eşti mai eficient decât în cazul în care anumiţi colegi din alte ţări vin să preia pentru o perioadă de timp organizaţia”, spune directorul general al producătorului britanic de medicamente.

    De profesie medic, Dana Constantinescu şi-a construit o carieră de aproximativ 20 de ani în cadrul GSK. „În vremea adolescenţei, eram atrasă de tot ceea ce înseamnă ştiinţă în zona de sănătate şi, la momentul respectiv, cel mai direct acces spre ce mi-aş fi dorit eu să fac, era să devin medic”, descrie ea atracţia faţă de acest domeniu. După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a lucrat în spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni, într-o secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă. „Lăsând la o parte fascinaţia zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică şi reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienţi politraumatizaţi, ieşiţi din accidente grave, arşi, prin urmare o muncă dificilă”, descrie ea această experienţă. 

    Gândul i-a rămas însă la proiectele din zona cercetării, astfel că următorul pas a fost în această direcţie. A considerat că, prin intermediul unei companii farmaceutice, în special una care are divizii dezvoltate de cercetare-dezvoltare, se va afla mai aproape de ce şi-a dorit ea să facă. În 1999 a aplicat pentru postul de reprezentant medical în cadrul producătorului britanic de medicamente, rol de entry level într-o organizaţie cu un astfel de profil. A avut această funcţie timp de câţiva ani, pe portofolii diverse şi, spune ea, care reprezentau brandurile cheie ale companiei – respectiv produse pentru bolile respiratorii şi antiretrovirale (medicaţie pentru HIV-SIDA).

    „A fost primul contact cu medicul, dintr-o altă perspectivă. Am trecut apoi prin GSK prin absolut tot ce s-ar fi putut face: am avut o carieră care mi-a adus în acest moment o perspectivă completă”, descrie ea parcursul profesional în cadrul companiei farmaceutice pe care a ajuns să o conducă în prezent.

    De-a lungul carierei, a avut funcţii precum cele de medical affairs manager, medical & regulatory director, business unit director pentru divizia Specialty Care (francizele de respirator, urologie, oncologie şi HIV), therapy area lead respiratory şi corporate affairs, cel mai recent fiind de communication and vaccines director, începând din februarie 2017. După aceste experienţe, spune că a ajuns la concluzia că cel mai important lucru pe care trebuie să ştii să îl faci foarte bine este să mânuieşti echipe de oameni, nu doar să ai expertiză tehnică.

    „În momentul în care ajungi să ai abilităţi de lideri, indiferent în ce rol ajungi de-a lungul timpului în carieră, lucrurile se pot face foarte uşor”, rezumă ea lecţiile învăţate în aceste roluri.

    Dana Constantinescu spune că majoritatea produselor din portofoliul companiei la nivel global se regăsesc şi în cele comercializate pe piaţa locală; există aproximativ 50 de branduri pe care le comercializează în România, sub aproape 200 de forme de prezentare.

    „Cele mai recente produse care au ieşit din laboratorul GSK au fost în zona ariilor care ne reprezintă  vaccinuri, antiretrovirale HIV-SIDA şi zona de respirator”, descrie ea cele mai recente lansări de pe piaţa locală. Vaccinurile sunt, potrivit ei, aproape toate reprezentate pe piaţa din România, iar pentru antiretrovirale au lansat penultimul din produsele companiei; anul acesta se pregătesc să îl lanseze pe cel de al doilea, ultimul din portofoliu.

    „Fiecare produs pe care îl lansăm pe piaţă trebuie să urmeze  din punctul de vedere al legislaţiei , cam aceiaşi paşi  termenele standard se prelungesc uneori, dar media este cuprinsă între 3 şi 6 luni”, descrie Constantinescu durata procesului lansării unui nou produs. Ea nu oferă detalii referitoare la investiţiile direcţionate în această direcţie, însă precizează că depind de complexitatea produsului: sunt necesare studii clinice care variază între 3 şi 6 luni; pentru alte boli, în funcţie de prevalenţa bolii, sunt necesare studii care pot să ajungă şi până la 10 ani, iar investiţiile variază în mod direct proporţional cu complexitatea acestor procese.

    Compania are o divizie de studii clinice şi în România, în care în ultimii şase ani au investit în jur de 15 milioane de euro; în ultimii doi ani, valoarea investiţiilor în această direcţie a ajuns la aproape 2 milioane de euro, spune Dana Constantinescu.

    Aceşti bani au fost direcţionaţi în echipamente şi tehnologie, în contextul în care fiecare studiu clinic are nevoie de anumite echipamente cu care medicul investigator lucrează pentru a analiza ce trebuie să opereze, investiţia efectivă în medicaţia de studiu, oferită pacienţilor, traininguri etc.

    În prezent, compania testează dispozitive inhalatorii prevăzute cu un sistem prin intermediul căruia comunică printr-o platformă electronică cu medicul pacientului; acesta este informat în momentul în care pacientul şi-a administrat doza respectivă, dar îi dă şi o alertă pacientului, în situaţia în care a uitat să îşi ia doza de medicament, de pildă. 

    Dana Constantinescu spune că investiţiile GSK vor fi direcţionate în continuare în studii clinice şi proiecte de responsabilitate socială; investiţiile majore, ca în trecut, nu se întrevăd în planurile pe termen scurt ale companiei. „Urmăm strategia globală a companiei, în prezent nu credem că se va realiza un astfel de parteneriat, dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu primim o solicitare de astfel de intervenţii nu suntem deschişi”, descrie ea perspectivele unui proiect de amploare în România.

    GSK a cumpărat în 1996 de la omul de afaceri Mihai Miron 65% din acţiunile Europharm, urmând ca în 2003 să cumpere şi restul acţiunilor; compania deţinea şi o unitate de producţie la Braşov. În 2015 însă, britanicii au anunţat că opresc activitatea fabricii Europharm. După ce a fost închisă în 2016, fabrica Europharm din Braşov a fost vândută anul trecut antreprenorilor braşoveni Nandor Santa (farmacist) şi Attila Santa (economist), care controlau deja o unitate de producţie de medicamente generice în Braşov.

    „Decizia a fost una globală, iar activitatea a fost relocată; compania globală îşi evaluează investiţiile şi capacitatea de producţie la nivel global în funcţie de cererea pentru anumite produse, tot la nivel global. Sunt zone sau momente în timp în care construim, altele în care facem eficientizări de genul acesta, este o permanentă dinamică şi evoluţie”, descrie ea motivele deciziei închiderii acestei fabrici.

    Pe de altă parte, Dana Constantinescu spune că pe termen lung, britanicii de la GSK iau în calcul o nouă investiţie. „Pe termen foarte scurt nu ne gândim, dar pe termen mediu şi lung există o strategie, am început deja nişte discuţii şi la nivel intern, dar şi la nivel local, dar sunt în stadii mult prea incipiente în acest moment. Suntem în faza de mapare, dar am început o discuţie în acest sens“, a spus executivul român într-un interviu acordat ZF. Ea a precizat că discuţiile pe care le poartă în cadrul companiei vizează România pentru investiţie şi nu există o competiţie cu un alt stat din regiune, pentru că oportunităţile diferă în funcţie de ţară.

    Ce e de făcut pentru ca România să atragă mai multe investiţii de acest tip? „Este nevoie de stabilitate legislativă, este singurul element important, în contextul în care astfel de investiţii se fac pe termen mediu şi lung; cred că va fi nevoie de puţin sprijin pentru a aduce investiţiile la o linie stabilă, dacă nu în creştere, pentru că în acest moment sunt în descreştere”, crede şeful GSK.

    Dana Constantinescu observă că industria farma trece, de mai mulţi ani, printr-o situaţie dificilă. „Sistemul de sănătate din România nu a reuşit niciodată să se reformeze de la bază, din structură, din variate motive. Este o dinamică destul de complicată vizavi de oamenii care au preluat conducerea Ministerului Sănătăţii de-a lungul timpului, cea mai mare fluctuaţie de miniştri este în sănătate  această fluctuaţie foarte mare ne pune şi pe noi în dificultatea de a începe să construim, în fiecare an, cu altcineva.”

    Constantinescu precizează şi că toată legislaţia care face ca un serviciu medical, un vaccin să ajungă la pacienţii din România este complexă, cu multe bucăţi de lege conectate între ele, care câteodată au elemente contradictorii. De exemplu, legislaţia care reglementează preţurile medicamentelor şi vaccinurilor, unde într-adevăr a existat o colaborare între companie şi Ministerul Sănătăţii, potrivit Danei Constantinescu. Ea spune că toate aspectele tehnice din spatele acestei legislaţii conduc la dispariţia medicamentelor de pe piaţă. „Pentru ca un medicament să poată accesa piaţa din România, acesta trebuie aliniat la preţul minim din Europa, lucru care, implicit, limitează într-un anumit punct accesul pacienţilor la aceste medicamente.”

    Dana Constantinescu spune că în România au existat crize de-a lungul timpului şi că au încercat să lucreze cu Ministerul Sănătăţii în acest sens. Motivul crizelor de vaccinuri se leagă, spune şeful GSK, de numărul redus al producătorilor de vaccinuri de la nivel global, precum şi de faptul că tehnologia de producere a unui vaccin este una complexă, spre comparaţie cu liniile tehnologice de producţie a unei tablete, de pildă. Pentru a construi o fabrică de vaccinuri durează între 5 şi 10 ani, ea trebuie aprobată de foruri de reglementare, iar investiţia într-o astfel de unitate este imensă. Un alt aspect referitor la aceste produse este că durata producţiei lor se întinde pe perioade lungi de timp  sunt vaccinuri care au nevoie de aproape doi ani până la producerea primei doze.

    În ceea ce priveşte mult discutata lege a vaccinului, ea susţine obligativitatea acesteia. „Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie, cred că principalul motiv pentru care această zonă de obligativitate este în continuare în discuţie se leagă de educaţie, trebuie să construim în această direcţie”, spune ea, precizând că legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului. „Au existat suişuri şi coborâşuri referitoare la modul în care aceste proceduri au evoluat în România în ultimii ani şi au avut sincopele pe care le-am văzut. Vrem să lucrăm cu ministerul pentru ca această lege a vaccinării să surprindă toate aceste elemente pentru a avea o predictibilitate mai bună, să nu mai existe pauze de a produce noi şi a aduce pe piaţa din România atunci când era nevoie”, spune Constantinescu.

    Cât priveşte clawbackul, un punct fierbinte în discuţia cu orice reprezentant al domeniului farmaceutic, spune: „Taxa creşte de la trimestru la trimestru şi devine din ce în ce mai greu suportabilă de către companie; suntem la 24% pe ultimul trimestru al anului trecut şi previzionăm că o să crească în continuare; este o taxă care devine din ce în ce mai greu sustenabilă”.

    Singurele produse pentru care nu se plăteşte clawback în acest moment sunt vaccinurile.

    În ceea ce priveşte priorităţile ei pentru următoarea perioadă, Dana Constantinescu spune că pe primul plan se află în continuare îmbunătăţirea lucrului cu oamenii. „În orice companie, cred că dacă nu ai oameni care să înţeleagă că eşti alături de ei, nu sunt motivaţi sau nu sunt sprijiniţi în a-şi face treaba foarte bine, compania nu are cum să aibă succes. Fiecare om are o contribuţie specifică într-o organizaţie – fiecare angajat trebuie să înţeleagă acest lucru şi că el este special şi ascultat, ajutat – cred că până la urmă în asta stă succesul dintr-o companie.”

    De altfel, spune că în cele câteva luni de când a preluat mandatul de conducere a companiei, primul pas făcut a fost să discute cu echipele din cadrul companiei, atât de teren, din ţară, cât şi cu echipele de la birou. Directorul general al GSK oferă şi câteva sfaturi pentru tinerii care îşi încep o carieră în domeniu: „Cea mai mare calitate este curiozitatea. Trebuie să încerce să înveţe sau să afle ceva nou în fiecare zi sau, cel puţin, asta am văzut că ajută fiecare tânăr să se dezvolte repede şi bine. Al doilea element este să aibă o atitudine proactivă  să îşi păstreze dorinţa de a înţelege ce se întâmplă şi să vrea în fiecare zi să facă lucruri.”

  • Editorial The New York Times: Procurorii au nevoie de un organism de supraveghere

    “Problema este evidentă: procurorilor nu le place să recunoască, dar cu toate că majoritatea sunt oneşti şi respectă legea, abaterile în rândul procurorilor rămân frecvente”, se afirmă într-un editorial publicat în ediţia de miercuri a cotidianului The New York Times.

    O analiză referitoare la 250 de condamnări anulate în New York în ultimele trei decenii a relevat că într-o treime din cazuri procurorii au săvârşit abuzuri, inclusiv prin alterarea unor dovezi cheie, ascunderea de dovezi sau constrângerea martorilor să depună mărturie mincinoasă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira turcească scade la un nou nivel record

    Tot luni, Banca Centrală a Turciei a precizat că va acorda “toate lichidităţile de care băncile au nevoie”, precum şi faptul că-şi va diminua cerinţele cu privire la rezervele minime obligatorii. Potrivit Reuters, această ultimă decizie ar fi menită să introducă o sumă de şase miliarde de dolari în sistemul financar.

    Cotaţia înregistrată luni vine, însă, la capătul unei evoluţii ce a început pe 26 iulie. Atunci, lira turcească şi-a inceput deprecierea graduală atât în raport cu euro, cât şi cu dolarul, depreciere ce a culminat pe 9 august.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie dramatică în Turcia: Autorităţile se gândesc la controlul capitalului pentru a opri căderea lirei turceşti. „Se apropie momentul în care Turcia va avea nevoie de ajutorul FMI”

    Banca centrală şi guvernul păstrează tăcerea în timp ce lira turcească se prăbuşeşte spre un nivel record, iar Statele Unite impune sancţiuni asupra Turciei.
     
    Lira turcească s-a depreciat în raport cu dolarul pentru a şaptea zi consecutivă, după ce a scăzut la minimul deceniului luni. În acelaşi timp, yield-ul pe obligaţiunile la zece ani a crescut peste 20% la un nivel record din punct de vedere istoric.
     
    „Va rămâne aşa până când banca centrală se dedică necondiţionat creşterii dobânzilor şi le va păstra sus până când se va regla inflaţia”, spune Henrik Gullberg, strateg în cadrul Nomura International. „Piaţa are nevoie de o mutare puternică”.
     
    Cu toate acestea, liniştea care vine dinspre Ankara este asurzituoare – după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a câştigat putere aproape absolută asupra sistemului legislativ prin alegerile din luna iunie.
     
  • Sportivii români s-au revoltat după declaraţiile Ministrul Tieretului şi Sportului Ioanei Bran: “Uitaţi-vă puţin la mine. Mănânc eu de 25 de lei?”. Ce a stârnit furia medialiaţilor

    Ministrul Tieretului şi Sportului, Ioana Bran, şi-a pus în cap sportivii din România după o declaraţie nefericită făcută într-o conferinţă de presă. Ministrului i s-a adus la cunoştinţă că alocaţia de hrană unui sportiv e de doar 25 de lei, iar Bran, vizibil încurcată, a oferit o declaraţie controversată: „Aş vrea să… Este o situaţie reală… Desigur, poate că nu reuşeşti de aceşti 25 de lei să-ţi iei hrană… Un oficial al statului român, în momentul în care pleacă într-o delegaţie are 17 lei diurnă pe zi.

    Vorbeam de consumul de calorii pe care trebuie să-l aibă un om. Din cunoştinţele mele, un sportiv este îndrumat de un medic, de un nutriţionist pentru a-şi face mesele în aşa fel încât să aibă tot ceea ce-i trebuie, să nu aibă anumite lipsuri de natură a componenţei şi a caloriilor de care are nevoie. Eu nu spun că situaţia este una uşoară, spun că şi aceştia au nevoie de a avea o dietă în funcţie de felul cum le-a spus medicul sau antrenorul chiar. Din cunoştinţele mele, aceştia trebuie să se păstreze la o anumită greutate, nu au voie nici să  oscileze pentru că altfel riscă să dezichilibreze puţin şi modul cum s-a obişnuit pe partea de antrenament”.

    Cuvintele ministrului nu le-au picat bine canotorilor români medaliaţi la Europene. Componenţii bărcii 8+1 au cerut o mai mare implicare din partea MTS şi au ironizat declaraţiile oficialilor români: “Suntem foarte mândri de echipa noastră, de staff-ul nostru, chiar dacă întâmpinăm ghionturi din… Aşteptăm tricoaiele cu Centenarul”, a declarat Vlad Aicoboaie cu aluzie la declaraţia secretarului de stat din MTS, care a folosit greşit cuvântul „tricouri”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Sportivii români s-au revoltat după declaraţiile Ministrul Tieretului şi Sportului Ioanei Bran: “Uitaţi-vă puţin la mine. Mănânc eu de 25 de lei?”. Ce a stârnit furia medialiaţilor

    Ministrul Tieretului şi Sportului, Ioana Bran, şi-a pus în cap sportivii din România după o declaraţie nefericită făcută într-o conferinţă de presă. Ministrului i s-a adus la cunoştinţă că alocaţia de hrană unui sportiv e de doar 25 de lei, iar Bran, vizibil încurcată, a oferit o declaraţie controversată: „Aş vrea să… Este o situaţie reală… Desigur, poate că nu reuşeşti de aceşti 25 de lei să-ţi iei hrană… Un oficial al statului român, în momentul în care pleacă într-o delegaţie are 17 lei diurnă pe zi.

    Vorbeam de consumul de calorii pe care trebuie să-l aibă un om. Din cunoştinţele mele, un sportiv este îndrumat de un medic, de un nutriţionist pentru a-şi face mesele în aşa fel încât să aibă tot ceea ce-i trebuie, să nu aibă anumite lipsuri de natură a componenţei şi a caloriilor de care are nevoie. Eu nu spun că situaţia este una uşoară, spun că şi aceştia au nevoie de a avea o dietă în funcţie de felul cum le-a spus medicul sau antrenorul chiar. Din cunoştinţele mele, aceştia trebuie să se păstreze la o anumită greutate, nu au voie nici să  oscileze pentru că altfel riscă să dezichilibreze puţin şi modul cum s-a obişnuit pe partea de antrenament”.

    Cuvintele ministrului nu le-au picat bine canotorilor români medaliaţi la Europene. Componenţii bărcii 8+1 au cerut o mai mare implicare din partea MTS şi au ironizat declaraţiile oficialilor români: “Suntem foarte mândri de echipa noastră, de staff-ul nostru, chiar dacă întâmpinăm ghionturi din… Aşteptăm tricoaiele cu Centenarul”, a declarat Vlad Aicoboaie cu aluzie la declaraţia secretarului de stat din MTS, care a folosit greşit cuvântul „tricouri”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro