Tag: medic

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro

  • De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”.

    Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară.

    Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie.

    “Vreau să fiu client şi nu o povară”

    Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz
     

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

  • Primul transplant de cap va fi precedat de experimente de tip ”Frankestein”. Ce va face mai exact medicul italian

    Valery Spiridonov, un programator în vârstă de 30 de ani din Rusia, a acceptat să fie primul pacient care va fi supus unui transplant de cap.

    Neurochirurgul care plănuieşte să realizeze primul transplant de cap va coordona mai înainte experimente de tip ,,Frankestein”. Dr. Sergio Canavero (director al Gupului de Neuromodulaţie Avansată din Torino) a anunţat că intervenţia chirirugicală finală va fi efectuată împreună cu colegii săi la sfârşitul anului viitor. 

    Vezi aici ce experimente şocante de tip ”Frankestein” va face medicul

  • Descoperirea care i-a pus pe gânduri pe cercetători. Bărbatul care trăieşte fără 90% din creier

    Cazul i-a pus pe gânduri pe cercetători pentru aproape zece ani.

    Deşi identitatea sa a fost păstrată secretă, cercetătorii au explicat cum şi-a trăit cea mai mare parte din viaţă fără să realizeze că majoritatea creierului său dispărea.

    Iniţial, bărbatul a vizitat medicul pentru că simţea o slăbiciune în piciorul stâng, însă ecografia craniană a dezvăluit o problemă mai gravă.

    Vezi aici cum este posibil ca acest bărbat să trăiască fără 90% din creier şi ce descoperire uluitoare au făcut cercetătorii în cazul lui!

  • Caz şocant la Constanţa. Ce îi făcea medicul unei paciente minore: ”Te deranjează? Am vrut doar să te deschizi”. Procurorii au intervenit de urgenţă

    Caz şocant la Constanţa. Un medic homeopat a fost reţinut de procurori pentru că ar fi abuzat o pacientă de numai 11 ani. Denunţul a venit de la părinţii fetei. Medicul a fost înregistrat de anchetatori chiar în propriul cabinet.  “Inculpatul nu şi-a recunoscut fapta, susţinând că victima a fost supusă unui tratament şi tot ceea ce s-a întâmplat acolo făcea parte din tratamentul pe care i l-a oferit”, a declarat procurorul Gabriel Teliceanu. Procurorii cred că mediatizarea acestui caz ar putea să ducă la apariţia altor persoane care au fost abuzate de acelaşi medic.

    Vezi aici înregistrarea din cabinetul medicului. Ce îi făcea acesta unei paciente minore: ”Te deranjează? Am vrut doar să te deschizi”.



  • Spitalul butic, o nouă nişă

    Ovidiu Palea vorbeşte repede şi sunt avertizată că foloseşte un limbaj colorat, altminteri folositor jurnaliştilor care scriu poveşti. Colorat, aveam să constat, în sensul metaforelor folosite. Iar debitul mare de cuvinte este rezultatul ritmului de viaţă foarte alert; medicul, specializat în anestezie şi terapia durerii, obişnuieşte nu numai să consulte, să facă intervenţii (la coloană, umăr sau genunchi), dar se ocupă şi de management, de dezvoltarea afacerii şi răspunde, personal, tuturor întrebărilor de pe forumul afacerii. Obişnuieşte să comunice mai degrabă prin SMS-uri, nu-i răspunde nici soţiei la telefon, pentru că îşi petrece cea mai mare parte din zi în consultaţii şi intervenţii.

    ProVita, care reuneşte acum două clinici şi un spital care aşteaptă o singură autorizaţie pentru a începe să funcţioneze, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, în funcţie de momentul în care spitalul va începe să funcţioneze, încasările s-ar putea ridica la 3-4 milioane de euro. Pe piaţa serviciilor medicale private, estimată la 600 de milioane de euro anual, 25 de spitale private au fost deschise cu investiţii de peste 300 de milioane de euro; 11 dintre ele sunt în Bucureşti.

    Această piaţă este unul dintre puţinele domenii care au înregistrat plusuri chiar şi în perioada de criză, iar acum cele 3.000 de paturi din domeniul privat reprezintă 2% din totalul numărului de paturi de spital din ţară. La 45 de ani, medicul Ovidiu Palea intră pe o nişă nouă, deschizând, spune el, un spital butic: „Nu din punctul de vedere al costurilor, ci din punctul de vedere al actului medical. Adică în loc să mănânci o şaorma la colţul străzii, poţi să o comanzi la un restaurant în cu totul alte condiţii“. Una din practicile pe care medicul şi le-a însuşit în anii în care s-a specializat şi a profesat în SUA este de a-i da pacientului dreptul şi responsabilitatea de a alege şi de a-şi asuma riscurile. „Pacientul îşi asumă alegerea unui tratament, iar dacă ceva iese prost, îl ducem până la capăt, pentru că pot exista complicaţii – infecţii, hemoragii, pareze.

    Pacienţii întreabă:
    – Păi pot paraliza?
    – Da, poţi.
    – Ai avut cazuri?
    – Da, am avut.

    Nu pot spune că nu am avut complicaţii la operaţii, pentru că ar fi o minciună. Dar atunci când avem complicaţii nu lăsăm pacienţii în drum. Am avut pacient cu pareză dar a urmat un proces de recuperare şi acum este foarte bine. N-a rămas nimeni de la noi netratat până la capăt şi să-l trimitem în altă parte.“ Medicul este încredinţat că pacienţii trebuie informaţi de riscuri, dar ei nici nu vor să audă de ele; „pacienţii ciupesc informaţii şi apoi spun că nu au aflat despre riscuri, iar noi le arătăm raportul medical, de pe hârtie, pe care îl aveau deja. Mulţi nici nu se uită pe el.

    – Cum, pot să mor?
    – Da, poţi să mori.
    – De la o infiltraţie?
    – Da, de la o infiltraţie. Este puţin probabil, dar este posibil. Este diferenţa dintre posibil şi probabil.

    Pacienţii trebuie să înţeleagă şi să-şi asume riscurile“. Aceasta este doar una dintre filosofiile medicului, care are o abordare total diferită de sistemul cu care sunt obişnuiţi pacienţii români, pentru că în sistemul de stat majoritatea doctorilor stau prea puţin de vorbă cu pacienţii. Palea are consultaţii programate pentru câte o oră şi de multe ori întârzie, pentru că într-o oră pacientul nu a priceput totul şi trebuie să o ia de la capăt cu explicaţiile; iar dacă pacientul următor este supărat că a întârziat, îi spune că stă cu el şi două ore, dacă e nevoie. „La doctor nu se pot respecta programările ca la masaj.“

    SPRE SUA ŞI ÎNAPOI

    „Nu-mi place să mă prepar, pentru că toată viaţa am urât când mă scoteau în faţa clasei să spun o poezie şi mă pierdeam în faţa clasei“, începe discuţia directorul general al ProVita, cu referire la pregătirea prealabilă pentru interviu. Iar apoi povesteşte cum a ajuns să clădească un spital. A terminat în 1995 facultatea de medicină şi spune că face parte din generaţia care a plecat masiv peste hotare „pentru că nu aveam nimic în faţă, nici în ce priveşte profesia, nici ca finanţe“. A mers la examene la Budapesta, apoi a mers la interviu în SUA, intrând în acelaşi sistem de evaluare cu absolvenţi americani; a urmat apoi un program de matching naţional – spitalele caută medici cu specializările care îi interesează, iar medicii aleg oferte.

    La început era interesat de chirurgie şi a acceptat oferta unui spital afiliat cu Johns Hopkins (spital care vreme de 21 de ani consecutivi a fost desemnat cel mai bun din SUA); a făcut trei ani de rezidenţiat cu specializarea anestezie, după care a ales să se specializeze în terapie intensivă şi cu o supraspecializare, „anticipând că vreau să mă întorc în România, pentru că românii cer cinci ani de specializare, americanii nu“. Avea să se întoarcă în 2003. „Eu nu m-am întors pentru asta“, spune el făcând semn către pereţii spitalului nou-nouţ. „Nu m-am întors ca să fac o afacere în medicină; am plecat gândindu-mă că o să mă întorc“. Au apărut, în viaţa sa şi a soţiei sale, trei copii, născuţi în SUA, şi când s-au apropiat de vârsta de şcolari a trebuit să ia o decizie, pentru că dacă începeau şcoala acolo ar fi fost mult mai greu să se întoarcă.

    Povesteşte că doar un an şi jumătate îi despărţeau de momentul în care ar fi primit cetăţenia americană, dar în acelaşi interval doi dintre copii ar fi început şcoala şi şi-au dat seama că nu s-ar mai fi întors niciodată în ţară. „Multă vreme m-am gândit la motivele pentru care ne-am întors, pentru că nu mi-a fost clar, şi mi-am dat seama că mi-am dorit ca şi copiii noştri să aibă copilăria noastră, cu viaţă emoţională; am zis că este important pentru ei să aibă ceva mai normal decât acolo. Din punct de vedere profesional America este extraordinară, ca pregătire în orice domeniu, dar la capitolul emoţional nu e pe lungimea mea de undă. Sună stupid pentru că mulţi pleacă pentru copii.“ Crede că sunt şcoli foarte bune şi aici – un procent mic raportat la numărul populaţiei.

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Job-ul cu salariu de 240.000 de euro şi trei luni de concediu pe care nimeni nu îl vrea

    Un salariu anual de peste 240.000 de euro (190.000 de lire sterline), trei luni de vacanţă şi nicio noapte nedormită sunt câteva dintre caracteristicile unui loc de muncă oferit într-o zonă idilică din Noua Zeelandă. Totuşi, postul nu a atras niciun angajat, scriu jurnaliştii de la The Independent.

    Postul despre care scrie publicaţia este de medic în Insula de Nord a Noii Zeelande. Medicul ce activează în prezent în zonă, Alan Kennym a declarat că serviciile sale au explodat în ultimul an, dar nu a găsit pe nimeni care să îl ajute.

    ”Pot să le ofer un salariu cu adevărat bun, este incredibil. Am din ce în ce mai mulţi pacienţi şi câştig din ce în ce mai mulţi bani. La sfârşitul zilei, ajung la concluzia că sunt totuşi prea mulţi pacienţi pentru mine”, a declarat publicaţiei New Zealand Herald Kennym. Medicul spune că pe listele sale are până acum 6.000 de pacienţi.

    ”Îmi iubesc munca şi aş vrea să mi-o desfăşor în continuare aici, dar nu fac faţă fără ajutorul unui alt medic; mă lovesc de un zid în încercarea de a atrage aici alţi doctori”, a spus el.

    În mod normal, un medic generalist din Noua Zeelandă câştigă între 60.000 şi 95.000 de lire sterline; totuşi, în pofida ofertei generoase pe care a făcut-o, dr. Kenny a declarat că nu a primit nicio aplicaţie în ultimele patru luni.

    Izolarea, lipsa şcolilor şi serviciile de Internet slab dezvoltate sunt câteva din motivele pentru care medicii evită zona rurală a Noii Zeelande, potrivit The Guardian.

     



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO



    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

     

     

     

     

  • OUG privind salariile bugetarilor: Cât va câştiga un medic de la Fălticeni şi unul de la Bucureşti

     Potrivit draftului de ordonanţă, se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, creşterea echităţii salariale în administraţia publică şi introducerea de bonusuri pentru Sănătate şi Educaţie, scrie Gândul. De asemenea, se propune o creştere suplimentară faţă de restul funcţiilor în cazul salariilor debutanţilor din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

    Astfel, de exemplu, doi medici identic calificaţi din spitale diferite vor avea acelaşi salariu, chiar dacă acum remuneraţiile pot fi diferite. Ministerul dă exemplul unui medic primar în unităţi clinice gradaţia 5 care ar urma să câştige 5.105 lei chiar dacă profesează la Fălticeni sau la Bucureşti. Un medic specialist în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate – 1.718 lei.

    De asemenea, potrivit proiectului de ordonanţă, între maximul în plată pe o gradaţie de vechime şi maximul în plată pe o gradaţie imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce salariu câştigă un doctor

    Un medic primar care primeşte în prezent cel mai mare salariu din spitalul în care lucrează (aferent gradaţiei 5) va avea acelaşi salariu, indiferent de localitatea în care se află spitalul sau de specializarea acestuia – aceasta este propunerea de modificare a legii salarizării în versiunea prezentată într-un proiect de ordonanţă privind salarizarea personalului din fonduri publice al Ministerului Muncii.

    Pentru funcţiile identice, noua versiune a legii salarizării vrea să egalizeze salariile.

    Vedeţi AICI ce salariu câştigă un medic primar