BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Şeful uneia dintre cele mai importante companii aeriene din lume nu este de acord cu măsurile de distanţare socială în avioane. Ameninţă că nu va mai da voie ca avioanele să zboare dacă aceste măsuri se aplică

    Aeronavele Ryanair nu se vor întoarce „în aer” dacă operatorul de zboruri va fi obligat să implementeze măsurile de distanţare socială prin lăsarea scaunului din mijloc gol, potrivit declaraţiilor făcute de CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary într-un interviu Financial Times.

    El descrie aceste măsuri, discutate la nivelul instituţiilor UE, drept „idioate”.
    Şeful operatorului low-cost, care practic a lansat pe piaţa europeană acest model al preţurilor mici inspirat de compania americană Southwest, spune că blocarea unui loc în avioane este un „non sens” care nu ar aduce niciun beneficiu.
    O’Leary spune că a transmis deja Guvernului irlandez că dacă impune această restricţie „fie Guvernul va plăti pentru acel loc gol, fie nu vom mai zbura”.

    Operatorul cu sediul central în Dublin are un model de business care se bazează pe zboruri cât mai dese posibil, pe reducerea costurilor şi pe un factor de încărcare ridicat.

    „Nu putem face bani cu un procent de încărcare de 66%”, a spus şeful Ryanair. „Chiar şi dacă faci acest lucru, scaunul din mijloc nu poate să ofere nicio distanţare socială, este o idee idioată care nu aduce niciun beneficiu oricum”, a adăugat el în interviul pentru Financial Times.

    Industria globală a aviaţiei este printre cel mai afectate de pandemia de COVID-19, iar IATA (The International Air Transport Association) prezice că pierderile înregistrate de aceasta vor ajunge la 314 miliarde de dolari.

    O’Leary spune că operatorii aerieni ar trebui să preia modelul Asiei, unde s-au implementat diverse măsuri de siguranţă, printre care obligarea pasagerilor să poarte măşti şi verificarea temperaturii acestora la aeroporturi.
    Ryanair a transportat mai mult de 152 de milioane de pasageri anul trecut, fiind în fruntea operatorilor aerieni din acest punct de vedere, context în care vocea lui O’Leary este foarte importantă. De asemenea, compania are cele mai mari rezerve de cash din industria europeană a aviaţiei – acestea plasându-se la peste 4 miliarde de euro.

     

  • Arhitectul măsurilor luate în Suedia a declarat că strategia a funcţionat, în ciuda faptului că ţara înregistrează peste 2.000 de decese şi aproape 17.000 de cazuri cu coronavirus

    Anders Tegnell, principalul epidemiolog al Suediei, crede că decizia ţării de a impune o serie de măsuri de carantină mai puţin stricte „a funcţionat în anumite aspecte deoarece sistemul de sănătate a putut să se descurce cu numărul de pacienţi”, scrie BBC.

    Măsurile luate de Suedia au stârnit controverse pe plan internaţional, de vreme ce ţara a înregistrat mai multe infecţii şi decese decât celelalte ţări nordice, mai exact 2.021 de morţi şi 16.755 de cazuri. Prin comparaţie, Finlanda a raportat 172 de morţi şi 4.284 de infecţii, iar Norvegia a înregistrat 194 de decese şi 7.401 cazuri.

    Dr. Tegnell a declarat că cel puţin jumătate din numărul total de decese a fost înregistrat în aziluri de bătrâni şi „este neclar dacă măsurile de carantină ar fi oprit acest lucru sau nu”. El a adăugat că decizia de a impune măsuri mai relaxate decât în restul ţărilor europene implică faptul că nivelul de imunitate este de 20% în Stockholm, capitala ţării.

     

  • Care sunt măsurile pe care trebuie să le respecte toţi pasagerii care zboară cu KLM pentru limita răspândirea coronavirusului la bordul aeronavelor

    Printre primele industrii profund afectate de pandemia de COVID-19 se numără şi aviaţia, de altfel un domeniu cu un rol vital în economia mondială. Astfel, guvernele din toată lumea caută să sprijine companiile aeriene care se confruntă cu problema insolvenţei pe fondul restricţiilor de călătorie ce au pus la sol mii de avioane.

    Compania olandeză KLM continuă să opereze în această perioadă conform unui program ajustat, care reprezintă aproximativ 10% din numărul obişnuit de zboruri şi aplică o serie de măsuri excepţionale de siguranţă şi igienă, în conformitate cu instrucţiunile primite de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM) şi Asociaţia Serviciilor Regionale Olandeze de Sănătate Publică (GGD).

    Printre cele mai importante măsuri adoptate de KLM pentru a combate răspândirea virusului COVID-19 şi a opera în condiţii optime pentru pasageri şi angajaţi deopotrivă se află:

    Asigurarea distanţei de 1,5 metri între pasageri pe durata zborului

    Ori de câte ori acest lucru este posibil, KLM face toate eforturile pentru a menţine un grad de ocupare al aeronavei mai scăzut decât în mod normal, astfel încât să se respecte distanţa recomandată de 1,5 metri între pasageri. Locurile sunt prealocate, astfel încât să existe scaune libere între pasageri, în conformitate cu protocoalele de distanţare socială. În cazul zborurilor de repatriere, însă, blocarea locurilor libere nu este întotdeauna posibilă, întrucât prioritară este reunirea cât mai multor familii şi aducerea acasă a cât mai mulţi cetăţeni blocaţi în străinătate în această perioadă dificilă.

    Diminuarea interacţiunii în timpul serviciului la bord

    O altă măsură specială luată pentru siguranţa pasagerilor şi a angajaţilor KLM se reflectă în minimizarea interacţiunii şi a contactului direct dintre echipaj şi pasageri în timpul serviciilor de catering de la bord. În acest context, serviciul la bord este adaptat, oferta de catering a fost simplificată, iar produsele vor fi servite în cutii speciale.
    Igiena la bord. Pe durata zborurilor, întregul echipaj poartă măşti şi mănuşi de protecţie, iar la bord există produse adiţionale de igienă, cum ar fi dezinfectantele pentru mâini. Aeronavele KLM sunt supuse unor procese ample de curăţare şi dezinfectare cu ajutorul agenţilor de curăţare adecvaţi, aerul de la bordul aeronavei este mai uscat şi reîmprospătat rapid cu ajutorul unor filtre extrem de eficiente, în vederea eliminării particulelor şi viruşilor potenţial nocivi.

    În plus, programul echipajului KLM a fost ajustat astfel încât aceştia să petreacă o perioadă cât mai scurtă în escale, li se asigură echipament de protecţie adecvat, iar una dintre toalete este destinată exclusiv lor în timpul zborurilor. 

    Măsuri suplimentare de igienă înainte şi după îmbarcarea în avion

    Eforturile suplimentare în perioada pandemiei nu sunt centrate doar pe siguranţă şi măsuri sporite de igienă în timpul zborurilor, ci şi pe durata întregului proces de check-in, îmbarcare, transfer sau debarcare. Se menţine pe cât posibil distanţa socială recomandată, se reaminteşte în permanenţă despre măsurile de siguranţă ce trebuie respectate de fiecare în parte, s-a facilitat plata unei întregi serii de servicii prin card de debit sau card de credit. Totodată, au fost configurate procese de îmbarcare adaptate, în grupuri mai mici şi se efectuează screening-uri de pasageri pe o serie de zboruri.

    Măsuri de prevenţie şi screening al pasagerilor pe aeroport

    Guvernele mai multor state au impus recent companiilor aeriene efectuarea unor teste de sănătate tuturor pasagerilor înainte de îmbarcare, astfel că, pentru zborurile cu plecare de la Amsterdam spre Canada, Singapore şi Coreea de Sud, pasagerii vor trece prin acest control adiţional ce implică verificarea temperaturii cu ajutorul unor termometre cu citire de la distanţă, efectuat de către personalul de la sol KLM în colaborare cu KLM Health Services şi personalul medical al aeroportului Schiphol. 

    În plus, începând cu 17 aprilie, KLM solicită pasagerilor care pleacă spre Aeroportul Amsterdam Schiphol din destinaţii considerate cu risc ridicat, completarea unui formular ce conţine întrebări cu privire la starea lor de sănătate şi în baza căruia li se poate refuza îmbarcarea dacă răspunsurile nasc suspiciuni cu privire la siguranţa celor din jur.

  • Minusuri de miliarde pentru Ford

  • Ordonanţa Militară nr. 9. Care sunt principalele măsuri anunţate de Marcel Vela

    Ministrul de Interne a anunţat că zborurile spre Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA, Belgia, Olanda, Turcia şi Iran rămân suspendate pentru 14 zile.

    Ministrul de Interne a anunţat că exporturile de grâu vor fi reluate. În acelaşi timp, Marcel Vela a clarificat faptul că navigatorii nu vor trebui să intre în izolare dacă nu prezintă simptome

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat o nouă Ordonanţă Militară care prevede suspendarea zborurilor pentru mai multe destinaţii timp de încă 14 zile.

    “În această ordonanţă, am prelungit suspendarea zborurilor din şi înspre România cu Marea Britanie, Irlanda de Nord, SUA; Belgia, Olanda, Turcia, Iran, Italia, Franţa şi Germania.” a spus Marcel Vela.

    Mai mult, exporturile de grâu pot fi reluate, după ce ministrul a anunţat că prevederile fostelor ordonanţe au fost modificate.
    “Prin această ordonanţă, articolele care interzic acest export îşi încetează aplicabilitatea pentru că, în urma discuţiilor purtate la nivel guvernamental cu comercianţii, s-a reuşit perspectiva şi s-a clarificat achiziţia necesară pentru completarea rezervei de stat astfel încât un subiect important care preocupă Guvernul României – securitatea alimentară- să fie asigurată până la următoarea recoltă.”, a declarat ministrul de Interne

    În acelaşi timp, Marcel Vela a precizat că navigatorii fac excepţie de la regulile de izolare. Ei nu vor trebui să intre în izolare dacă nu au simptome specifice infecţiei cu coronavirus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Ironiile poliţiştilor după măsurile anunţate de Vela: Jalnic şi nelegal. După ce vor duce lumina, poliţiştii vor merge la cules sparanghel

    Sindicatul poliţiştilor „Diamantul” ironizează decizia de distribuire a Luminii Sfinte de la Ierusalim de către patrulele MAI: „Urmează ca ministrul Vela să încheie un protocol şi cu Germania, prin care poliţiştii români urmează să plece o lună la cules de sparanghel”.

    Despre protocolul încheiat între Biserică şi Vela, sindicaliştii susţin că e „jalnic şi nelegal”: „E de mirare că ministrul MAI nu a aflat până acum că el conduce ministerul şi poliţiştii doar prin ordine şi instrucţiuni, date în exercitarea atribuţiilor legale. (…)

    Mai de mirare este că ministrul nu ştie nici până acum cu ce se ocupă poliţiştii. Poliţiştii exercită atribuţiile stabilite prin lege pentru Poliţia Română, ca instituţie specializată a statului”.

    Emil Pascut, liderul sindicalui „Diamant”, scrie că dacă cineva îi găseşte în lege că Poliţia este specializată să împartă „Sfânta Lumina”, el se va călugări.

    În opinia liderului de sindicat, protocolul are doar o valoare mediatica, ca să „crească imaginea jupânului Vela”.
    „Pentru poliţişti, în ceea ce priveşte sarcinile cvasi-religioase, este zero barat. Dacă nu vreţi să daţi <Sfânta lumină>”, nu o daţi şi pace. Vorbiţi cu clerul local şi explicaţi-le că e treaba lor, nu a voastră. Voi daţi conform legii Sfânta amendă, nu Sfânta lumină!”, se arată în postare.

    Sindicaliştii afişează apoi o poză trucată cu Marcel Vela, peste care pun faţa Patriarhului Daniel şi scriu: „De sărbători, cu o mână să dăm Sfânta Amendă, cu cealaltă Sfânta Lumină!

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Care sunt măsurile incluse în decretul pentru prelungirea stării de urgenţă

     Klaus Iohannis a anunţat măsurile incluse în decretul privind prelungriea stării de urgenţă. Şcolile rămân închise, iar activitatea de judecată continuă doar în caz de urgenţă. Preţurile la medicamente şi servicii de utilitate publică vor fi plafonate.

    „Pe perioada acestei stări excepţionale sunt necesare prevederi care să faciliteze funcţionarea neîntreruptă a administraţiei publice, a justiţiei şi a altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esenţiale pentru populaţie, stat şi operatorii economici”, a spus, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele a anunţat că şcolile rămân închise şi se suspendă toate activităţile didactice care presupun prezenţa fizică în instituţiile de învăţământ. Activităţile se vor desfăşura online.

    O altă măsură se referă la plafonarea preţurilor la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate ori carburanţi.

    „Am adăugat în decret, însă, o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pe pieţele regionale. În acest caz, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte în preţul plătit de consumator”, a mai afirmat preşedintele României.

    Klaus Iohannis dă asigurări că Guvernul va asigura securitatea alimentară a cetăţenilor prin continuarea aprovizionării, producţiei, procesării, transportului şi furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate.

    În domeniul justiţiei, activitatea de judecată continuă numai în cauzele de urgenţă deosebită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă

    Guvernul croat a pregătit un pachet de măsuri temporare care ar putea echivala cu aproape 8% din PIB-ul ţării, măsuri menite să diminueze impactul negativ al crizei coronavirusului asupra economiei, notează Euractiv. Guvernul a redistribuit fonduri bugetare suplimentare de 2,1 miliarde de kuna (280 milioane de euro), cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie destinate retenţiei angajaţilor.

    Croaţia se îndreaptă către o recesiune profundă, avertiza recent Banca Mondială.

  • Ce trebuie să facă companiile mici şi mijlocii pentru a supravieţui crizei. Aliz Kosza, business mentor şi strateg: companiile trebuie să evalueze, să ia măsuri minime de supravieţuire şi să se reinventeze

    Companiile mici şi mijlocii trebuie să evalueze situaţia în care se află, să ia măsuri bazate pe managementul crizei şi să se reinventeze pentru a putea trece de criza cauzată de pandemia de COVID-19, spune Aliz Kosza, business mentor şi strateg în cadrul şcolii Business Mentoring House.

    Ea a condus timp de 25 de ani companii de top precum MOL România, Orkla Foods România şi Fabryo Corporation. Din 2012, s-a retras din poziţia de CEO şi este business mentor şi strateg.

    ”Reţete magice nu există, mai ales că diversitatea companiilor – ca profil de activitate – este foarte mare. Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai expuse, însă au şi cea mai mare şansă de redresare, dacă: a) evaluează, acceptă şi conştientizează situaţia în care se află; b) iau măsuri minime de supravieţuire, bazate pe managementul crizei; c) în etapa de stabilizare se reconfigurează, se reinventează printr-un model de business adaptat pe noile nevoi, comportamente de consum şi piaţă. E posibil ca unii să fie nevoiţi să înceapă o nouă afacere în alt domeniu”, a declarat Aliz Kosza pentru ZF.

    Ea crede că organizaţiile care se vor adapta cel mai bine noului context din piaţă vor supravieţui acestei crize.

    ”Este un moment transformaţional puternic în istoria omenirii. Este momentul perfect ca antreprenorii să înţeleagă teoria selecţiei naturale a lui Darwin: „survival of the fittest”, adică nu neapărat cei puternici vor ieşi cu bine din criză, ci aceia care sunt cei mai adaptaţi noului context. Este foarte posibil ca unele industrii sau domenii de activitate pur şi simplu să dispară. Aşadar, în unele situaţii nu va fi suficientă o resetare, ci o reorientare cu infrastructură şi resursele, competenţele existente. Şi încă ceva: criza este criză! Unii se prăbuşesc şi o iau de la zero, alţii se ridică”, adaugă Aliz Kosza.

    Greşelile pe care Aliz Kosza crede că le fac antreprenorii în această perioadă sunt următoarele:

    –   Cea mai frecventă eroare este că majoritatea companiilor mici şi mijlocii nu sunt pregătite pentru o posibilă criză, nu sunt atente la resurse, la construirea de scenarii; cheltuiesc aproape tot ce produc. Cele mai multe nu s-au gândit la ziua de mâine printr-un fond sau măcar un plan de rezervă;

    –   Lipsa planificării multianuale: bugetare şi cash flow (mai multe scenarii acum i-ar fi ajutat să ia decizii rapide şi corecte pentru perioada de tranziţie către revenire);

    –   Atitudine reactivă şi decizii radicale, pripite, în prima fază a crizei, când focusul ar trebui să fie pe stingerea incendiului şi atât;

    –   Comunicarea defectuoasă sau chiar lipsa comunicării cu oamenii;

    –   Abandonarea strategiilor sau schimbarea acestora în perioada de criză şi de stabilizare (6-12 luni);

    –   Nevoia de a controla lucruri care nu pot fi controlate şi nici influenţate;

    –   Ignorarea noilor comportamente de consum (post-criză);

    ”Nimic nu va mai fi ca înainte, deci este nevoie de deschidere pentru noi abordări, cu implicarea celor care beneficiază de serviciile sau produsele companiei”, concluzionează Kosza.