Să te urci în maşină pentru un drum de 180 km până la Bucureşti sau, mai bine, pentru unul de 120 km până la Bacău? Grea dilemă pentru cinefilii din Focşani, care şi-ar fi dorit să urmărească noile producţii cinematografice în format 3D. Odată deschis un astfel de cinematograf, la finalul anului trecut, traficul din Focşani Mall a crescut cu 60%. Inaugurarea constituie o veritabilă gură de oxigen pentru centrul comercial aflat în insolvenţă. Este însă suficient?
Am preluat un centru comercial aflat în insolvenţă, iar unii chiriaşi înţelegeau să nu-şi mai onoreze datoriile comerciale. În acest moment credem că vom ieşi din insolvenţă în următoarele şase luni, iar gradul de încasări este de peste 95%“, spune Ionuţ Dogaru, country manager la Resolute Lar România.
Compania se ocupă de administrarea mallului, având în portofoliu alte două centre comerciale – Hello Shoping Park Bacău şi Liberty Center – şi două proiecte rezidenţiale în Bucureşti (Natura Residence şi Serena Apartments). „Societatea noastră este consultantul mai multor instituţii bancare pentru valorificarea şi administrarea unor portofolii de active imobiliare cu o valoare de peste 1 miliard de euro“, adaugă Dogaru. Focşani Mall, deţinut de belgienii de la Bel Rom, a intrat în insolvenţă la jumătatatea lui 2013, iar la finalul aceluiaşi an centrul comercial a intrat în administrarea companiei Resolute Lar România.
O decizie esenţială în schimbarea cursului afacerii Focşani Mall a fost aceea de a investi într-un cinematograf, iar de la momentul hotărârii până la inaugurarea cinematografului au trecut zece luni. „Am reuşit să deschidem singurul cinematograf 3D din oraş, completat de o zonă de restaurante, fapt care a fost esenţial pentru creşterea traficului de clienţi pe de o parte şi pentru menţinerea şi creşterea încrederii din partea chiriaşilor pe de altă parte“, spune Dogaru. Tot el afirmă că până în decembrie 2014 nu exista un cinema de acest tip în Focşani, iar „vrâncenii mergeau la film la Bacău sau Bucureşti“.
Creşterea traficului de clienţi are corespondent şi în încasările chiriaşilor, care au crescut în primele şase luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2014. Operate de Cinema Colours, companie românească cu alte două digiplexuri în Craiova şi Alba Iulia, cele două săli au o capacitate de 218 locuri. „În proiectul iniţial al centrului comercial exista ideea extinderii acestuia, dar ţinând cont de dimensiunea pieţei din Focşani am decis să amenajăm o zonă a clădirii care era deja construită şi nu fusese folosită anterior“, explică Dogaru. Investiţia dedicată primenirii centrului comercial vrâncean a ajuns la 700.000 de euro, iar în această sumă este inclus şi bugetul alocat amenajării zonei de restaurante, care găzduieşte patru astfel de spaţii, cu o zonă de mese cu 190 de locuri.
Deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, centrul comercial din Focşani are o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp şi 1.250 de locuri de parcare, fiind închiriat în proporţie de peste 90%. „La deschidere centrul avea 32 chiriaşi, gradul de ocupare fiind de 58%“, spune reprezentantul Resolute Lar România. Spre comparaţie, acum numărul chiriaşilor este mai mult decât dublu, Focşani Mall având 67 de clienţi, iar cifra de afaceri anuală plasându-se în jurul a 4,5 milioane euro, conform lui Ionuţ Dogaru. Chiar dacă în ultimii şase ani mai multe proiecte comerciale au întâmpinat dificultăţi, coşurile de cumpărături golindu-se, în mod evident există în continuare un apetit al consumatorilor de a merge la mall, fie pentru shopping, fie pentru petrecerea timpului liber.
Dovadă că anul trecut cea mai mare parte a proiectelor comerciale din Bucureşti au bifat plusuri, pe fondul creşterii consumului cu 7% la nivel naţional. Proprietarii celor 16 centre comerciale din Bucureşti au realizat anul trecut cifre de afaceri cumulate de peste 800 de milioane de lei din exploatarea acestor proiecte, potrivit unei analize a ZF pe baza bilanţurilor publicate. Cei mai mulţi bani sunt generaţi, ca şi în anii anteriori, de proiectele Băneasa, AFI Palace Cotroceni, Unirea, Sun Plaza şi Promenada Mall, urmate de Bucureşti Mall şi de Iris Titan.
În plus, în 2015 au fost finalizate alte două investiţii, proiectul Mega Mall din Capitală şi Coresi Shopping Resort la Braşov, ceea ce a adus un plus de 117.000 de metri pătraţi de suprafeţe închiriabile. Densitatea spaţiilor moderne de retail din România la mia de locuitori este de 151 de metri pătraţi, iar Bucureştiul, cu un stoc de un milion de metri pătraţi, are o densitate de 537 de metri pătraţi de retail modern la mia de locuitori. Iar interesul dezvoltatorilor pentru noi investiţii în peisajul comerţului românesc se menţine la cote ridicate, dovadă şi anunţurile făcute recent. Astfel, AFI a anunţat că plănuieşte să contruiască un centru comercial la Braşov, pe platforma fostei fabrici Hidromecanica.
Între cei mai activi operatori pe domeniul de retail se numără NEPI, care în urmă cu un an nu avea niciun proiect de retail operaţional în Bucureşti şi are acum în portofoliu Vulcan Value Center, Mega Mall, Auchan Titan şi Promenada Mall – primele două fiind dezvoltate de companie, iar celelalte două achiziţionate recent. Cea mai mare investiţie a NEPI în retailul bucureştean este centrul comercial Mega Mall, deschis în mai în urma unei investiţii de circa 165 de milioane de euro. Compania a stabilit şi un record pe piaţa imobiliară locală prin preţul plătit pentru preluarea, în 2014, a centrului comercial Promenada Mall de la austriecii de la Raiffeisen Evolution, pentru 148 de milioane de euro. Acum, în urma unei investiţii totale de 446 milioane de euro în Bucureşti, NEPI deţine în Capitală 186.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică în jur de o cincime din totalul spaţiilor de profil.
Atragerea clienţilor, iar şi iar, în spaţiile mallurilor se dovedeşte o treabă tot mai grea, mai cu seamă pe fondul creşterii concurenţei, iar operatorilor care nu se adaptează la schimbările din piaţă nu le rămâne decât să închidă porţile. Sau să cheltuiască pentru a deveni mai atractivi – de pildă, pentru un cinematograf, în cazul în care acesta lipseşte din peisajul oraşului.