“Pur şi simplu, nu este suficient să existe discuţii la Minsk în timp ce tancurile ruse continuă să traverseze frontiera spre Ucraina. Aceste activităţi trebuie să înceteze imediat”, a declarat Cameron, conform Reuters.
“Îndemnăm Rusia să adopte o altă cale şi să găsească o soluţie politică la criză. În caz contrar, în mod sigur vor exista consecinţe supimentare”, a avertizat Cameron.
Premierul David Cameron urmează să-şi anunţe susţinerea pentru Donald Tusk la summitul UE programat sâmbătă la Bruxelles, unde se aşteaptă un acord între liderii statelor membre asupra candidaţilor pentru conducerea diplomaţiei europene şi a preşedinţiei Consiliului European.
Potrivit The Guardian, David Cameron şi Donald Tusk, care încă nu şi-a anunţat candidatura pentru acest post, au avut luni o discuţie telefonică privind summitul extraordinar al UE programat sâmbătă în Bruxelles.
Premierul David Cameron consideră că Donald Tusk, politician de centru-dreapta, ar putea reprezenta o contrapondere la poziţiile federaliste ale luxemburghezului Jean-Claude Juncker, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. De asemenea, David Cameron consideră potrivit ca liderul uneia dintre cele mai mari dintre noile state membre să deţină o funcţie importantă în cadrul instituţiilor Uniunii Europene.
Purtătoarea de cuvânt a premierului David Cameron a declarat ulterior că Marea Britanie va susţine un candidat deschis la propunerile Londrei în vederea reformării Uniunii Europene. “Obiectivul nostru este să avem un candidat dispus să colaboreze cu Marea Britanie pentru a răspunde preocupărilor Londrei din următorii ani”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a şefului Guvernului britanic. Printre candidaţii favoriţi pentru preşedinţia Consiliului European a fost menţionată anterior şi premierul danez Helle Thorning-Schmidt.
În ceea ce priveşte funcţia de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate a Uniunii Europene, ministrul italian de Externe, social-democrata Federica Mogherini ar putea deveni viitorul şef al diplomaţiei europene, în cazul în care premierul polonez Donald Tusk sau un politician dintr-un stat baltic ar prelua preşedinţia Consiliului European, deţinută în prezent de belgianul Herman Van Rompuy.
“Mogherini încă este o opţiune”, a declarat o sursă europeană pentru EuObserver, în pofida faptului că, la summitul din luna iulie, liderii UE nu au ajuns la un acord asupra numirii ministrului italian de Externe la conducerea diplomaţiei europene. Unele state est-europene au criticat atunci poziţia favorabilă Rusiei exprimată de şefa diplomaţiei de la Roma, dar şi lipsa de experienţă pentru această funcţie, în condiţiile în care Federica Mongherini a fost numită în februarie la conducerea Ministerului italian de Externe.
“Nu cred că deschiderea unui dialog cu regimul lui al-Assad ar duce la înregistrarea unor progrese în cauza pe care o apărăm” în regiune, a declarat el pentru BBC Radio 4.
O alianţă cu regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad nu ar fi “practică, înţeleaptă sau utilă”, a apreciat el.
Vineri, fostul şef al armatei britanice, Lord Dannatt, a sugerat că poate ar fi util să se refacă legăturile cu regimul lui Bashar al-Assad pentru a lupta împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic.
“Vechea zicală duşmanul duşmanului meu îmi este prieten a început să aibă o rezonanţă în relaţia noastră cu Iranul. Cred că ar avea şi în relaţia cu al-Assad”, a declarat pentru BBC Lord Dannatt.
“Putem foarte bine constata că ne confruntăm cu un duşman comun. Dar acest fapt nu ne face prieteni, nu ne permite să avem încredere, nu ne permite să lucrăm cu ei”, a răspuns şeful diplomaţiei britanice.
Pe de altă parte, el a spus că Londra ar putea livra arme kurzilor şi forţelor irakiene atunci când va exista “un Guvern credibil irakian care să reprezinte întreaga populaţie a Irakului”.
Cei patru români – Florin Silaghi, Vasile Pop, Ovidiu Metac şi Adriana Turc – au obţinut codurile PIN ale cardurilor după ce au instalat camere video la bancomate şi dispozitive speciale pentru în ATM-uri.
Grupul acţiona în special în cartiere din nordul Londrei.
În total, 953 de conturi bancare au fost compromise şi a fost sustrasă suma de 161.607 lire sterline (peste 200.000 de euro), a declarat procurorul Catherine Pattison.
Potrivit autorităţilor britanice, cele 60.000 de carduri clonate de grupul de români ar fi valorat peste 16 milioane de lire sterline pe piaţa neagră.
Banii au fost transferaţi în Panama, România, Italia şi Columbia, a anunţat tribunalul din Londra.
Grupul a fost destructurat în decembrie anul trecut de poliţiştii din Marea Britanie, în colaborare cu cei din România.
“Pot confirma că voi părăsi în curând ambasada”, a declarat Julian Assange, adăugând că plecarea sa nu are legătură cu “motivele invocate de instituţiile media din grupul Murdoch şi Sky News”, potrivit cărora acesta ar avea probleme de sănătate.
Tabloidul The Sun şi postul de televiziune de ştiri Sky News au afirmat că australianul de 43 de ani ar putea părăsi ambasada, unde beneficiază de protecţie diplomatică, din motive de sănătate, adăugând că suferă de probleme pulmonare şi cardiace.
Julian Assange nu a oferit detalii despre momentul exact şi modul în care se va desfăşura plecarea sa.
El a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă, alături de ministrul ecuadorian al Afacerilor Externe, Ricardo Patino, care a lăsat impresia că plecarea lui Assange va avea loc pe termen mediu sau lung.
Patino a sugerat lansarea unei campanii internaţionale pentru “eliberarea” fondatorului WikiLeaks, refugiat din iunie 2012 la ambasada Ecuadorului şi care beneficiază de la 18 august de “azil politic”.
“Trebuie să punem capăt acestei situaţii. Doi ani înseamnă prea mult. Este timpul să-l eliberăm pe Julian Assange”, a precizat şeful diplomaţiei ecuadoriene.
“Continuăm să-i oferim protecţia noastră (…). Continuăm să fim disponibili pentru a discuta cu Guvernele britanic şi suedez pentru a găsi o soluţie la această încălcare serioasă a drepturilor omului în cazul lui Julian Assange”, a continuat ministrul, făcând apel la lansarea unei campanii internaţionale.
Zeci de jurnalişti au asistat la conferinţa de presă în micul apartament care găzduieşte ambasada ecuadoriană, în vestul capitalei britanice.
Fondatorul WikiLeaks trăieşte acolo de când a epuizat toate metodele juridice pentru a evita executarea unui mandat european de arestare emis de Stockholm.
El neagă acuzaţiile de agresiuni sexuale formulate împotriva sa de două tinere suedeze şi se teme că, dacă se va preda justiţiei suedeze, va fi extrădat în Statele Unite, pentru a răspunde la acuzaţiile legate de publicarea, de către site-ul său, a sute de mii de documente secrete ale administraţiei şi armatei americane.
Un tribunal din Stockholm a menţinut la jumătatea lui iulie mandatul de arestare pe numele lui Assange, o lovitură pentru perspectivele de rezolvare rapidă a problemelor judiciare cu care se confruntă acesta de patru ani.
Românii au fost asociaţi în mod repetat de presă cu activităţile infracţionale, dar nu şi bulgarii, conform unui raport al Observatorului pentru Imigraţie de la Universitatea Oxford, care a analizat relatările din presă din perioada 2012-2013. Analiza include 4.000 de articole, scrisori şi comentarii care menţionează românii sau bulgarii, însumând un total de peste 2,8 milioane de cuvinte.
Raportul a constatat că românii au fost incluşi într-un “singur grup” de persoane care creează probleme, majoritatea tabloidelor denumindu-i membri ai bandelor infracţionale, cerşetori, hoţi sau persoane care ocupă clădiri ilegal. Limbajul folosit pentru a-i descrie pe bulgari a fost însă mult mai blând, fără a crea o legătură cu o anumită problemă socială.
Cercetătorii au remarcat folosirea unui limbaj emoţional atunci când venea vorba despre imigraţie, cuvinte precum “valuri” sau “grămezi” fiind folosite cu regularitate de tabloide.
“Raportul este valoros pentru că arată cum au discutat ziarele naţionale britanice despre români şi bulgari într-o perioadă-cheie”, a declarat William Allen, unul dintre autorii analizei. “Limbajul folosit pentru a-i descrie pe români – în special de ziarele tabloide – îi menţionează adesea în legătură cu criminalitatea şi comportamentul antisocial, în timp ce în cazul bulgarilor nu a fost aşa”, a adăugat el.
Ziarele analizate au fost The Daily Mail, The Mail on Sunday, The Times, The Sunday Times, The Sun, The Sun on Sunday, The Daily Telegraph, The Sunday Telegraph, The Express, The Sunday Express, The Guardian, The Observer, Daily Mirror, Sunday Mirror, The Independent, Independent on Sunday, Daily Star, Daily Star Sunday şi The Financial Times.
Cameron scrie într-un articol publicat în The Sunday Telegraph că un “răspuns umanitar” faţă de SI nu este suficient şi că este necesar un “răspuns ferm în domeniul securităţii”. Articolul apare în contextul în care conducători ai Bisericii şi-au exprimat îngrijorarea că Marea Britanie nu are o abordare “coerentă” faţă de extremismul islamic.
SI a preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul Irakului şi din Siria în această vară. Forţele kurde, susţinute cu atacuri efectuate de către forţele aeriene americane, luptă în prezent pentru a prelua controlul asupra barajului de la Mosul, în nordul Irakului. Au apărut, de asemenea, informaţii despre continuarea masacrării unor non-musulmani de către gruparea sunnită, care caută să construiască un nou stat islamic de o parte şi de alta a frontierei dintre Irak şi Siria.
“O securitate reală va fi atinsă numai atunci când ne vom folosi toate resursele – ajutorul, diplomaţia, puterea militară – pentru a contribui la crearea unei stabilităţi mai mari în lume”, scrie Cameron în The Sunday Telegraph. “Dacă nu acţionăm să oprim măcelul comis de această mişcare teroristă excepţional de periculoasă, va deveni tot mai puternică, până când ne va lua ca ţintă pe străzile din (Marea) Britanie“, continuă premierul.
El avertizează că dacă SI a putut să-şi “cioplească aşa-numitul califat”, Marea Britanie s-ar putea “confrunta cu un stat terorist la malul Mediteranei şi învecinându-se cu state NATO”.
Londra a largart ajutoare unor persoane refugiate în nordul Irakului, dar un “răspuns mai larg, politic diplomatic şi în domeniul securităţii” este necesar pe lângă acţiunile umanitare, a avertizat Cameron. “Avem nevoie de un răspuns ferm în domeniul securităţii, indiferent dacă este vorba despre o acţiune militară de urmărire a teroriştilor, o cooperare internaţională în domeniile informaţiilor şi luptei împotriva terorismului ori o acţiune intransigentă împotriva teroriştilor acasă la ei”, scrie şeful Guvernului britanic.
David Cameron sugerează ca oricine merge, pe străzile din Marea Britanie, cu un steag islamic asupra lui, ar trebui să fie arestat.
El insistă totodtă asupra faptului că el nu consideră toate acestea un “război împotriva terorimului”, ci ca pe o “bătălie între islam, pe de o parte, şi extremişti care vor să abuzeze islamul, pe de altă parte”.
Într-o intervenţie în direct pe postul Radio 5, secretarul pentru Comunităţi Stephen Williams a declarat că orice britanic care încurajează alţi oameni să se alăture SI este necesar să suporte “întreaga rigoare a legii”.
Violenţele provocate de către SI au izgonit aproximativ 1,2 milioane de irakieni din locuinţe. Comunităţi întregi de etnici yazidi şi creştini au fost nevoite să se refugieze în nordul ţării, dar şi şiiţi irakieni, pe care SI nu-i consideră “musulmani adevăraţi”.
Potrivit acestei surse, patru avioane de tip Transall ale armatei germane vor decola vineri, urmând să aterizeze la Erbil, capitala Kurdistanului irakian.
Totodată, Marea Britanie ar fi “favorabilă” poribilităţii de înarma forţele kurde, a declarat joi un purtător de cuvânt al Biroului preierului britanic, David Cameron.
“Dacă vom primi o cerere în acest scop din partea kurzilor, probabil vom examina favorabil această polibilitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Franţa şi Statele Unite au anunţat deja că livrează arme forţelor kurde, iar Germania analizează o astfel de posibilitate.
În acest context, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană vor participa vineri, la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă privind situaţia din Irak.
Inspecţia reactorului 1 de la centrala Heysham 1 a arătat o defecţiune la un cazan, în timpul operaţiunilor de mentenanţă demarate la începutul lui iunie, a explicat compania într-un comunicat.
Acest reactor este oprit de atunci, “în timp ce verificările continuă pentru a determina natura defecţiunii”.
Ca măsură de precauţie, compania a decis să suspende pentru cel puţin opt săptămâni alte trei reactoare de acelaşi tip: unul la aceeaşi centrală din apropiere de Lancaster, pe coasta de vest, şi două la Hartlepool, pe coasta de nord-est a Angliei.
Suspendarea acestor reactoare, vechi de peste 30 de ani, intervine în momentul în care Marea Britanie vrea să-şi reînnoiască parcul nuclear, spre deosebire de alte ţări, ca Germania, care au decis să renunţe la acest tip de energie, după catastrofa de la Fukushima, Japonia, din martie 2011.
Guvernul britanic a anunţat în octombrie un acord cu EDF pentru construcţia a două reactoare EPR la Hinkley (sud-vest), un proiect de 16 miliarde de lire sterline (20 de miliarde de euro), care ar permite să furnizeze reţelei de electricitate 3,2 gigawaţi.
Constructorul francez de reactoare Areva şi grupurile chineze CGN şi CNNC sunt asociate la acest proiect, prevăzut să intre în funcţiune în 2023.
Cele patru reactoare pe care filiala EDF în Marea Britanie, EDF Energy, le-a întrerupt au intrat în funcţiune în 1983 şi urmează să fie oprite definitiv în 2019.
Cele două centrale Heysham 1 şi Hartlepool furnizează în mod normal o putere cumulată de aproape 1,2 gigawaţi.
EDF Energy a subliniat că operaţiunile de la celelalte şase centrale nucleare ale sale nu sunt afectate, deoarece unităţile acestora sunt de concepţie diferită.
Potrivit publicaţiei Mail on Sunday, Bill Etheridge l-a prezentat pe dictatorul nazist ca pe un orator “magnetic şi puternic” care “a realizat multe lucruri”. Parlamentarul din West Midlands a făcut aceste afirmaţii într-un seminar al Young Independence Conference, la Birmingham. UKIP a subliniat că Etheridge discuta despre stilul unor mari oratori, relatează BBC News online.
“Uitaţi-vă în trecut la cel mai magnetic şi mai puternic orator din istorie”, i-a îndemnat pe participanţi Etheridge, citat de publicaţie. “Când Hitler susţinea discursuri, iar pe multe dintre cele faimoase le-a susţinut la mitinguri, la început mergea înainte şi înapoi, se uită la oameni – se instala tăcerea, aştepta minute în şir uitându-se la oameni, ţinuindu-i cu privirea”, a spus parlamentarul. “Ei îi întorceau privirea şi tot aşa, o vreme. Iar apoi erau atât de nerăbdători ca el să înceapă, încât atunci când începea să vorbească îi sorbeau fiecare cuvânt pe care-l spunea”, a continuat el.
“Nu spun să copiaţi. Inspiraţi-vă după anumite momente”, i-a îndemnat Etheridge.
“Am crezut că nu mă mai poate surprinde nimic, dar acest lucru arată că (liderul UKIP Nigel) Farage a eşuat complet să facă curăţenie în partid”, a declarat parlamentarul laburist Mike Gapes pentru Mail on Sunday. “Unul dintre parlamentarii săi îi formează pe tinerii candidaţi să vorbească la fel ca Hitler? Este pur şi simplu de necrezut”, a continuat el.
“Bill Etheridge a susţinut un seminar despre vorbirea în public şi a relevat mari oratori din trecut, ca Churchill, Blair, Martin Luther King şi Hitler, ca pe nişte oameni al căror stil, ci nu conţinut, ar putea să-l studieze”, a declarat un purtător de cuvânt al UKIP. El a prezentat Mail on Sunday drept un “ziar conservator, terifiat de ascensiunea UKIP şi care pare că nu se va da în lături de la nimic pentru a ataca partidul. Suntem dezamăgiţi, dar nu surprinşi”, a adăugat el.
“Într-o perioadă de comemorare plină de meditaţie şi de respect faţă de cei care şi-au dar viaţa în război, atacul de prost gust şi disperat de pe prima pagină a (publicaţiei) Mail on Sunday a Partidului Conservator este cu adevărat dezgustător”, a apreciat purtătorul de cuvânt.