BusinessMagazin

Tag: israel

  • Noua eră AFI. Israelienii anunţă intrarea companiei pe segmentul rezidenţial

    “În doi ani de acum înainte, piaţa rezidenţială va fi complet diferită datorită unor proiecte mari, cu sute de unităţi, ce urmează să fie construite“, spune David Hay, managerul desemnat în urmă cu patru ani să conducă operaţiunile din România ale grupului israelian AFI Europe, controlat de miliardarul israelian Lev Leviev. Pare oarecum bizar să auzi acest lucru de la executivul care conduce compania israeliană ce s-a impus pe piaţa locală prin proiecte precum centrele comerciale AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti, cât şi prin proiectul de birouri AFI Park sau prin tranzacţiile de terenuri – totalizând un portofoliu evaluat la 670 de milioane de euro, cu venituri operaţionale nete de 27 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut, însă Hay dezvăluie astfel planurile israelienilor de a se lansa pe segmentul rezidenţial.

    Se uită zâmbind spre fereastra biroului său din clădirea AFI Park 1, aflată lângă bila IMax a centrului comercial din Cotroceni, şi dezvăluie, după o discuţie de o oră, noul pariu al grupului israelian pe piaţa locală, vizualizând parcă proiectul ce urmează să fie construit în Bucureştii Noi. „Am declarat în urmă cu câţiva ani că atunci când vom observa semne de revenire şi de maturizare a pieţei rezidenţiale, precum creşterea cererii simultan cu creşterea încrederii oamenilor în a lua poate una dintre cele mai importante decizii din viaţă – achiziţia unei locuinţe – vom lua în considerare intrarea pe această piaţă. Recunoaştem aceste semne de revenire în ultima jumătate de an: oamenii sunt mai încrezători, există mai multe proiecte pe piaţă, aşa că am decis să pregătim şi intrarea AFI Europe pe piaţa de rezidenţial“, spune Hay, referindu-se la proiectul ce urmează să debuteze anul viitor. Dacă în România compania pe care o conduce nu a construit până acum niciun proiect în zona de rezidenţial, experienţa grupului israelian pe acest segment s-a concretizat în cele 2.000 de unităţi rezidenţiale din Polonia, construite înainte de debutul crizei, 600 de unităţi în Praga (Cehia) şi 600 în Belgrad (Serbia). Proiectul din România urmează să fie cel mai important, ţinând cont că aici urmează să construiască între 2.000 şi 2.500 de apartamente. „Avem un teren în Bucureştii noi pe care plănuiam iniţial să construim un centru comercial, dar acum am stabilit să ridicăm un complex rezidenţial ce va avea şi un element de retail“, spune Hay referindu-se la complexul ce urmează să fie construit pe terenul cu o suprafaţă de 155.000 de metri pătraţi, pe spaţiul fostei fabrici Laromet din Bucureştii Noi.

    Terenul a fost achiziţionat de AFI Europe în 2007, iar valoarea tranzacţiei a fost de 77,5 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari valoari de tranzacţionare înregistrate la noi pe piaţa terenurilor. Fiind vorba despre o etapă incipientă a proiectului, Hay este discret în privinţa investiţiilor ce se vor realiza în Bucureştii Noi şi chiar şi a numelui proiectului, dar spune totuşi că acesta va ţinti segmentul mediu, iar preţul apartamentelor va fi de aproximativ 1.000 de euro/mp, cu posibile variaţii în funcţie de evoluţia pieţei. „Ne vom adresa tinerei generaţii, iar  apartamentele vor putea fi cumpărate prin programe precum Prima casă sau cota redusă de TVA de 5%“. „Este un proiect care va ridica ştacheta pe piaţa de rezidenţial, la fel cum s-a întâmplat cu centrele comerciale atunci când am construit AFI Palace Cotroceni. Ne-am uitat atent la această piaţă în ultimele câteva luni şi pot să spun că standardul produsului nu este foarte bun“, explică executivul. Potrivit lui Hay, este fezabilă realizarea unui produs mai bun la acelaşi preţ pentru clienţi: „Dacă te uiţi atent la nevoile cumpărătorilor şi încerci să faci un design al produsului care le va întâlni aşteptările, atunci vei avea un produs bun. Sunt foarte sigur de succesul acestui proiect, va fi un proiect rezidenţial cu infrastructură bună, va avea un design cu multe spaţii verzi, cât şi un element de retail ce va fi dotat cu restaurante, cafenele, curăţătorii, farmacii şi alte servicii de care clienţii ar avea nevoie zilnic. Vom deveni cunoscuţi pe piaţă după ce îl vom lansa, suntem foarte entuziasmaţi de piaţa rezidenţială şi de produsul pe care îl vom livra“.

  • Barack Obama ar fi ameninţat că va doborî avioanele israeliene dacă acestea atacă Iranul

    Ameninţarea lui Obama l-ar fi descurajat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să trimită avioane în Iran, după ce Israelul a descoperit că Statele Unite au început negocieri secrete cu Teheranul şi că cele două ţări se pregătesc să semneze un acord, susţine cotidianul kuwaitian Al-Jarida.

    “Netanyahu şi comandanţii săi au convenit, după patru nopţi de deliberări, să îl desemneze pe şeful Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz să pregătească o operaţiune împotriva programului nuclear iranian. În plus, Netanyahu şi miniştrii său au decis să facă tot ce pot pentru a descuraja un posibil acord între Iran şi casa Albă pentru că acesta ar ameninţa securitatea Israelului”, afirmă cotidianul kuwaitian.

    Acesta adaugă că planul israelian a fost exersat timp de câteva săptămâni, iar forţele aeriene israeliene au trimis avioane în spaţiul aerian iranian pentru a simula atacul planificat.

    Al-Jarida susţine, de asemenea, că surse “bine plasate” au confirmat că un membru al Guvernului israelian, apropiat administraţiei americane, a dezvăluit planul secretarului de stat John Kerry şi că Obama a replicat avertizând că va ordona ca avioanele israeliene să fie doborâte înainte de a-şi atinge ţintele.

    Un oficial din cadrul administraţiei a declarat duminică pentru Washington Times că “această informaţie este complet falsă”.

    Informaţia intervine cu două zile înaintea unui discurs pe care Netanyahu urmează să îl susţină un Congresul Statelor Unite în legătură cu ameninţarea nucleară iraniană.

    Agenţia de presă israeliană Arutz Sheva a subliniat că ideea de a descuraja un atac israelian în Iran pentru a proteja negocierile de pace ar fi fost planificată în colaborare cu fostul consilier pentru securitate al preşedintelui Jimmy Carter, Zbigniew Brzezinski.

  • Doi militari israelieni au fost ucişi, iar şapte au fost răniţi în atacul Hezbollah

    Bilanţul prezentat anterior era de patru răniţi de partea israeliană.

    Însă, potrivit unor surse israeliene, doi militari au fost ucişi, iar şapte au fost răniţi în atacul cu rachete produs în zona Har Dov (Fermele Shebaa).

    Cei şapte militari israelieni răniţi au fost transportaţi la spitale din oraşele Safed şi Haifa. Trei au suferit răni moderate, iar patru răni uşoare.

    Armata israeliană a dat asigurări că niciun militar nu a fost capturat.

  • Curtea Penală Internaţională va examina posibile crime de război comise în Palestina. Israel: Este o decizie scandaloasă

    Această examinarea preliminară ne va ajuta să stabilim dacă există o “bază rezonabilă” pentru a deschide o anchetă, a precizat Biroul procurorului, într-un comunicat.

    “Procurorul va analiza în special problemele legate de competenţă şi interesele justiţiei”, informează comunicatul.

    Guvernul palestinian a aderat la Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, la 2 ianuarie. Această decizie îi va permite procurorului CPI să deschidă, în viitor, anchete privind eventuale crime.

    Autoritatea Palestiniană a recunoscut, la 1 ianuarie, competenţa CPI în presupuse crime comise începând cu 13 iunie 2014, adică din momentul în care Israelul a lansat o vastă campanie de arestări urmată de un război în Fâşia Gaza.

    Potrivit CPI, acceptarea acestei competenţe nu corespunde unei aderări la Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, solicitate la 2 ianuarie de Autoritatea Palestiniană.

    Cererea de aderare la CPI depusă de Autoritatea Palestiniană se înscrie într-o ofensivă diplomatică condusă de palestinieni la ONU.

    CPI, cu sediul la Haga, este competentă, începând cu 1 iulie 2002, de anchetarea presupuşilor autori de acte de genocid, de crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    O sută douăzeci şi două de state, printre care nu figurează Israelulul, au aderat până în prezent la Statutul de la Roma.

  • Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani

    Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.

    Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.

    După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.

    Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.

    În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.

    Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.

  • Israelul a insistat pentru înmormântarea victimelor de la Paris pe teritoriul său, apoi a cerut bani

    Guvernul israelian a insistat ca cei patru evrei ucişi în atacul de la un magazin din Paris să fie înmormântaţi în Israel şi chiar a făcut presiuni asupra unei familii, care iniţial dorea ca funeraliile să se desfăşoare în Franţa, a afirmat Yehuda Meshi-Zahav, preşedintele organizaţiei de voluntari Zaka.

    Ulterior, familiile şi comunitatea evreilor francezi au fost rugate să plătească pentru morminte. Întrucât victimele nu erau cetăţeni israelieni, înmormântările nu au fost plătite de Institutul Naţional de Asigurări, iar în pofida caracterului lor semioficial, Guvernul nu le-a declarat funeralii de stat. Abia după o zi de negocieri s-a decis ca statul israelian să acopere costurile.

    După ce s-a decis înmormântarea celor patru victime în Israel, au apărut probleme în ceea ce priveşte locul înhumării, care a fost schimbat de trei ori. Iniţial, societatea funerară a comunităţii yemenite a sugerat ca victimele să fie înmormântate pe Muntele Măslinilor, în Ierusalimul de Est, dar a cerut 15.000 de euro pentru un mormânt.

    Însă Meshi-Zahav a apreciat că locul desemnat pentru înmormântare este nepotrivit, într-o zonă izolată a cimitirului, cu probleme de securitate, astfel că această variantă a fost exclusă. Ulterior, femeia de afaceri Eva Zarfati, care deţine o parte din cimitirul Har Hamenuhot, s-a oferit să doneze patru morminte, dar au fost descoperite probleme cu documentele sale, astfel că şi această ofertă a fost respinsă.

    În final au început negocieri cu societatea funerară a comunităţii sefarde, care s-a oferit să înmormânteze victimele gratis pe Muntele Măslinilor, dar Guvernul a refuzat, probabil din motive de securitate. Ulterior societatea a oferit morminte la Har Hamenuhot, la preţul de aproximativ 10.800 de euro fiecare. În urma negocierilor, s-a stabilit că banii vor fi plătiţi de comunitatea evreilor francezi, nu de familiile victimelor.

    Ministerul israelian al Afacerilor Religioase a anunţat marţi noaptea că va suporta costurile înmormântărilor, dar a precizat că familiile victimelor au refuzat variantele gratuite şi că sumele ar fi urmat să fie plătite de comunitatea evreilor francezi, nu de familii.

  • ANOFM: Locuri de muncă în construcţii, pentru salarii minime de 1.540 de dolari brut, în Israel

    Persoanele interesate să muncească în Israel trebuie să aibă calificare/experienţă în meseriile: dulgheri pentru cofraje de construcţie industrializată, fierari – betonişti, îndoirea fierului, zidari-faianţari, acoperirea podelelor şi pereţilor cu faianţă şi zidari-tencuitori pentru lucrări de tencuit.

    De asemenea, cei interesaţi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să nu fi lucrat anterior în Israel, să nu aibă rude de gradul I care lucrează deja în această ţară, cu excepţia fraţilor, să nu aibă cazier judiciar, să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie, inclusiv muncă la înălţime şi manipulare de greutăţi, şi să nu sufere de anumite boli cronice.

    Contractele de muncă se încheie pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire până la cel mult 63 de luni. Salariul lunar minim brut estimat este de 1.540 dolari americani.

    Persoanele interesate se pot înscrie la agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti din raza de domiciliu. Candidaţii trebuie să completeze o cerere tip şi să aducă următoarele documente: curriculum vitae, declaraţie – tip bilingvă, copie carte de identitate, copie paşaport, copii ale actelor de studii şi de calificare, copii ale documentelor ce atestă experienţa şi vechimea în muncă, cazier judiciar valabil, în original.

    Lucrătorii români nu vor fi angajaţi în mod direct de către companiile de construcţii din Israel, ci de contractori de forţă de muncă autorizaţi să angajeze lucrători străini în domeniul construcţiilor. Aceşti contractori vor plasa lucrători companiilor de construcţii licenţiate, în diferite locuri, în funcţie de cererile acestora.

    Contractorii de forţă de muncă vor fi angajatorii direcţi ai lucrătorilor din România şi sunt obligaţi să le plătească salariile şi alte drepturi în concordanţă cu prevederile contractului de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil sectorului de construcţii.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) precizează că salariul minim brut estimat a unui lucrător în construcţii în Israel este de aproximativ 1.540 dolari americani pentru 211 ore de muncă pe lună, însă, în afara acestor ore, 29 se vor plăti ca ore suplimentare.

    “Pentru fiecare oră suplimentară, lucrătorul va fi plătit suplimentar, în funcţie de numărul de ore prestat suplimentar. În plus, faţă de salariul de mai sus, contractorul de forţă de muncă va face un depozit lunar în valoare de 700 NIS (shekeli) într-un cont bancar în numele lucrătorului. Această sumă va constitui contul de plăţi compensatorii şi pensie pentru lucrător. Lucrătorul poate retrage fondurile acumulate în numele său la părăsirea permanentă şi legală a Israelului. În cazul în care lucrătorul nu părăseşte Israelul la data stabilită, fără un motiv justificat, o parte proporţională din suma câştigată va fi reţinută pentru fiecare lună de întârziere, şi după şase luni de întârziere, lucrătorul va pierde întreaga sumă”, precizează ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să asigure cazare lucrătorilor pe care îi angajează, precum şi pentru o perioadă de cel puţin şapte zile după încetarea contractului de muncă.

    “Cazarea poate fi în barăci, iar paturile pot fi supraetajate. Contractorul de forţă de muncă poate deduce o sumă lunară de maximum 500 NIS din salariul muncitorului străin pentru cazare şi cheltuielile aferente. Această sumă variază în funcţie de zona geografică din Israel în care se află lucrătorul şi este actualizată anual”, arată ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să încheie lucrătorului pe care îl angajează asigurare medicală privată pe durata angajării. În plus, trebuie să îi înmâneze angajatului un rezumat al poliţei de asigurare, într-o limbă pe care acesta o înţelege, şi poate deduce o sumă ce nu trebuie să depăşească 125 NIS din salariul lucrătorului, pentru a acoperi o parte din costul cu asigurarea medicală.

    Cei care doresc să muncească în Israel vor trebui să plătească taxa pentru examenul medical, taxa pentru emiterea cazierului, cheltuielile pentru deplasarea locală în România şi biletele de avion pentru transportul internaţional.

    ANOFM precizează că angajarea se face în baza Protocolului privind recrutarea muncitorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în Statul Israel, încheiat la 24 iunie 2014 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel, aprobat prin HG nr. 958/2014 şi publicat în M.O. nr. 807/2014.

    Protocolul este pus în aplicare de ANOFM din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.

  • Dacia a deschis primul centru de vânzări din Israel, care a devenit a 44-a piaţă a mărcii

    Compania Carasso Motors, partenera grupului Renault în Israel, va fi responsabilă cu vânzarea şi serviciile post-vânzare din această ţară pentru automobilele Dacia, se arată într-un comunicat al Renault.

    În 2015, Dacia anticipează că va mai deschide alte două showroom-uri în Israel, precum şi mai multe puncte de vânzare în anumite centre Renault din ţară.

    “Parteneriatul nostru cu grupul Renault datează de peste 65 de ani. Brandul Renault creşte în Israel, având în prezent o cotă de piaţă de 4,2%. Lansarea Dacia ne permite să oferim o nouă gamă de automobile, complementară cu cea a Renault”, a declarat Itzik Weitz, director general al Carasso Motors.

    François Mariotte, director de vânzări şi marketing la Dacia, a spus că marca oferă maşini sigure, spaţioase, echipate modern, la preţuri accesibile, care îşi vor găsi locul pe piaţa israeliană.

    În noul showroom Dacia vor putea fi făcute comenzi pentru modelele Dacia Duster, Sandero Stepway, Lodgy şi Dokker. Vehiculele vor fi comercializate, ca şi pe celelalte pieţe, cu o garanţie de trei ani/100.000 de kilometri.

    După lansarea din 2013 în Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Norvegia, Cipru şi Malta, Israelul a devenit a 44-a piaţă naţională a Dacia, se arată în comunicatul Renault.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.