BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Ciolacu, critici la adresa Puterii: Iohannis – artizanul acestui dezastru, doarme neîntors

    „Au trecut mai bine de 24 de ore de când trei găşti au aruncat ţara în haos. Iar Iohannis – artizanul acestui dezastru, doarme neîntors! S-a umflat socata în voi! Vă daţi cu trotinetele în cap! Vă trageţi de păr în faţa camerelor! Vă maimuţăriţi la tv încercând să păreţi gravi în timp ce daţi ultimatumuri şi para-ultimatumuri! Aţi transformat masa guvernului într-o tarabă a intereselor şi ifoselor voastre! Dar pentru ţară ce faceţi, incompetenţilor?! Dar ultimatumuri pentru a creşte testarea şi numărul de paturi la ATI când daţi? Chiar nu vă e ruşine?!”, transmite Marcel Ciolacu.

    El reaminteşte de faptul că joi autorităţile au raportat 195 de decese din cauza COVID-19.

    „Nu e niciun loc la ATI. Lumea moare de foame la propriu. Euro este 5 lei. Agricultura e la pământ. Aţi depăşit viteza luminii la împrumuturi. De 4 luni nu faceţi decât să vă împărţiţi funcţii şi bani. România se scufundă şi voi continuaţi să vă bateţi pe ciolan! Opriţi-vă”, conchide preşedintele social-democraţilor.

  • Iohannis a semnat revocarea lui Vlad Voiculescu

    Administraţia Prezidenţială anunţă că preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul de revocare din funcţia de membru al Guvernului a lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

    Premierul Florin Cîţu anunţa mai devreme că miercuri i-a înaintat preşedintelui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcţia de ministru al Sănătăţii a lui Vlad Voiculescu.

    Potrivit lui Cîţu, interimatul funcţiei va fi asigurat de către Dan Barna, până la numirea unui nou ministru la conducerea ministerului Sănătăţii.

    De asemenea, a fost demisă şi Andreea Moldovan, secretar de stat la ministerul Sănătăţii.

  • Iohannis: Astăzi avem motive reale de optimism şi speranţa intrării într-o nouă normalitate

    „În prezent, rata de infectare este în creştere în toată Europa. Prea mulţi semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulţi alţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de spitalizare. România, la fel ca alte ţări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste. Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea şi respectarea măsurilor sanitare de către toţi cetăţenii rămân puncte critice şi reprezintă dovezi de responsabilitate şi maturitate ale fiecăruia dintre noi”, spune Klaus Iohannis în cadrul evenimentului „Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică”, organizat cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii.

    El apreciază că redeschiderea sustenabilă şi în condiţii de siguranţă a societăţilor şi a economiilor nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri.

    „Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilităţi structurale cronicizate, cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate şi nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură. Fără să dispună de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, oportun şi eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei. Astăzi avem motive reale de optimism şi speranţa intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziţie vaccinurile COVID. Imunizarea populaţiei prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susţinute pentru a ţine virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală”, adaugă şeful statului.

    Preşedintele Iohannis arată că strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariţia acestora.

    „Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Trebuie să fim mai bine pregătiţi să anticipăm şi să răspundem eficient şi coordonat la ameninţări emergente la adresa sănătăţii publice. În acelaşi timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariţie a pandemiilor. Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului şi 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migraţie este facilitată de o relaţie nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale şi distrugerea biodiversităţii, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore”, mai spune Klaus Iohannis.

    Totodată, şeful statului arată că efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice sunt grave şi vor deveni extrem de grave dacă autorităţile nu se preocupă de combaterea lor.

    „Iată o temă care ştiu că este de interes personal şi pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor şi alterează condiţiile ecologice, astfel încât creşte riscul bolilor transmise prin apă, insecte şi animale. România este şi ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă şi incendii cauzate de vreme. Creşterea urbanizării şi îmbătrânirea populaţiei sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare şi respiratorii, boli cu incidenţă ridicată în România. Efectele schimbărilor climatice sunt, aşadar, dramatice şi au un efect direct asupra sănătăţii noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acţiona nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci şi pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane şi financiare dacă nu au fost făcute la timp şi eficient investiţii în servicii de prevenţie pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit şi în urma schimbărilor climatice”, conchide preşedintele Klaus Iohannis.

  • PSD: Iohannis şi Cîţu trebuiau primiţi cu colivă şi lumânări la Institutul Cantacuzino

    „Iohannis şi Cîţu trebuiau primiţi cu colivă şi lumânări la Institutul Cantacuzino, nu cu fanfară şi covor roşu! În pandemie, România a ajuns din producător, un simplu depozitar de vaccinuri. Nici nu s-au sinchisit să răspundă Comisiei Europene de a identifica potenţiale capacităţi de producţie pentru vaccinuri! Pur şi simplu nu le-a păsat”, potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a PSD.

    Social-democraţii critică faptul că la Cantacuzino nu se produce decât un supliment natural.

    „Pe modelul măştilor-fantomă de la Romarm, guvernarea Cîţu-Iohannis n-a fost în stare să producă la “Cantacuzino” altceva în afara unui banal supliment alimentar! Atât s-a putut! În schimb, tare le place să ambaleze frumos coliva şi să spună că e cozonac”, se arată în finalul postării.

  • Lovitură de teatru în dezvoltarea celui mai mare proiect imobiliar din istoria României, centrul de la Romexpo de peste 3 mld. euro

    Preşedintele Klaus Iohannis trimite la reexaminare legea prin care terenul de la Romexpo trecere cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), deşi CCR a stabilit că legea este constituţională.

    Legea pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 vizează, în principal, transmiterea cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a terenurilor proprietate privată a statului aflate, până la data intrării în vigoare a legii, în folosinţa gratuită a CCIR şi care nu sunt revendicate. Se prevede expres că această transmitere se realizează pentru desfăşurarea exclusiv a activităţii specifice CCIR cu caracter de continuitate.

    „Corelativ, printre atribuţiile principale ale Camerei Naţionale va fi şi aceea de a constitui societăţi şi orice alte forme de asociere economică necesare desfăşurării de activităţi şi prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri, inclusiv pentru implicarea în realizarea de proiecte de dezvoltare urbană durabilă menite să susţină mediul de afaceri.

    Din perspectiva transferului cu titlu gratuit a unor terenuri proprietate privată a statului, prin Decizia nr. 139/2021 referitoare la legea supusă reexaminării, Curtea Constituţională a reţinut că această lege nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de obţinere a unor rezultate socio-economice. În acest sens, instanţa constituţională a precizat că finalitatea legii constă în valorificarea în condiţii optime a bunurilor proprietate privată a statului, prin dezvoltarea unor proiecte social-economice, ale căror implicaţii imprimă o direcţie de politică economică a statului pe care legiuitorul o consideră adecvată”, arată Administraţia Prezidenţială.

    Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabileşte că bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se află în circuitul civil şi se supun regulilor de drept comun prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, dacă prin lege nu se prevede altfel.

    „Aşadar, de principiu, regimul juridic al proprietăţii private în general şi implicit cel al proprietăţii private a statului nu interzice transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor. Faţă de acest context legislativ şi având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională, considerăm însă că, deşi statul este liber să dispună de proprietatea sa privată, inclusiv prin transmiterea cu titlu gratuit ca orice alt titular al dreptului de proprietate privată, exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate privată a statului impune din partea autorităţilor ce deţin prerogativa dispoziţiei cu privire la acest drept o diligenţă sporită faţă de cea a unui proprietar de drept privat obişnuit. Din această perspectivă, constrângerile legislative deja stabilite prin art. III alin. (1) şi (4) – ce se constituie în premisele unor garanţii legitime pentru aducerea la îndeplinire a finalităţii urmărite prin transferul de proprietate – nu sunt suficiente pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului de dezvoltare”, se arată în cererea de reexaminare.

    În plus, preşedintele consideră că valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului „o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietăţii private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare şi să nu fie ea însăşi generatoare de prejudicii”.

    „Pe cale de consecinţă, fără a aduce în discuţie aspectele care vizează oportunitatea deciziei de a acţiona într-un mod sau altul în materie de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului, considerăm că rămâne în sarcina legiuitorului obligaţia ca, în momentul în care stabileşte că transferul de proprietate supus discuţiei reprezintă o direcţie de dezvoltare socio-economică adecvată, să reglementeze prin lege şi un mecanism juridic de natură să ofere garanţii suficiente cu privire la rezultatele urmărite. În acest context, considerăm că stabilirea interdicţiei de vânzare, de ipotecare, ori de schimbare a destinaţiei (desfăşurarea exclusiv a activităţii specifice CCIR cu caracter de continuitate), corelativ cu precaritatea normei de la art. III alin. (5) din legea supusă reexaminării, nu poate avea valoarea unei garanţii suficiente”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit sesizării, se consideră că în cuprinsul art. III alin. (5) rămân în continuare anumite aspecte neclare, de natură a pune în dificultate instanţele de judecată de drept comun ce s-ar afla în situaţia de a soluţiona o acţiune civilă întemeiată pe acest articol de lege.

    „În opinia noastră, sintagma <hotărâre de transmitere a proprietăţii> este lipsită de claritate, întrucât permite fie interpretarea că legiuitorul a avut în vedere transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul statului în patrimoniul CCIR, fie că s-a avut în vedere transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul CCIR în patrimoniul unei alte entităţi. În primul rând, în ipoteza în care CCIR ar încălca interdicţia de vânzare a terenurilor sau a unei părţi a acestora şi ar transmite dreptul de proprietate privată unui cumpărător subsecvent, ca efect al vânzării, în mod cert, ne-am afla în prezenţa unei transmiteri a dreptului de proprietate. Aşadar se poate lua în considerare manifestarea de voinţă a CCIR ca <hotărâre de transmitere a proprietăţii>, cu toate că regimul juridic al transferului dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu presupune încheierea unor acte juridice unilaterale, ci a unora bilaterale, sinalagmatice – caracterizate prin interdependenţa şi reciprocitatea obligaţiilor dintre părţi – cu respectarea condiţiei formei autentice şi a unor cerinţe de publicitate imobiliară a căror nerespectare atrage, prin natura lor, sancţiuni de drept civil sau consecinţe juridice specifice”, potrivit documentului citat.

    În cealaltă ipoteză, în care CCIR ar încălca interdicţia de ipotecare a terenurilor sau a unei părţi a acestora nu se mai poate vorbi despre o „hotărâre de transmitere a proprietăţii”, întrucât efectul constituirii unei ipoteci nu este acela al transmiterii dreptului de proprietate, ci acela al constituirii unui drept real accesoriu asupra terenurilor afectate executării unei obligaţii. În plus, de regulă, haina juridică pe care o îmbracă ipoteca asupra bunurilor imobile este şi ea aceea a unui act juridic bilateral încheiat în formă autentică.

    În al treilea rând, potrivit actului de reexaminare, este evident că nu poate fi vorba despre o „hotărâre de transmitere a proprietăţii” în cazul schimbării destinaţiei, întrucât în această ipoteză nu are loc vreo transmitere a dreptului de proprietate către alt subiect de drept, CCIR ar păstra dreptul de proprietate asupra terenurilor, dar le-ar utiliza potrivit altei destinaţii.

    „Norma criticată, susceptibilă de diferite interpretări, poate genera impredictibilitate, confuzie, soluţii diferite în practica judiciară şi nu poate avea natura unei garanţii suficiente şi, pe cale de consecinţă, eficiente pentru a conduce la un just echilibru între interesul urmărit de legiuitor şi interesul entităţii beneficiare a liberalităţii. Totodată, în aceeaşi idee a existenţei unei garanţii necesare şi suficiente, considerăm că procedura de repunere în situaţia anterioară ar fi trebuit dezvoltată fie cu prevederi exprese care să permită uşor identificarea titularului sau titularilor acţiunii civile, instanţei competente, termenelor procedurale, căilor de atac, fie cu o normă de trimitere la o procedură de drept comun”, se mai arată în documentul citat.

    În septembrie 2020, în baza unei legi adoptate în Parlament, terenul de la Romexpo trecea gratuit în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie. Încă de atunci, deputatul USR, Cătălin Drulă a sesizat că această lege ascunde „un tun imobiliar”, iar deputatul Marton Arpad a anunţat că UDMR votează împotrivă. Proiectul de lege permitea CCIR să se asocieze cu un privat pentru a construi în curtea Romexpo 14 turnuri.

  • Iohannis: Intolerabile şi complet de neacceptat sunt manifestările violente, extremismul, xenofobia

    Preşedintele Klaus Iohannis susţine că demonstraţiile şi protestele sunt fireşti, legitime, însă manifestările violente, extremismul şi xenofobia sunt intolerabile şi complet de neacceptat.

    „România este o democraţie funcţională şi matură, în care libera exprimare a opiniilor este garantată. Libertatea de gândire nu poate fi îngrădită, toţi avem dreptul la opinie şi dreptul să ne-o putem exprima public. Acesta este un principiu nenegociabil şi fundamentul unei societăţi libere. Demonstraţiile şi protestele sunt fireşti, legitime şi fac parte din structura oricărei democraţii funcţionale. Intolerabile şi complet de neacceptat sunt manifestările violente, extremismul, xenofobia, toate acestea ascunse grosolan în spatele unor revolte îndreptate împotriva unor măsuri menite să protejeze viaţa şi sănătatea tuturor. Inclusiv ale celor care protestează şi neagă efectele dramatice ale unei pandemii care a îmbolnăvit peste o sută de milioane de oameni şi a răpus milioane de suflete la nivel global. Condamn cu fermitate orice încercare de a captura politic protestele pentru a le transforma în vectori de propagare a urii, xenofobiei şi antisemitismului. Politicienii, indiferent de partidul din care provin, au o responsabilitate uriaşă în aceste momente dificile pentru ţara noastră”, transmite Klaus Iohannis.

    Preşedintele Iohannis apreciază că violenţa, instigarea la nerespectarea legii, la comportamente care pun în pericol viaţa românilor, extremismele de orice fel promovate în numele dreptului la liberă exprimare sunt „toxice şi nocive”.

    „Ura şi violenţa nu duc niciodată la rezultate constructive pentru societate şi, în mod cert, aceste comportamente reprobabile nu reprezintă România. Ţara noastră a reuşit până acum să depăşească toate aşa-numitele valuri ale pandemiei tocmai pentru că cetăţenii, în marea lor majoritate, au înţeles necesitatea măsurilor, le acceptă, le respectă şi le mulţumesc pentru asta. În acelaşi timp, fricile, temerile şi nemulţumirile românilor, în această perioadă extrem de dificilă, sunt fireşti şi îndreptăţite. Ştiu că este din ce în ce mai greu, ştiu că suntem obosiţi după mai bine de un an de criză sanitară. Ştiu că este descurajant că restricţiile nu pot fi încă ridicate, deşi cu toţii ne-am dori ca acest lucru să fie posibil imediat. Din păcate, aceste măsuri sunt singurele care ne pot ajuta să reducem răspândirea coronavirusului. Cu cât le respectăm mai bine, cu atât mai scurtă va fi perioada în care este necesară impunerea lor”, adaugă şeful statului.

    El apreciază că respectarea restricţiilor este o alegere pentru viaţă, pentru viaţa şi sănătatea cât mai multor români.

    „Sunt deja mult prea multe familii din România care au pierdut pe cineva drag din cauza acestui virus teribil. Eforturile şi sacrificiile tuturor, chiar dacă sunt foarte grele, salvează vieţi, salvează vieţile celor dragi nouă. Nu există altă alternativă pentru a stopa o creştere galopantă a numărului de îmbolnăviri, care ar duce la blocarea sistemului sanitar, cu consecinţe dintre cele mai dramatice. Virusul nu are culoare politică, nici opinii. Acţionează fără discernământ şi infectează oamenii indiferent dacă aceştia cred sau nu în existenţa sa. De aceea această pandemie este atât de periculoasă, pentru că toată lumea este expusă infectării, iar cei mai vulnerabili dintre noi riscă să facă forme extrem de grave. Dar nimeni nu este complet ferit în faţa COVID-19, nici măcar tinerii. Singurele căi prin care vom stopa această pandemie sunt, pe de o parte, restricţiile menite să stopeze mobilitatea şi aglomerările umane iar, pe de altă parte, vaccinarea”, menţionează Klaus Iohannis.

    În opinia preşedintelui Iohannis, vestea bună este că, în România, campania de vaccinare este bine organizată şi accelerează în fiecare zi.

    „Vedem deja în ţările care au fost puternic afectate de pandemie şi care au vaccinat o bună parte din populaţie cum imunizarea influenţează în bine rata de infectare. După un an de luptă cu această teribilă pandemie începem, aşadar, să întrezărim finalul şi speranţele noastre că această perioadă grea se va încheia curând sunt pe deplin justificate şi îndreptăţite. Trebuie să mai avem puţină răbdare şi să trecem împreună, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, peste această situaţie de criză. De aceea, în aceste momente solidaritatea este atât de importantă. În acelaşi timp, autorităţile responsabile cu gestionarea pandemiei trebuie să facă mai mult, să dialogheze mai mult cu oamenii, să le explice de ce au fost implementate unele măsuri, care este eficienţa şi eficacitatea lor, ce sperăm să se întâmple şi, mai ales, să le ofere milioanelor de români care respectă măsurile, fac sacrificii şi renunţă temporar la confortul şi libertăţile lor, un orizont de timp rezonabil la care speră că aceste măsuri vor produce efecte şi vor fi ridicate. Într-o pandemie în care singura certitudine a fost incertitudinea, toţi facem greşeli. Nu au existat reţete certe, ci doar o adaptare permanentă a măsurilor pentru a câştiga un război inegal cu un virus a cărui principală componentă este impredictibilitatea”, conchide Klaus Iohannis.

  • Klaus Iohannis intervine în scandalul măsluirii datelor COVID: Cred că a fost o expresie nefericită

    „Nu a măsluit nimeni datele nici înainte de alegeri, nici după alegeri, nici acum. Cred că a fost o expresie nefericită. Formulele de calcul cred că sunt diferite. Când a fost ministrul Tătaru împreună cu echipa domniei sale a găsit potrivită o anumită formulă de calcul pentru incidenţa pandemiei, după aia s-a calculat şi s-a comunicat, deci nu a ascuns nimeni date sau informaţii. Acum, ministrul Voiculescu cu echipa domniei sale a dorit să modifice oarecum formula. Deci vorbim despre două formule uşor, uşor diferite”, spune Klaus Iohannis.

    El critică dezbaterea dintre Violeta Alexandru şi Vlad Voiculescu.

    „Nu cred că aceste discuţii teoretice pe formulă opresc pandemia sau alină suferinţa vreunui pacient. Eu cred că ar fi extrem de important să ne implicăm acolo unde e nevoie, să creştem numărul de paturi ATI, să-i motivăm pe medici, să fim mai proactivi pentru ca spitalele să facă faţă acestui val trei. Cred că acestea sunt priorităţile momentului şi nu comparaţii teoretice între formule de calcul”, adaugă şeful statului

    Violeta Alexandru spune că afirmaţii politice de genul „nu am încredere în cifrele cazurilor de COVID-19“ nu doar că nu ajută, dar sporesc îngrijorarea. În replică, Vlad Voiculescu afirmă că înainte de alegerile parlamentare, din calculul incidenţei la 14 zile, au fost „pierdute“ vreo două zile.

  • Iohannis, detalii despre sumele ce vor ajunge la sănătate şi educaţie prin PNRR

    Cele circa 30 de milioane de euro de care va beneficia România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – care urmează să fie supus aprobării Executivului şi ulterior trimis Comisiei Europene pentru negociere – reprezintă „o şansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar şi societăţii româneşti o rezistenţă sporită în cazul unor viitoare crize”, a spus Iohannis.

    În ce priveşte reformele, Iohannis a spus că se va pune un accent major pe îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate prin dezvoltarea reţelei de spitale, crearea de centre medicale integrate în zonele rurale şi urbane vulnerabile şi dotarea acestora cu aparatură, cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizarea pacienţilor cronici: „Dorim să alocăm pentru acest obiectiv 3 miliarde de euro”.

    De asemenea, PNRR va permite finanţarea dezvoltării unei reţelei de autostrăzi, în paralel cu promovarea unui transport cât mai puţin poluant.

    „Ne propunem să alocăm pentru acest domeniu 4,5 miliarde de euro”, a afirmat preşedintele.

    PNRR este „o oportunitate extraordinară şi pentru sistemul de educaţie din România”. Programul „România educată” va beneficia de o finanţare de circa 4 miliarde de euro: „Vom avea astfel şcoli sigure, curate, cu dotări moderne şi laboratoare, dar vom investiţii de şcoli verzi, eficiente energetic şi adaptate provocărilor climatice. Totodată vom investi în dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie, dar şi în pregătirea specialiştilor în meseriile viitorului prin investiţii în învăţământul dual. Şcolile din comunităţile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin şi servicii suplimentare pentru că educaţia din România nu îşi mai permite să piardă niciun copil”.

    Conform preşedintelui, digitalizarea va fi o parte importantă în educaţie, iar accentul se va pune pe două componente: formarea competenţelor digitale şi asigurarea resurselor educaţionale digitale.

    Elevii studenţii şi cadrele didactice trebuie să fie pregătiţi şi sprijiniţi să acceseze aceste instrumente digitale ne propunem să investim în acest demers 780 de milioane de euro.

  • Iohannis: Este nevoie de responsabilitate şi de un nou efort naţional acum

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut un nou apel la prudenţă şi respectarea regulilor sanitare în condiţiile în care România se confruntă cu o creştere a numărului de noi cazuri Covid-19: „Situaţia este încă sub control, dar lucrurile pot evolua rapid în sens negativ”.

    „Ne confruntăm din nou, din păcate, cu o etapă de creştere, vizibilă în numărul de infectări raportate zilnic şi în presiunea din ce în ce mai mare pe secţiile de terapie intensivă. Acest nou val poate fi chiar ultimul, având în vedere că procesul de vaccinare este în plină desfăşurare, iar numărul persoanelor vaccinate creşte de la o zi la alta. Situaţia este încă sub control, dar lucrurile pot evolua rapid în sens negativ. Este nevoie de responsabilitate şi de un nou efort naţional acum. Şansa de a scăpa de pandemie este cu fiecare zi mai aproape şi nu putem renunţa la prudenţă chiar acum”, afirmă Klaus Iohannis.

    Şeful statului mai spune că singurele metode care au fost dovedite ştiinţific că pot opri pandemia sunt măsurile restrictive şi imunizarea unui număr semnificativ din populaţie.

    „Trebuie să luăm decizii informate, care au la bază recomandările specialiştilor şi, până în acest moment, nu există motive care să ne determine să nu folosim toate vaccinurile aprobate la nivel european. Până când vom atinge imunitatea de grup prin vaccinare, va trebui să luăm măsuri punctuale, măsuri aplicate acolo unde situaţia epidemiologică o impune, pentru a slăbi presiunea de pe spitale. Dragi români, haideţi să rămânem vigilenţi şi prudenţi, iar în felul acesta să îi ajutăm, de fapt, pe cei dragi”, conchide preşedintele Iohannis.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 6.186 de cazuri noi de COVID-19, iar 89 de români au murit, după ce s-au infectat cu SARS-COV-2.

  • Iohannis: Adevărul trist e că avem mult prea multe şcoli neautorizate sau neverificate

    „Am avut o întâlnire mai specială privind şcoli sigure şi sănătoase în România. Discuţiile de azi (marţi – n.r.) au vizat autorizaţiile de securitate la incendiu, autorizaţiile sanitare, vulnerabilităţile seismice, adică la cutremure, dar şi posibilităţile de consolidare a fondului construit care deserveşte sistemul de educaţie. Adevărul este că avem încă mult prea multe clădiri neautorizate sau neverificate în ultimul deceniu”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că peste 40% dintre şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat.

    „Am discutat nu atât despre probleme, fiindcă ele sunt cunoscute, dar am discutat despre soluţii. Eu îmi doresc, premierul îşi doreşte, toţi cei care au participat ne dorim să găsim soluţii şi să facem o dată paşii spre şcolile sigure şi sănătoase pe care ni le dorim. Am agreat că e foarte important ca prin alocările bugetare, atât din fonduri naţionale, cât şi europene, zona de infrastructură educaţională să fie transformată într-o reală prioritate pentru noi toţi. În PNRR vor fi prevăzute fondurile necesare pentru demararea unor investiţii majore”, adaugă şeful statului.

    El apreciază că este absolută nevoie de revizuirea reglementărilor privind construirea, dar şi amenajarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, precizând că majoritatea normativelor sunt mai vechi de 10 ani.

    „Ştim că lucrurile sunt de multe ori foarte complicate, prea birocratizate. De aceea, ne-am propus să simplificăm, să debirocratizăm şi să eficientizăm întregul proces”, conchide preşedintele Klaus Iohannis.