BusinessMagazin

Tag: intalnire

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau niciodată masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”. 

     

  • Cronică de film: Kong: Skull Island

    După filmul din 2005, nu foarte bine primit de critici sau de public, varianta regizată de Jordan Vogt-Roberts aduce o gură de aer prospăt. Acţiunea este rapidă, efectele speciale aproape impecabile, iar apariţie actorilor pe care îi aminteam mai sus dă acea doză de superficialitate care lipseşte de multe ori la blockbusterele de azi. Acestea fiind spuse, să analizăm mai în detaliu diferenţele dintre cele două filme.

    Fără a da prea multe detalii, trebuie spus că elementele definitorii ale celuilalt film (şi ale tuturor versiunilor anterioare, de altfel) erau, în ordine: călătoria către insulă, întâlnirea cu King Kong, povestea de dragoste (să-i spunem aşa) şi confruntarea de pe meleagurile americane. Unele dintre aceste elemente lipsesc, unele sunt uşor modificate; vă las pe voi să aflaţi care.

    O altă diferenţă sesizabilă e dimensiunea lui Kong – nu am datele exacte, dar cred că producătorii au vrut să vadă cât de mult spaţiu poate o maimuţă să ocupe. Le-a reuşit, cred, pentru că este cea mai mare versiune a lui Kong de până acum.

    Un element oarecum nou este dat de animalele cu care Kong trebuie să se lupte (spun oarecum pentru că maimuţa s-a mai confruntat cu diverse creaturi de-a lungul timpului); acestea sunt bine schiţate şi produc efectul de frică pe care presupun că regizorul l-a căutat.

    În rest, Skull Island respectă reţeta clasică imaginată în urmă cu 84 de ani de James Ashmore Creelman şi Ruth Rose. Dacă vă aflaţi printre cei câţiva oameni de pe planetă care nu ştiu despre ce e vorba în film, nu vă aşteptaţi la ceva foarte logic sau care să conţină vreun mesaj memorabil. Filmul este un blockbuster şi trebuie tratat ca atare.

    Distribuţia este una mai mult decât respectabilă, aducând la un loc un premiu Oscar (Brie Larson), o nominalizare la aceleaşi premii (Samuel L. Jackson) şi un Glob de Aur (Tom Hiddleston).

    Trebuie să mă refer şi la durată, pentru că în cazul filmului din 2005 regizorul Peter Jackson nu a primit chiar cuvinte de laudă pentru cele 3 ore lipsite de suspans. Sigur, scuza lui Jackson poate fi puterea obişnuinţei – trilogia Stăpânul Inelelor a avut o durată media de 3 ore şi 6 minute pe film.

    După cum scriam şi la începutul acestei cronici, efectele speciale sunt realizate fără cusur, mult superioare celor din 2005 – sigur, tehnologia de azi ajută mult în acest sens. Dar realismul creaturilor este cel care mă face să cred că scenariştii au avut şi ei ceva de spus în această privinţă.

    Până la data redactării acestei cronici, Kong: Skull Island a generat încasări de 393 de milioane de dolari contra unui buget de 185 de milioane. Cu alte cuvinte, pregătiţi-vă pentru Kong: Multe alte părţi.

    În concluzie, filmul este mai mult decât decent; cea mai bună parte? Nu încearcă să fie mai mult decât este.

    Nota: 7/10

  • Sindicaliştii spun că Guvernul nu le-a prezentat proiectul Legii salarizării unitare

    ”Întâlnirea de astăzi (miercuri -n.r.) a fost o întâlnire de cunoaştere. Este prima care are loc. Agenda a fost propusă de Guvern. A fost mai mult un schimb de opinii. Absolut nimic în concret. Pentru toţi cei care sunt interesaţi de legea salarizării în sectorul bugetar trebuie să-i informez că, la fel ca şi ceilalţi colegi ai mei, nu dispunem de absolut nicio informaţie suplimentară. Documentul este în lucru în interiorul Ministerului Muncii, iar astăzi nu am discutat, cel puţin pe acest subiect, despre nimic altceva, adică cine ia, cât ia, unde creşte, unde scade, deci absolut nimic pe acest subiect”, a declarat Dumitru Costin.

    El a mai spus că nu a văzut documentul integral.

    ”La fel ca şi voi, din mass media, nici noi nu am văzut, nu ştim dacă există vreun proiect de lege gata, dacă se află în evaluare… Habar nu avem!”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abia acum s-a aflat! De ce n-a vrut Trump să dea mâna cu Merkel. Berlinul consideră situaţia “REVOLTĂTOARE”

    Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a cerut cancelarului Angela Merkel să plătească restanţe de 346 de miliarde de euro pe care Germania l-ar avea faţă de Alianţa Nord-Atlantică, afirmă surse guvernamentale germane, Berlinul respingând aceste datorii şi catalogând situaţia “revoltătoare”.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Preşedintele Putin vrea să facă jocurile pentru Europa şi s-a întâlnit la Kremlin cu Marine Le Pen, ”spaima” Uniunii Europene, care vrea să ajungă preşedinte în Franţa

    ”Nu încercăm în vreun fel să influenţăm evenimentele, dar ne rezervăm dreptul de a ne întâlni cu reprezentaţii forţelor politice, cum fac partenerii nostri din UE sau Rusia”, a spus Putin într-un interviu înaintea întâlnirii, care nu a fost anunţată în avans.

    Vizita liderului partidului de extremă dreaptă vine la o zi după ce ministrul de externe rus Sergei Lavrov i-a lăudat pe Le Pen şi pe Donald Trump ca ”realişti” şi nu ca reprezentanţi ai unor politici populiste. Le Pen, unul dintre favoriţii la preşedinţia Franţei, este cel mai vocal admirator al lui Putin. Ea a susţinut în mod deschis anexarea Crimeei în 2014, care, alături de acţiunile sub acoperire ale armatei ruse, au dus la impunerea de sancţiuni din partea Uniunii Europene.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negocieri pe legea salarizării la Ministerul Muncii/Sindicaliştii din Poliţie anunţă proteste

    “Doamna Olguţa Vasilescu nu ne-a înaintat această lege a salarizării, acel vestit draft cu care încearcă să ne amăgească zicând să stăm liniştiţi că ei or să facă. Noi vrem lucruri concrete. Indemnizaţiile se calculează la nivelul anului 2009, ceea ce înseamnă că, în fapt, omul câştigă acelaşi bănuţ şi nu obţine nimic în plus. Câştigă doar ei la capitolul imagine, în Poliţie nu se măreşte nimic. Noi vrem ca indemnizaţiile să fie raportate la un salariu minim brut de cel puţin 1.450 de lei. De aceste prevederi ar urmă să beneficieze undeva la 45.000 de oameni, aici incluzând şi personalul auxiliar şi jandarmii şi pompierii. Am cerut aprobare deja de la Primăria Capitalei, pentru datele de 23 şi 24 martie, că să pichetăm Ministerul Muncii, iar pe 25 martie să facem un miting de 10.000 de persoane, de Ziua Poliţiei, pentru că nu e normal ca poliţiştii să aibă salarii atât de mici. Suntem discriminaţi, de exemplu, un şofer de pe salvare are un venit de 5.000 de lei, iar un poliţist cu funcţie de conducere, care instrumentează şi dosare, face cercetare, conduce şi maşină, se ocupă şi de ordinea publică să câştige 3.000 de lei. Noi nu mai acceptăm aceste atitudini abuzive şi trebuie să aşezăm lucrurile acolo unde este corect şi munca noastră să fie plătită la adevărata ei valoare”, a declarat Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), înainte de începerea negocierilor de la Ministerul Muncii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Israelul reprezintă “cea mai mare ameninţare” la adresa păcii şi securităţii mondiale

    Preşedintele Trump a declarat după întâlnirea cu Netanyahu că “pericolul ambiţiilor nucleare ale Iranului” reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii Israelului şi promis că va face mai mult pentru a împiedica dezvoltarea de către Teheran a unor arme atomice.

    Trump a reiterat că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este “unul dintre cele mai proaste”.

    “Adevărul crud este că aceste acuzaţii injuste sunt repetate de regimul zionist care nu respectă nicio lege internaţională şi care are sute de focoase în arsenalul său atomic”, a declarat Ghasemi.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro