Tag: inregistrare

  • De ce numărul de cazuri cu coronavirus este mult mai mic în ţările în curs de dezvoltare din Europa decât în statele vestice?

    Diferenţa imensă în politice de testare (abilitatea ţărilor de a efectua cât mai multe teste) de-a lungul Europei emergente reflectă faptul că rata de infecţie nu este un indicator util în contextul pandemiei de coronavirus.

    În consecinţă, numărul de decese raportat la populaţie poate oferi o mai bună perspectivă asupra modului în care ţările europene gestionează criza, scrie Emerging Europe.

    Dintr-un total de 23 de ţări emergente din Europa, clasate în funcţie de numărul de decese raportate la fiecare milion de locuitori, este de remarcat faptul că ţările în care restricţiile de circulaţie au fost lansate din timp şi unde sunt aplicate în mod riguros (de exemplu Georgia şi Slovacia), au înregistrat rate mult mai mici de decese decât ţările unde măsurile nu au fost aplicate la fel de strict, precum România.

    În prezent, este clar că ţările din estul Europei au fost mult mai puţin afectate decât ţările din vest. Numărul de morţi per milion de locuitori este de 374 în Spania, 337 în Belgia, 329 în Italia şi 156 în Marea Britanie. Prin comparaţie, numărul de decese per milion de locuitori este de 17 în România, 11 în Ungaria şi 6 în Polonia.

    Există un număr mare de explicaţii, inclusiv faptul că pandemia de coronavirus a ajuns mai târziu în estul Europei, comparativ cu statele vestice. În plus, numărul redus de conexiuni aeriene la nivel global, în special cu China, a jucat un rol important în contextul de faţă. Astfel, guvernele regiunii au avut timp să înveţe din experienţele Italiei şi Spaniei, care au aplicat măsurile de restricţie încă de când numărul de decese cauzate de COVID-19 era de ordinul sutelor.

    În Europa emergentă, cel mai mare număr de decese raportat la un milion de locuitori este înregistrat în Slovenia (26), a cărei graniţă cu Italia a rămas deschisă până pe 10 martie. Ţara nu pare să fi trecut deja de vârful epidemiei, de vreme ce numărul de infecţii a scăzut cu doar 0,6% în ultimele zile.

    Belarus, care a ignorat iniţial criza generată de coronavirus, a înregistrat tot mai multe cazuri în ultimele zile, iar sărbătorirea Paştelui Ortodox poate alimenta tot mai mult numărul de cazuri.

    Din toate cele 23 de ţări în curs de dezvoltare din Europa, România înregistrează cel mai mare număr de decese şi al doilea cel mai mare număr de cazuri cu coronavirus, după Polonia.

     

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Decesele în Spania cresc din nou, din cauza coronavirusului. Au ajuns la 743

    Decesele în Spania cresc din nou, după patru zile de scădere. Decesele au ajuns la 743, înregistrate în ultimele 24 de ore. După ce în ultimele zile Spania a raportat cifre în scădere în ceea ce priveşte numărul deceselor şi cel al îmbolnăvirilor, autorităţile au publicat un nou bilanţ îngrijorător.

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 743 de decese.

    Până acum, în Spania s-au înregistrat 140.510 de cazuri pozitive şi 13.798 de decese, potrivit abc.es.

  • Cel mai bogat om al lumii este ferit şi de coronavirus

    Ultrabogaţii lumii de peste tot au pierdut miliarde de dolari din cauza pandemiei, dar contul bancar al lui Jeff Bezos nu a fost prea afectat, potrivit Business Insider.

    Averea netă a lui Jeff Bezos a crescut cu 5,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 
    Bezos, cel mai bogat om din lume, este de altfel singurul din topul primilor cinci cei mai bogaţi oameni ai lumii care nu a pierdut bani în 2020. După epidemie, Amazon a înregistrat o creştere a cererii şi recrutează 100.000 de noi angajaţi.
    Mark Zuckerberg, de exemplu, se numără printre miliardarii lumii care au avut de pierdut din cauza unei volatilităţi de piaţă fără precedent. 

  • Prima ţară europeană care pare ca a reuşit să învingă pandemia de COVID-19. Aici s-au înregistrat mai multe vindecări decât internări

    Belgia a raportat astăzi 499 noi internări ale unor bolnavi de coronavirus şi 504 externări. În prezent, în Belgia sunt ocupate 5.735 de paturi de către pacienţi infectaţi cu COVID-19. 1.261 bolnavi sunt la ATI

    Belgia a primit astăzi o veste bună şi una proastă. Numărul noilor diagnosticaţi cu COVID-19 este de 499. Alţi 504 pacienţi au fost însă declaraţi vindecaţi şi externaţi.

    În prezent, Belgia are peste cinci mii de bolnavi de COVID-19, dintre care 1.261 la terapie intensivă (ATI).

    De asemenea, în ultimele 24 de ore, numărul bolnavilor care au ajuns pe secţiile ATI a fost de doar 16.

    În total, în Belgia au murit 1.447 oameni din cauza coronavirusului.

    Autorităţile din această ţară iau în considerare suplimentarea salariilor medicilor şi cadrelor medicale cu sume cuprinse între 1.000 şi 1.450 euro pe perioada pandemiei, drept răsplată pentru efortul lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia mondială, în cea mai mare prăbuşire de la marea criză

    Activităţile din sectorul serviciilor a scăzut masiv de-a lungul Europei în luna martie, de vreme ce restricţiile cauzate cauzate de pandemia de coronavirus au dus la cea mai mare scădere lunară înregistrată vreodată în mediul de business european, potrivit Financial Times.

    Niciuna dintre primele economii ale continentului nu a fost imună efectele economice ale COVID-19. Indexul de achiziţie din Italia a scăzut cu mult sub nivelele înregistrate în timpul crizei financiare din urmă cu 11 ani. Între timp, Spania, Franţa şi Germania au înregistrat cele mai slabe rezultate în ceea ce priveşte achiziţiile de când au început să înregistreze statisticile, mai exact acum 20 de ani.

    În Italia, rata de pierdere a locurilor de muncă a înregistrat cel mai rapid ritm din aprilie 2009 încoace.

    În ceea ce priveşte zona euro, indicele PMI de servicii şi producţie, elaborat de IHS Markit, a scăzut de la 51,6 în februarie la doar 29,7 în luna martie, cel mai prost rezultat din ultimii 22 de ani. Orice nivel sub 50 indică faptul că majoritatea companiilor au declarat că business-ul a scăzut în ultima lună.

    Un indice similar din Marea Britanie a înregistrat un rezultat la fel de îngrijorător: de la 52,2 în februarie la 34,5 în martie.

    Până şi în Suedia, activitatea din sectorul serviciilor a fost afectată la fel de mult ca în restul ţărilor europene, de la 59,9 la 36,8, fiind afectate consumul, timpul liber şi turismul.

    Scăderile masive ale indicilor sugerează că economiile se vor contracta mai rapid în al doilea trimestru din 2020 comparativ cu criza financiară din 2008-2009.

    „Cât timp restricţiile sunt menţinute, producţia zonei euro va fi cu cel puţin 25% sub nivelurile normale. Astfel, credem că produsul intern brut va scădea în 2020 cu circa 9%”, a declarat Jack Allen-Reynolds, membru în cadrul companiei de cercetare Capital Economics.

    Samuel Tombs, economist în cadrul companiei de consultanţă financiară Pantheon Macroeconomics, spune că datele de la sfârşitul lunii martie au fost cu mult sub cele înregistrate la începutul lunii, sugerând că pierderile lunii aprilie vor fi tot mai mari.

     

  • Încă o ţară devastată de COVID-19. Astăzi au depăşit numărul de 100.000 de îmbolnăviri cu coronavirus si au ajuns la a cincea zi consecutivă cu peste 800 de morţi

    Spania a înregistrat peste 100.000 de cazuri de infectare cu coronavirus, după ce în ultimele 24 de ore au decedat 864 de persoane din cauza COVID-19, reprezentând un nivel record pentru ţara europeană, potrivit FT.

    Numărul de decese raportat miercuri este cel mai mare de până acum, şi reprezintă a cincea zi consecutivă cu peste 800 de victime.

    Până acum, 9.053 de persoane au murit în Spania din cauza COVID-19.

    Potrivit datelor guvernului, există până acum 102.136 de cazuri confirmate de coronavirus în Spania, reprezentând o creştere cu 8% faţă de marţi – ceea ce indică o încetinire a numărului de îmbolnăviri, întrucât în martie a înregistrat şi zile cu creşteri de 25%.

    Până acum, 22.647 de persoane s-au vindecat în Spania.

     

  • Primele efecte ale crizei in România : Numărul de firme înregistrate la nivel naţional s-a prăbuşit în contextul pandemiei Covid-19

     Numărul firmelor înfiinţate la nivel naţional a scăzut cu 69% în primele două săptămâni de la începutul starii de urgenţă decretată în România(16-30 martie) faţă de cele două săptămâni anterioare şi, de asemenea, în raport cu perioada similară din anul 2019, potrivit unei analize Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre date-le financiare şi juridice ale companiilor.

    Astfel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, numărul de societăţi comerciale care au fost înfiinţate în perioada 16-22 martie 2020 a scăzut la 2150 în comparaţie cu cele două săptămâni precedente: 6858 firme noi în perioada 2-15 martie, se arată în analiza Termene.ro.

    Astfel, dacă în prima săptămână de la declanşarea crizei COVID-19 (16-22 martie 2020) au fost înfiinţaţe 1480 firme noi, media săptămânală s-a prăbuşit în perioada 23-27 martie, când au fost deschise doar 670 societăţi comerciale, de cinci ori faţă de o săptămână normală. Spre comparaţie, au fost înregistrate 3344 firme noi în perioada 9-15 martie şi 3514 firme noi în perioada 2-8 martie.

    Luna martie 2020:

    2-8 martie: 3514 firme noi
    9-15 martie: 3344 firme noi
    16-22 martie:1480 firme noi
    23-27 martie: 670 firme noi

    Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul firmelor nou create s-a menţinut în jurul unei medii săptămânale de aproximativ 3400 de societăţi comerciale, ceea ce confirmă căderea bruscă înregistrată în primele două săptămâni în care în România s-a produs un blocaj economic generat de răspândirea COVID-19.

    “Efectele produse de răspândirea virusului COVID-19, un context care a generat starea de urgenţă şi o situaţie imprevizibilă, se simte şi asupra iniţiativelor antreprenoriale. Observăm o prăbuşire a numărului de firme nou-create odată cu intrarea ţării în starea de urgenţă. Ne dorim să regăsim curând cifrele statistice pe care le vedeam înainte cu privire la înfiinţarea firmelor noi, iar guvernul are un rol semnificativ prin restabilirea încrederii, dar să nu uităm: numeroase firme de succes au fost create pe plan internaţional, dar şi în România, în contex-tul unor incertitudini economice”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro.

    Luna martie 2019

    2-8 martie 2019: 3408 firme noi
    9-15 martie 2019: 3389 firme noi
    16-22 martie 2019: 3581 firme noi
    23-27 martie 2019: 3747 firme noi

    Scăderea numărului de firme nou înfiinţate este bruscă şi probabil că ritmul va continua: dacă în 16 şi 17 martie 2020 au fost înmatriculate câte 500 de firme zilnic, numărul acestora a scăzut miercuri, 18 martie, la 200, apoi joi, 19 martie, la 140 de firme, în timp ce vineri numărul s-a redus la 107. În a doua săptămână de la decretarea stării de urgenţă, media s-a menţinut în jurul nivelului de 125 de firme nou create zilnic.

    În ceea ce priveşte judeţele/oraşele cu cele mai multe firme create în luna martie, acestea sunt Bucureşti (1782), Cluj (525), Timiş (456), Ilfov (449), Iaşi (377), Constanţa (351), Braşov (305), Bihor (284), Prahova (250) şi Mureş (221).

    Termene.ro reiterează că peste 280.000 de firme din România se află în prezent într-o situ-aţie cu risc mare de insolvenţă, în timp ce acest risc este mare pentru peste 30.000 de firme De asemenea, în acest moment, 40% dintre companii şi-au continuat activitatea, 37% şi-au redus-o, iar 23% închid operaţiunile din cauza pandemiei de Covid-19.

     

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Reticenţa, principalul obstacol în asigurări

    România este o piaţă mare în care asigurările au o rată de penetrare foarte scăzută raportat la celelalte state ale Uniunii Europene, însă piaţa locală are un potenţial extraordinar de dezvoltare pe segmentul asigurărilor de viaţă, este de părere Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România. 
    Portofoliul Aegon este alcătuit în proporţie de 68% din asigurări de viaţă cu componentă de economisire, 18% sunt asigurări pentru sănătate, 5% sunt asigurări unit linked (produse care combină caracteristicile asigurărilor de viaţă cu cele ale unor produse de investiţie), iar restul de 10% sunt alte tipuri de produse de asigurări tradiţionale, a mai spus Sînziana Maioreanu. Compania a înregistrat o valoare a primelor brute subscrise la finalul anului 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, de 96 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul 2017. „Piaţa asigurărilor din România este într-un proces de stabilizare, riguros reglementată atât prin legislaţia locală cât şi prin directive europene, iar acest lucru ar trebui să inspire încredere consumatorilor. După o perioadă de modificări majore la nivelul cadrului legal, anul 2020 se anunţă a fi unul cu oportunităţi care sper că vor fi fructificate la maximum.”
    CEO-ul a explicat în continuare că în prezent se observă o deschidere mai mare a oamenilor faţă de posibilitatea de a încheia o poliţă de asigurare şi, mai mult decât atât, o conştientizare crescută a nevoii de a-şi face o asigurare. „Principalele obstacole ţin de reticenţa românilor atunci când vine vorba de un produs precum asigurările de viaţă, pe care le văd mai degrabă ca pe «asigurări de moarte». Oamenii se gândesc la moarte, la boală, la accidente în sine, şi nu la faptul că un produs ca asigurarea de viaţă îţi oferă o plasă de siguranţă, ţie şi familiei, şi te ajută să treci mai uşor peste episoade neplăcute care mai devreme sau mai târziu apar în viaţa noastră”, a explicat Sînziana Maioreanu. Ea mai observă şi că românii preferă de multe ori să nu se gândească la scenariile negative şi de aceea discuţiile cu agenţii de asigurare pornesc adesea dintr-un punct nevralgic. 
    „Ar trebui să existe un curs de educaţie sau alfabetizare financiară, care să fie inclus în programa şcolară obligatorie şi predat de la vârste fragede. Astfel, copiii vor deprinde o disciplină financiară şi vor învăţa care sunt instrumentele necesare pentru o bună gestionare a resurselor financiare.” O altă problemă pe care CEO-ul Ageon România o vede în rândul oamenilor este aceea a înţelegerii nevoii, care nu este întotdeauna suficient de clar explicată. „Noi avem o abordare puternic concentrată pe om, în care încercăm să avem un limbaj cât mai uşor de înţeles şi să vedem omul înainte de orice, dincolo de potenţialul client. Este foarte important să ştii care sunt temerile şi care este mediul în care trăieşte şi lucrează persoana cu care porţi o discuţie. Sunt oameni cărora le este foarte teamă de boli grave, alţii au o îngrijorare mai degrabă legate de accidente. În cele din urmă, orice om trebuie să aibă o discuţie punctuală cu un agent de asigurări de viaţă, astfel încât acesta să înţeleagă ceea ce îl frământă, dacă şi cum îl poate ajuta pe client.”
    În acest sens, Sînziana Maioreanu subliniază că pentru Aegon România, societate de asigurări parte a grupului internaţional Aegon, 2020 va fi un an al centrării pe om şi pe nevoile lui, mai mult decât până acum. „Ne dorim să comunicăm mai mult şi să facem informaţia mai accesibilă, ajutându-ne în felul acesta clienţii să îşi facă un plan financiar şi să îşi asigure viitorul. Cred că anul acesta va fi bun în special pentru asigurările de sănătate şi de viaţă, segmente pe care am observat o efervescenţă ridicată încă din a doua jumătate a anului 2019. Ne propunem o creştere cu 15% a volumului primelor brute subscrise în 2020 faţă de 2019 ”, a descris Sînziana Maioreanu obiectivele companiei pe care o reprezintă pentru anul în curs.  
    Piaţa asigurărilor de sănătate a avut o creştere susţinută a vânzărior de poliţe în ultimii ani, ajungând la un volum al primelor brute subscrise de 300 de milioane de lei la finalul anului 2019, în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului 2018. Luând în calcul nivelul segmentului asigurărilor de viaţă, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2019 era de circa 1,7 miliarde de lei, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. „Piaţa asigurărilor traversează o perioadă bună de creştere. Potrivit cifrelor noastre, în primele nouă luni din 2019 volumul primelor totale subscrise s-a situat la circa 8,13 miliarde de lei, cu aproape 9% mai mult decât în perioada similară din 2018. Segmentul asigurărilor de viaţă a avut la rândul său o traiectorie ascendentă cu o majorare de aproape 5%”, a detaliat Sînziana Maioreanu.
    Obiectivele principale al societăţii Aegon România sunt creşterea, diversificare şi transformarea, susţine CEO-ul. „Acestea sunt cuvintele care sintetizează planurile noastre pentru acest an. Pe lângă creşterea organică a volumului de vânzări, în 2020 vom continua să explorăm posibilitatea achiziţionării de companii sau portofolii de asigurări de viaţă, ne vom diversifica portofoliul de produse, vom rămâne fideli planurilor de creştere continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor şi vom implementa un nou sistem IT. Anul trecut, Aegon s-a concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, pe extinderea societăţii, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători din piaţă. 2019 a fost un an foarte intens, cu mult efort de implementare a cerinţelor legislative legate de IDD (Insurance Distribution Directive), GDPR, pregătirea profesională continuă şi certificarea vânzătorilor de asigurări. De asemenea, ne-am concentrat pe dezvoltarea canalului de vânzare prin brokeri, prin extinderea echipei interne dedicate, prin intensificarea promovării produselor pe care le vindem prin acest canal, dar şi prin solidificarea relaţiilor cu reprezentanţii marilor jucători de pe această piaţă”, a explicat Sînziana Maioreanu. 
    „După părerea mea, pentru a putea creşte cu adevărat, avem nevoie de încrederea, responsabilizarea şi educarea clienţilor. În prezent, piaţa se află într-un proces de stabilizare, iar în următorii doi ani va continua să crească în mod temperat, după toate probabilităţile. Putem câştiga încrederea clienţilor prin transparenţă, precum şi prin simplificarea terminologiei şi a proceselor specifice industriei, iar aceste lucruri le putem realiza prin eforturi interne şi cu sprijinul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)”, descrie Sînziana Maioreanu perspectiva sa asupra modului în care s-ar putea îmbunătăţi dezvoltarea pieţei. De asemenea, ea punctează că piaţa asigurărilor poate fi influenţată major prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor. „România are o nevoie acută în această zonă. Dincolo de iniţiativele lăudabile şi constante ale ASF şi ISF, pe care Aegon România le susţine, este necesară crearea şi implementarea unor planuri naţionale de educaţie financiară pentru populaţie. Este nevoie de eforturi concentrate ale jucătorilor statului, pentru că educaţia financiară ţine de foarte mulţi factori la nivel naţional.” 
    Sînziana Maioreanu a mai spus că o soluţie ar putea fi cursurile de educaţie financiară pentru copii, al căror rezultat ar putea duce la înţelegerea disciplinei şi responsabilităţii financiare, dar şi la conştientizarea intrumentelor pe care le au la dispoziţie pentru a-şi organiza viaţa din punct de vedere financiar. „Sunt generaţii cărora le este dificil să se mai pregătească în mod corespunzător pentru pensie, tocmai pentru că nu au învăţat la timp aceste lucruri, dar şi generaţii tinere care nu au avut de la cine să înveţe până acum, dar care au încă timp să o facă.” 


    Produsele Aegon România
    Principalele produse oferite de Aegon România sunt asigurările de viaţă cu componentă de economisire. În acest sens, asigurătorul distribuie asigurări de viaţă prin intermediul Băncii Transilvania, cu trei tipuri de pachete care au o valoare a primei lunare minime cuprinsă între 120 şi 500 de lei pe lună. Sumele despăgubite de aceste tipuri de pachete sunt cuprinse între 12.000 şi 30.000 de lei în caz de deces. 
    Valoarea primei lunare diferă în funcţie de partenerul prin care asigurătorul alege să îşi distribuie produsele. Astfel, distribuţia produselor prin Alpha Bank vine cu prime lunare de 160, 260, 550 şi 1.050 de lei pe lună, în funcţie de client, dar şi în funcţie de suma pe care îşi propune să o economisească în perioada în care este asigurat. 


    Cine este Sînziana Maioreanu, CEO-ul Aegon România
    Sînziana Maioreanu a terminat Universitatea Politehnica din Bucureşti, dar a început să-şi construiască un parcurs profesional diferit imediat după Revoluţie. Ea spune însă că studiile au ajutat-o în construirea unui anumit timp de gândire, orientat către cercetare, documentare şi organizarea proceselor, lucruri pe care povesteşte că le aplică şi acum. A făcut trecerea spre economie şi asigurări acum peste 20 de ani. Şi-a început cariera în ING Bank şi în NN România, a continuat ca director comercial al Interamerican Asigurări şi director general adjunct al Interamerican Pensii, ulterior devenit Eureko România, a pus bazele companiei de asigurări Signal Iduna, iar în 2010 s-a alăturat Aegon România pentru că au interesat-o în mod deosebit modelul de business, dar mai ales provocarea de a conduce o companie de asigurări, în Cluj. „Cele mai dragi şi mai provocatoare proiecte de până acum au fost lansarea primei asigurări de sănătate şi a primului spital privat din România, Euroclinic, astăzi parte din reţeaua Regina Maria, proiectul Pilonului II Pensii la Eureko, lansarea companiei de asigurări private de sănătate Signal Iduna şi, în prezent, conducerea Aegon, singura companie specializată în bancassurance din ţara noastră, preferată de clienţi pentru calitatea serviciilor şi recunoscută cu premiul Consumer Choice Winning Brand, în 2019 şi în 2020.” În peste două decenii de carieră, povesteşte că a întâlnit multe provocări, de la reorientarea carierei sale după Revoluţie la reforma pensiilor şi lansarea Pilonului II de pensii private, precum şi deschiderea şi conducerea primei companii de asigurări de sănătate, în plină criză financiară. De asemenea, povesteşte că o provocare majoră a fost reorganizarea şi creşterea singurei companii de asigurări specializată în bancassurance din ţară, Aegon, deschisă chiar în timpul crizei financiare.