BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Care este singura ţară care şi-a făcut un viitor in zona euro. Celelalte state est-europene încă nu, iar unele dintre ele poate că nu şi-l vor face niciodată acolo

    Pentru a arăta importanţa păstrării unei monede proprii, Marek Dietl, CEO al Bursei de Acţiuni de la Varşovia, cea mai mare din Europa de Est, spune că nu există dovezi empirice că în zona euro este mai sigur. O monedă proprie este necesară pentru dezvoltare şi independenţă economică.

    În Ungaria, dezbaterile pe tema înlocuirii fo­rin­tului cu euro s-au înteţit când inflaţia a ex­plo­dat din cauza instabilităţii puternice a mo­ne­dei maghiare. Dar poziţia oficială a gu­vernului de la Budapesta faţă de intrarea în zona euro este una ostilă. Guvernatorul băncii centrale, un cri­tic al gu­vernului, a intervenit în discuţii spunând că Ungaria este obligată prin tratate să adopte euro şi va fi pregătită pentru aceasta când va ajunge la aproape 90% din nive­lul mediu de dezvoltare al Uniunii Europene, adică prin 2030. Bulgaria a părut până acum câteva luni hotărâtă să intre în zona euro şi chiar a fost dată ca exemplu de ofi­cialităţi europene de rang înalt pentru determinarea ei. Însă o criză gu­vernamentală de durată a făcut ca aceste pla­nuri să fie aban­do­nate sau amânate. În Cehia este simplu: nici nu se pune problema adoptării euro pentru că ţara nu este pregătită, a declarat recent premierul. Aceasta cu toate că Cehia este considerată cea mai matură economie din regiune.

    Dar cu Croaţia este o cu totul altă poveste. Această ţară se aşteaptă la un sezon turistic record, ceva extraordinar pentru o economie din care turismul reprezintă 20%. Experţii pun ex­plo­zia de vizitatori pe seama  intrării ţării în spaţiul de liberă trecere Schengen şi într-o mai mică măsură pe seama adoptării monedei euro. Încurajarea turismului a fost unul din motivele men­ţionate de guvernul croat când a iniţiat pro­ce­sul de trecere la moneda unică europeană, fi­na­lizat pe 1 ianuarie. Croaţia nu este străină de in­va­ziile turistice, dar nici de euro, aceasta fiind de mult timp o monedă naţională neoficială da­to­rită, în parte, turismului. Prin urmare, înlo­cuirea kunei cu euro a venit natural, dar nu fără pro­bleme.

    Cea mai mare teamă a fost că în recalcularea preţurilor din kune în euro comercianţii vor face rotunjiri în sus, exacerbând o inflaţie deja ridicată. Dar până la urmă Croaţia a ajuns să aibă una dintre cele mai slabe inflaţii din regiune – de 8,3% în mai, faţă de 9,6% în cazul României, de 12,5% în Polonia, de 22% în Ungaria sau de 12,5% în Cehia, potrivit datelor Eurostat. Bulgaria stă mai bine, cu o inflaţie de 8,6%.

    În punctul de vârf, în decembrie 2022, inflaţia croată nu a trecut de 13%. Spre comparaţie, în ianuarie anul acesta în Ungaria indicatorul a trecut de 26%, stabilind astfel recordul pentru UE. Una din cauzele principale ale inflaţiei puternice din Ungaria este deprecierea forintului, care face importurile mai scumpe. Croaţia a fost ferită pentru că a trecut la euro. Bulgaria la fel, pentru că leva este ancorată de euro. Dar Croaţia este o economie simplă, bazată pe veniturile din turism.

    Polonia este una mai complexă, diversificată. Potrivit lui Marek Dietl, CEO al Bursei de Valori din Varşovia, nu există dovezi empirice care să arate că în zona euro este mai multă siguranţă din punct de vedere economic.

    El a făcut aceste comentarii la un forum denumit „Importanţa păstrării monedei proprii pentru dezvoltarea şi independenţa economiei“. Dietl a menţionat SUA şi procesul de după unificarea Germaniei în 1871 ca exemple de uniuni monetare istorice de succes, explicând că dezechilibrele dintre regiunile incluse în SUA au fost rezolvate prin suprataxarea statelor bogate pentru suplimentarea veniturilor statelor mai sărace. „Această caracteristică lipseşte în toate uniunile monetare care s-au încheiat cu eşec“, a subliniat el. În ceea ce priveşte efectele înlocuirii zlotului cu euro, printre argumentele „pentru“ se numără „confortul creat de apartenenţa la un bloc“ de ţări care folosesc moneda europeană şi că „este mai sigur pentru finanţele publice“. „Dacă împărţiţi statele în diferite clase de rating suveran, cele din afara zonei euro nu se împrumută deloc mult mai scump şi chiar există cazuri în unele clase de rating în care statele non euro se împrumută mai ieftin decât ţările din zona euro“, a menţionat Dietl. El a adăugat că, în ceea ce priveşte securitatea financiară şi costul serviciului datoriei publice în raport cu PIB, ţările din afara zonei euro au o pondere mai mică a costurilor serviciului datoriei externe în PIB decât ţările din zona euro. „Nu există dovezi empirice că este mai sigur în zona euro şi asta din mai multe motive. Primul este că ţările din afara zonei euro cresc mai rapid din punct de vedere economic. Al doilea este că poţi vedea că ţările din zona euro se împrumută mai ieftin, dar şi mai mult şi mai rapid. Există un astfel de hazard moral şi, prin urmare, mecanismul de piaţă care urmăreşte capacitatea de îndatorare este foarte bun pentru securitatea finanţelor noastre, astfel că nefiind în zona euro creşte securitatea“, a argumentat CEO-ul bursei poloneze.

     

  • Branduri mari, profituri mari

    După doi ani de pandemie, 2022 nu a adus mai multă linişte pentru mediul de business local. Cu toate că era cel mai aşteptat an pentru revenirea multor businessuri din piaţă, izbucnirea războiului de la graniţă, criza energetică, inflaţia record şi creşterea dobânzilor au venit să pună noi semne de întrebare pentru mediul privat. În pofida unui an plin de turbulenţe pe mai multe planuri, unii dintre cei mai mari jucători din economie au devenit şi mai mari, înregistrând un avans al veniturilor sau al profiturilor.

    Cu un început de an încă sub umbrela restricţiilor anti-COVID, 2022 a adus la scurt timp şi un război la graniţele României, care a creat un şoc pe plan local şi a accentuat incertitudinile privind evoluţia economiei şi a businessului românesc. Urmările războiului declanşat de Rusia în Ucraina s-au resimţit imediat în plan local. Criza energetică, inflaţia, creşterea dobânzilor şi scăderea puterii de cumpărare nu au stat însă în calea drumului ascendent al companiilor de pe plan local. Jucătorii mari au devenit şi mai mari în pofida provocărilor din piaţă. Trei pieţe au fost în vizorul tuturor în 2022 şi anume industria energetică, piaţa de retail şi piaţa bancară, care au avut un avans semnificativ al veniturilor sau profiturilor. Sancţiunile impuse de Europa împotriva Rusiei pentru războiul declanşat a avut un impact direct asupra pieţei energiei, care a înregistrat creşteri considerabile ale preţurilor, ceea ce a determinat guvernele europene să intervină în piaţă şi să plafoneze preţurile ca economia să nu cedeze. Scumpirea energiei a dus la o scădere drastică a consumului. Anul trecut, cererea a scăzut cu 7,7%, nivel similar cu contracţia adusă de anul 2009, cel al crizei financiare, când cererea s-a redus cu 8,6%. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi încercarea de a găsi alte surse de aprovizionare de gaz a fost ridicat un mare semn de întrebare de cum va trece Europa iarna, însă vremea a ţinut cu statele europene, trecând cu bine peste iarna trecută. La începutul acestei luni, gradul  de umplere a depozitelor europene de înmagazinare a gazelor era de peste 70%, un procent foarte mare comparativ cu alţi ani. Estimările arată că, până în noiembrie, gradul de umplere ar trebui să ajungă la 90%. Cu toate acestea, provocările din piaţă nu i-au împiedicat pe cei mai mari jucători din piaţă să îşi crească şi mai mult businessul. OMV Petrom, liderul pieţei de petrol şi gaze, a ajuns la o cifră de afaceri de 55,9 miliarde lei, mai mult decât o dublare a afacerilor faţă de 2021, când a atins venituri de 23,5 miliarde lei. ENGIE, E.ON şi Romgaz se numără şi ei printre jucătorii din această piaţă care şi-au dublat veniturile. Contracţia consumului a fost observată şi în piaţa de comerţ alimentar, însă creşterile preţurilor nu au afectat afacerile retailerilor, care au crescut cu circa 20% anul trecut. Inflaţia record, de circa 16%, a afectat considerabil nivelul de trai al românilor, care au optat anul trecut pentru cumpărături mai puţine, în cantităţi mai mici sau pentru produse mai ieftine. Această schimbare se numeşte downtrading şi vine după câţiva ani în care piaţa a avut creşteri de volume, iar oamenii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe. Creşterile businessului din comerţul alimentar vin pe fondul inflaţiei, dar şi al expansiunii jucătorilor, foarte puţine companii având de fapt creşteri de volume. Comerţul modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Lidl, liderul comerţului alimentar, a ajuns la afaceri de 18,4 miliarde lei, dar a devenit şi cea mai profitabilă companie din acest sector, depăşind un profit net de 1 miliarde lei. Pe de altă parte, comerţul cu produse care au o durată de viaţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, a avut o contracţie, iar cel mai mare jucător din acest sector, eMAG, a avut o scădere a businessului, fiind al doilea moment din istoria companiei în care businessul dă înapoi, primul fiind în 2009, în criza financiară. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Inflaţia a dus şi la creşterea dobânzilor, astfel că anul 2022 a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci, care au avut profituri record.  Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maximum de 10,2 miliarde de lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic. Un alt sector peste care s-a pus lupa în 2022 a fost aviaţia, care a trecut printr-o criză ce a dus la multe anulări şi întârzieri ale zborurilor. Creşterea bruscă a cererii a prins nepregătiţi taie operatorii aerieni, aeroporturile şi companiile de handling, ceea ce a creat tulburări majore în piaţă. Mai mult, din piaţa locală a dispărut şi unul dintre cei mai mari jucători din segmentul aviatic, anume Blue Air,  care a anulat toate zborurile începând cu 6 septembrie. Creşterea cererii şi lipsa unui important competitor din piaţă au dus la creşteri majore ale preţurilor biletelor de avion, astfel că această vară e considerată a fi sezonul cu cele mai scumpe vacanţe. Per total, companiile au reuşit să îşi crească veniturile şi anul trecut, marcat de multiple crize şi provocări economice. Jucătorii din piaţă aşteaptă însă evoluţia anului 2023, care a început şi el sub semnul inflaţiei şi al contracţiei consumului.   ■

     

    INDUSTRIA ENERGIEI

    Declanşarea războiului din Ucraina şi criza gazului rusesc i-au determinat pe consumatorii europeni să închidă becul în 2022. Preţurile istorice înregistrate anul trecut au determinat guvernele europene să intervină în piaţă prin plafonarea preţurilor astfel încât consumatorii să reziste şi economiile să nu cedeze. În 2022, cererea a scăzut cu 7,7%, similar cu scăderea adusă de anul 2009, când cererea s-a redus cu 8,7% pe fondul crizei financiare. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Astfel, 2022 devine unul dintre cei mai slabi ani ca evoluţie, la concurenţă cu 2009.

     

    PIAŢA DE RETAIL

    Inflaţia record, creşterea costurilor şi reducerea consumului privat venită dintr-o prudenţă a consumatorului pentru modul în care îşi cheltuie banii au pus o presiune majoră pe retailerii locali, dar care au reuşit să obţină afaceri cu 20% mai mari faţă de anul anterior. Creşterea preţurilor la produse a schimbat comportamentul de consum al românilor. Dacă înainte, consumatorii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe, anul trecut au cumpărat mai puţin, cantităţi mai mici sau mai ieftin. Avansurile retailerilor au venit din inflaţie şi din expansiunea businessurilor. Foarte puţine companii mai vorbesc de creşteri în volume, fiind vorba în special de comercianţii de tip discount. Universul de comerţ modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Deşi numărul deschiderilor a fost aproape de maximele istorice, se remarcă totuşi o încetinire a vitezei de expansiune faţă de 2021, al doilea an de pandemie, când au fost inaugurate aproape 450 de spaţii

     

    BĂNCI

    Creşterea dobânzilor din piaţă venită ca urmare a nivelului record al inflaţiei a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci. Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maxim de 10,2 mld. lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. Profiturile băncilor au crescut în 2022 în pofida contextului economic incert, marcat de creşterea inflaţiei, criza energetică şi tensiunile geopolitice accentuate de războiul din Ucraina. Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a înregistrat un avans de
    circa 5%.

    INDUSTRIA AVIATICĂ

    Anul 2022 a adus un şoc pentru industria aviaţiei, în special pe piaţa locală. Industria aviatică s-a confruntat cu o criză cauzată de creşterea bruscă a cererii de călătorii şi lipsa de personal din cadrul companiilor aeriene, aeroporturi şi companii de handling care au dus la anulări şi întârzieri ale zborurilor. Criza aviatică la nivel european a fost dublată în piaţa locală şi de căderea Blue Air, care, începând cu 6 septembrie 2022, a anulat toate zborurile pe care trebuia să le opereze. La sfârşitul anului trecut, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a anunţat că preia 75% din acţiunile Blue Air, iar la sfârşitul lunii martie 2023, Blue Air a intrat a intrat în insolvenţă la propria cerere. Perturbările din piaţa aviatică europeană, dublate de căderea Blue Air, au făcut ca în acest an creşterea preţurilor la bilete de avion să fie foarte mare. Piaţa locală e dominată de Wizz Air şi Ryanair, care au reuşit să acapareze o bună parte din cota de piaţă pe care o avea Blue Air, astfel că preţurile sunt dictate şi de către cei doi operatori străini.

     

     

    DEDEMAN

     

    Dedeman, liderul pieţei de bricolaj şi cea mai mare companie antreprenorială românească, a avut o creştere de 10% a businessului, păstrând astfel ritmul de creştere din ultimii ani. Compania a ajuns la o cifră de afaceri de 11 miliarde lei şi un profit net de aproape 2 miliarde lei. Dedeman este controlată de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, care anul acesta a făcut primul pas în afara ţării prin achiziţia unui hotel de pe malul  lacului italian Garda, unde lucrările de renovare se ridică la 45 de milioane de euro. Astfel, fraţii Pavăl au intrat şi pe un nou segment, cel hotelier.

     

    IKEA

    Primul magazin din România al retailerului suedez a fost deschis în 2007, iar după 16 ani, IKEA România a atins afaceri de peste 1,15 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. În pofida unei creşteri a businessului, compania a raportat un profit net de 12 milioane lei, în scădere cu 68% faţă de 2021. IKEA România îşi continuă trendul ascendent, iar magazinul deschis recent la Timişoara ar trebui să  contribuie la majorarea veniturilor din acest an. Magazinul din Timişoara este cel de-al treilea din portofoliul local al retailerului suedez, fiind o investiţie de 60 milioane euro.

     

    COCA-COLA HBC ROMÂNIA

    2022 i-a adus cel mai bun rezultat dn istoria companiei pe plan local liderului pieţei de băuturi răcoritoare. Coca-Cola HBC România a avut o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a majorat cu 32%, până la 394 milioane lei. Cu toate că încasările arată bine, volumul de vânzări a stagnat. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    JUMBO

    Cu un avans al afacerilor de 10% în 2022, Jumbo s-a apropiat de primul miliard de lei, raportând anul trecut afaceri de 995 milioane lei, la aproape zece ani de activitate pe piaţa locală. Grecii de la Jumbo controlează 16 magazine pe piaţa locală, care se află în cele mai mari oraşe ale ţării. Grecii de la Jumbo şi-au majorat şi profitul cu circa 25%, ajungând la un profit net de 326 milioane lei. România aduce 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel de grup, potrivit unui raport al retailerului. Compania mai are magazine şi în Grecia, ţara-mamă, Cipru şi Bulgaria.

    WIZZ AIR

    Într-un an în care industria aviatică europeană s-a confruntat cu o criză, mulţi operatori fiind puşi în situaţia de a anula şi a întârzia cursele din cauza unei penurii de personal, Wizz Air a transportat un număr record de pasageri, de 8,5 milioane de persoane, înspre şi dinspre aeroporturile locale. Căderea Blue Air a însemnat o consolidare a businessului operatorului ungar pe piaţa locală. Estimările companiei privind numărul de pasageri din acest an arată o creştere, însă evoluţia operatorului ungar va depinde de modul în care va decurge vara acestui an, dacă vor exista sau nu turbulenţe pe piaţa aviatică.

    eMAG

    Dante International, compania care controlează eMAG România, liderul pieţei locale de e-commerce, a avut pentru prima dată de la criza financiară o scădere a businessului. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Singurul an în care eMAG a mai înregistrat scăderi a fost în 2009, când minusul a fost tot de circa 3%. Rezultatele companiei reflectă şi o parte din activitatea eMag Ungaria şi Bulgaria, dar şi a retailerului de modă Fashion Days. Pe de altă parte, compania a avut un profit net de 123 milioane lei, faţă de o pierdere de
    181 milioane lei în 2021.

     

    OMV Petrom

    Anul scumpirii energiei şi petrolului a adus pentru cel mai mare jucător din industria petrolieră o dublare a veniturilor. OMV Petrom a avut afaceri de 55 miliarde lei în 2022 şi un profit net de 10 miliarde lei. Compania se aşteaptă ca în acest an veniturile să fie net inferioare rezultatului de anul trecut.

    Cu toate acestea, OMV Petrom a anunţat recent semnarea unui contract de finanţare prin PNRR pentru construcţia unei capacităţi de 20 MW pentru producţia hidrogenului prin electroliza apei în cadrul rafinăriei Petrobrazi. Contractul a fost semnat cu Ministerul Energiei, pentru o valoare maximă de circa 39 milioane de euro, investiţia totală fiind estimată la circa 74 milioane de euro.

     

    ANA HOTELS

    2022 nu a fost anul revenirii turismului, însă operatorii din piaţă s-au apropiat de nivelul din 2019, anul reper al industriei turistice.

    ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 160 milioane lei, nivel similar cu cel prepandemic, când încasările au fost de 166 de milioane de lei.

    Profitul net al companiei a fost de 20 milioane lei anul trecut. De la 1 ianuarie 2023, hotelul Athenee Palace, din portofoliul ANA Hotels, a trecut sub brandul InterContinental, la un an după ce grupul hotelier internaţional a încheiat parteneriatul cu compania care administrează hotelul din Piaţa Universităţii, o colaborare care s-a întins pe mai bine de 50 de ani.

    McDONALD’S

    Anul inflaţiei record, de peste 16%, nu i-a oprit pe români să mănânce de la McDonald’s, liderul pieţei de restaurante, care a înregistrat o creştere de 28% a veniturilor faţă de anul anterior. Lanţul de restaurante de tip fast-food a avut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei şi un profit net de 175 milioane lei. Rezultatele companiei de anul trecut  sunt cele mai bune de până acum pentru compania controlată de grupul maltez Premier Capital, care deţine franciza brandului american pe mai multe pieţe.

     

    HIDROELECTRICA

    Criza energiei i-a adus companiei de stat Hidroelectrica venituri cu 45% mai mari anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 9,2 miliarde lei şi un profit net de 4,3 miliarde lei.

    Dacă anul 2022 a fost cel al crizei energiei, anul 2023 va fi anul listării Hidroelectrica la bursă, moment aşteptat de mai bine de un deceniu.  Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie românească, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

     

    SPEDITION UMB

    Compania deţinută de Dorinel Umbrărescu a trecut de 2 miliarde lei afaceri în 2022, după o creştere de 61% a veniturilor.

    Spedition UMB este cea mai mare companie de construcţii din România şi, totodată, cea care îşi pune semnătura pe cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din România – autostrada Moldovei, care începe să prindă contur. Anul trecut, profitul companiei a crescut de patru ori, până la 137,8 milioane lei. Dorinel Umbrărescu mai deţine şi Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, de asemenea implicate în construcţia autostrăzii A7. Toate cele trei companii ale lui Umbrărescu ocupă primele trei locuri din clasamentul celor mai mari constructori de pe piaţa locală.

     

    PEPCO

    Lider al pieţei de retail de îmbrăcăminte, Pepco a depăşit pragul de 2 miliarde lei afaceri, obţinând mai exact o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei în 2022, după o creştere de 23%. Retailerul polonez ce activează pe segmentul de discount a intrat pe piaţa locală în 2015 şi încă de la început a mizat pe o expansiune accelerată, astăzi având peste 410 de magazine, cu o medie de cinci deschideri pe lună. Planurile retailerului polonez sunt de a deschide în acest an circa 40 de magazine.

    THERME

    Complexul de relaxare Therme din Bucureşti, controlat prin compania Therme Nord Bucureşti, a avut mai mult decât o dublare a businessului în 2022. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 175 milioane lei, în creştere cu 140% faţă de anul 2021, ceea ce a adus rezultate record pentru complexul de relaxare din Bucureşti. Complexul Therme a fost deschis în 2016, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 50 milioane de euro, iar după doi ani de pandemie, când businessul a fost puternic impactat, complexul a depăşit chiar şi nivelul prepandemic. Totodată, profitul net a crescut cu 150% faţă de anul anterior, ajungând la 10 milioane de lei.

    ORANGE

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, parte a grupului francez cu acelaşi nume, a raportat afaceri de 6 miliarde lei, în creştere uşoară de 3,6% faţă de anul anterior.

    Totodată, o creştere lentă a avut şi profitul net, care anul trecut a fost de 602 milioane lei.Cu toate acestea, numărul de angajaţi a scăzut cu 36 de persoane, până la 2.341 angajaţi. Orange România este şi acţionarul majoritar al Orange România Communications, fostul Romtelecom, unde a demarat o restructurare care prevede şi reducerea numărului de oameni. Din luna septembrie, Orange România va fi con

    de Julien Ducarroz, actualul CEO al Orange Polonia, revenind

    după şapte ani la Bucuresti în poziţia de CEO.

                                                             El îi ia locul Liudmilei Climoc, care va prelua conducerea operaţiunilor

                                                           poloneze ale gigantului telecom francez.

     

    LIDL

    2022 i-a adus statutul de primul retailer alimentar al cărui

    profit net sare de 1 miliard lei, după o creştere de 43% de aproape două ori mai rapidă decât cea a cifrei de afaceri. Rezultatele companiei vin pe un fond al inflaţiei record, când puterea de cumpărare a românilor a scăzut din cauza creşterii constante a preţurilor. Lidl a avut o cifră de afaceri de 18,5 miliarde de lei în 2022 şi un profit net de 1,05 miliarde lei. Lidl este liderul pieţei locale de retail după cifra de afaceri, dar şi după profitul net obţinut. Retailerul a devenit liderul pieţei locale după de a depăşit rezultatele Kaufland în 2020.

    CHIMCOMPLEX

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex, liderul pieţei de pe plan local, a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,26 miliarde de lei, de la 2,24 miliarde în 2021, evoluţia fiind determinată de „preţurile de vânzare care s-au majorat în special la produse clorosodice, ca urmare a costurilor de fabricaţie în contextul majorării preţurilor de achiziţie la utilităţi”, se arată în raportul financiar al companiei publicat la Bursa de Valori Bucureşti. În 2022, Chimcomplex şi-a consolidat portofoliul de servicii prin achiziţia Sistemplast SA Râmnicu Vâlcea, companie localizată pe platforma Oltchim, specializată în furnizarea de soluţii integrate de mecanică, proiectare, construcţie, verificare şi monitorizare lucrări industriale.

    BANCA TRANSILVANIA

    Banca Transilvania ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari bănci de pe plan local, cu active de aproape 133 miliarde de lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. Banca a raportat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei. Banca spune că a finanţat companii cu 19,8 miliarde lei şi persoane fizice cu 8,2 miliarde lei şi că a acordat peste 260.000 de credite anul trecut şi a ajuns la peste 1,14 milioane de credite în sold. Totodată, listată pe piaţa de capital, Banca Transilvania a fost cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa de Valori Bucureşti din 2022.

    MEDLIFE

    Grupul de servicii medicale MedLife a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri consolidată de 1,8 miliarde lei, în creştere cu 26%, şi un profit net de 44,3 milioane lei, în scădere cu 68 milioane lei faţă de 2021. Pentru anul acesta, liderul pieţei serviciilor medicale vrea să depăşească venituri de 2 miliarde lei, iar principalele proiecte ale grupului urmăresc consolidarea unităţilor medicale cumpărate până în prezent, dar şi alte achiziţii şi deschideri, în linie cu strategia de extindere puternică a grupului din ultimii ani.

     

    DANONE

    Compania Danone, controlată în proporţie de 90% de francezii de la Produits Laitiers Frais Est Europe, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 932,8 milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent. Danone este liderul segmentului de iaurturi şi unul dintre cei mai mari producători de lactate de pe plan local, care are în portofoliu branduri precum Activia, Actimel, Danonino, Cremosso şi Delicios, produse în fabrica din Bucureşti din 1999, unde lucrează 400 de persoane. Compania a avut anul trecut un profit net de 13,3 milioane lei, de 2,4 ori mai mic decât în anul precedent.

     

    CATENA

    Farmaciile Catena, cel mai extins lanţ de unităţi farmaceutice de pe piaţa locală, au finalizat anul 2022 cu afaceri de peste 6,3 miliarde lei, un plus de 22% faţă de anul anterior. Anul trecut, Catena, cel mai puternic business din retailul farma, a deschis doar nouă farmacii, având un total de 909 farmacii la nivel naţional. Astfel, creşterea businessul a fost una organică. Prin rezultatele din 2022, Catena îşi consolidează poziţia de cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de unităţi la nivel naţional. După o extindere activă în ultimii ani, în 2022 brandul a mai redus din creşterea la nivel de unităţi.

     

    AUTOMOBILE DACIA

    Anul dificil pentru economia locală, izbucnirea războiului şi creşterea cererii pentru maşini electrice care a încetinit producţia de motoare pe benzină la Mioveni nu au pus frână pentru activitatea locală a grupului frances Renault. Automobile Dacia, şi-a majorat cifra de afaceri cu 20% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 26,7 miliarde lei, depăşind pragul din 2019. Comparativ cu 2021, în 2022 producţia de vehicule complete a Dacia a înregistrat o creştere cu 56.856 de unităţi, respectiv 22%.

     

    DECATHLON

    Decathlon România şi-a crescut businessul cu 11% anul trecut, raportând afaceri de 1,2 miliarde lei. Retailerul îşi păstrează locul de lider în piaţa de comerţ cu echipamente sportive, fiind la o diferenţă considerabilă faţă de restul jucătorilor din piaţă.  Compania a venit pe piaţa locală în 2009 şi de atunci s-a dezvoltat continuu, businessul crescând accelerat până în 2020, primul an de pandemie. Decathlon are în România 29 de magazine fizice şi o platformă online. Anul trecut, retailerul a inaugurat un sigur spaţiu, la Alba Iulia, în noiembrie. De altfel, de la intrarea pe piaţă în 2009, Decathlon nu a operat închideri.

     

    LIBERTY GALAŢI

    Liberty Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a avut pierderi de 822 mil. lei în 2022, de la un profit net de 1,4 mld. lei în anul precedent. Produsele din oţel fabricate la Galaţi sunt utilizate în sectorul naval, în domeniul construcţiilor, pentru recipientele sub presiune, în industria auto, transporturi, precum şi în alte sectoare de activitate. Compania a anunţat o investiţie de 40 mil. euro în producţia de ţevi şi conducte. Noua linie va permite companiei să devină singurul furnizor din regiune de ţevi şi conducte acoperite, obţinute din propria producţie de tablă groasă, şi să ofere soluţii end-to-end clienţilor săi din România, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi America.

    NESTLÉ ROMÂNIA

    Cu afaceri de 1,2 miliarde lei în 2022, Nestlé România şi-a păstrat poziţia de lider al pieţei locale de dulciuri. Compania a avut un profit net de 91 milioane lei, în creştere cu 22% faţă de anul anterior. Gigantul elveţian Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria FMCG, fiind activ pe mai multe segmente ale pieţei de bunuri de larg consum, de la hrană pentru animale, la cafea şi de la dulciuri la alimente pentru copii. Printre brandurile din portofoliul grupului se numără Nespresso, KitKat, Joe, After Eight, Maggi, Purina sau Nan. Nestlé are în România operaţiuni de import şi distribuţie. Local, compania producea napolitane şi cafea, dar fabrica a fost închisă în urmă cu circa patru ani, astfel că acum activitatea e bazată doar pe importuri. Gigantul elveţian Nestlé are acum fabrici în aproape toate ţările din regiune, mai puţin în România şi Republica Moldova.

    ZENTIVA

    Producătorul de medicamente Zentiva, cel mai mare jucător din această piaţă, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri 753 milioane lei, în creştere cu 10%, şi un profit net de 89 milioane lei, cu 15% mai mic decât cel din 2021. Diminuarea profitului net a fost determinată în principal de creşterea costurilor cu materiile prime şi utilităţi. Pentru anul acesta, producătorul ţinteşte vânzări de 856 milioane lei şi un profit de peste 100 mil. lei. În ultimul an, creşterile de preţuri la utilităţi şi la materii prime au influenţat negativ piaţa farmaceutică, acolo unde pentru medicamentele cu prescripţie medicală există preţ reglementat de Ministerul Sănătăţii.

     

    ENGIE

    Anul 2022 a adus o dublare a afacerii ENGIE în România, atingând venituri de 15 miliarde lei şi un profit net de 637 milioane lei. Compania a anunţat că, după 13 ani de activitate în România, Eric Stab îşi va încheia, începând cu 1 iunie, mandatul ca CEO al companiei, urmând să-şi continue cariera profesională în cadrul grupului ENGIE, în calitate de CEO al ENGIE Germania. Eric Stab îşi păstrează funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al ENGIE România. Nicolas Richard devine CEO al ENGIE Romania, după ce a ocupat funcţia de director general adjunct ENGIE Romania şi CEO ENGIE Servicii şi ENGIE Building Solutions.

    ROMGAZ

    Anul scumpirii gazelor a dus la o dublare a afacerilor Romgaz, care a atins o cifră de afaceri de 13,4 miliarde lei, după o majorare de 129% faţă de anul anterior. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 2,5 miliarde de lei, în creştere cu 32,9%. După un an cu rezultate forte bune, 2023 i-a adus o scădere producătorului şi furnizorului de gaze de aproape 26% a veniturilor, pe fondul reducerii volumelor livrate.

    MOBEXPERT

    Cu o creştere uşoară a businessului, Mobexpert a ajuns anul trecut la afaceri de 1,3 miliarde de lei. Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este în continuare o companie 100% românească, deţinută de antreprenorul Dan Şucu. În acest moment, Mobexpert este un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de 27 de magazine. Planurile Mobexpert vizează dezvoltarea segmentului de magazine de tip concept-store. Acestea sunt magazine mai mici, ce măsoară 1.000-2.000 mp. Este vorba de spaţii bine tehnologizate, ce permit interacţiunea consumatorului cu piesele.

    FAN COURIER

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a încheiat anul 2022 cu afaceri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În 2022, compania a realizat investiţii totale de 31 milioane euro în deschiderea hubului de la Cluj, în proiectul privind hubul de la Braşov, care continuă şi anul acesta, în lansarea reţelei de lockere şi în digitalizare.

    FAN Courier a lansat în octombrie 2022 reţeaua de lockere numite FANboxuri prin instalarea primelor 1.000, proiectul fiind atunci estimat la 10 milioane de euro, urmând să fie dezvoltat în etape. Recent, compania a anunţat dublarea reţelei de lockere, care necesită o investiţie de încă 10 mil. euro.

    ALRO SLATINA

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina a raportat pentru 2022 afaceri la nivel consolidat de 3,55 miliarde de lei, uşor în creştere faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat la 524 milioane de lei de la 57,5 milioane de lei. Pe parcursul lui 2022, Alro a suspendat temporar trei din cele cinci hale de electroliză, din Slatina, înlocuind necesarul de aluminiu electrolitic cu metal primar rece achiziţionat de pe piaţa internaţională. A doua parte a anului 2022 a venit cu o decizie şi mai dificilă, suspendarea activităţii rafinăriei de alumină din Tulcea, afectată de creşterea costurilor la energie. Compania şi-a asigurat necesarul de alumină de pe piaţa internaţională la un cost mai eficient.

     

  • Creşterile salariale au reuşit să acopere pentru a doua lună rata inflaţiei. Cu banii în plus de la lună la lună angajaţii îşi pot cumpăra o sticlă de ulei

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.564 de lei în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 0,2% faţă de luna martie din 2023 şi cu 15% faţă de luna aprilie din anul 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    ♦ Salariul mediu net a crescut în luna aprilie cu 10 lei, preţul mediu al unei sticle de ulei de floarea-soarelui de calitate medie în magazinele din România ♦ De la an la an, creşterea salariului mediu net a fost de 15% în aprilie 2023, iar rata inflaţiei a fost de 11,2%. Cu toate acestea, preţurile alimentelor au crescut cu 19,8% în aprilie 2023 faţă de aprilie 2022 ♦ „Motivele pentru creşterea salariilor pot fi atribuite condiţiilor economice şi performanţelor diverselor industrii, ceea ce duce la o cerere susţinută de forţă de muncă”.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 4.564 de lei în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 0,2% faţă de luna martie din 2023 şi cu 15% faţă de luna aprilie din anul 2022, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Deşi de la an la an creşterea salariului mediu net a întrecut rata inflaţiei de 11,2%, de la la lună la lună salariile au crescut cu 10 lei net. Cu aceşti bani, angajaţii vor putea să-şi cumpere în plus o sticlă de ulei de floarea-soarelui de calitate medie, de exemplu. Deşi rata anuală a inflaţiei s-a redus în aprilie la 11,2% de la 14,5% în martie şi 15,5% în februarie, la alimente au fost înregistrate cele mai mari creşteri de preţuri, de 19,8%, după cum arată datele de la INS.

    Luna aprilie este a doua lună în care câştigul salarial real este pozitiv, adică creşterile salariale au întrecut rata anuală a inflaţiei.

    „Rata anuală a inflaţiei a avut o scădere în România în aprilie 2023 chiar mai accentuată decât în Uniunea Europeană (UE), însă în continuare nivelul se află peste media UE. Motivele pentru creşterea salariilor pot fi atribuite condiţiilor economice şi performanţelor diverselor industrii, ceea ce duce la o cerere susţinută de forţă de muncă. În acelaşi timp, nevoia de forţă de muncă a pus presiune asupra angajatorilor pentru a oferi salarii şi beneficii mai competitive pentru a atrage şi reţine talentele”, spune despre necesitatea creşterii salariilor Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

    În luna aprilie 2023, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, precum cele de Paşte, de exemplu. Creşteri semnificative au fost în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, de peste 25%. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, de 31%. În învăţământ, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,6% din cauza scăderii numărului de ore lucrate în perioada vacanţei şcolare.

    Cele mai mari salarii din economia locală au fost câştigate, din nou, de angajaţii din IT, cu o medie a salariului net de 10.720 de lei, adică mai mult de 2.000 de euro net. La polul opus, angajaţii cu cele mai mici salarii au fost cei din HoReCa, cu o medie de puţin peste 2.400 de lei net, adică de mai mult de patru ori mai mici decât cele ale liderilor clasamentului.

    „În primul rând, pentru că industria IT se bazează pe cunoştinţe şi abilităţi specializate. Angajaţii trebuie să aibă calificări şi cunoştinţe avansate şi abilităţi specifice. Totodată, fiind o industrie care evoluează rapid, cererea pentru astfel de candidaţi foarte bine pregătiţi şi cu experienţă depăşeşte oferta. De cealaltă parte, pentru majoritatea joburilor din HoReCa nu sunt necesare niveluri mari de calificare şi competenţe specializate, prin urmare astfel de locuri de muncă vor fi întotdeauna mult mai slab plătite”, afirmă Sorina Faier.

  • Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, numeşte o femeie la conducerea băncii centrale, prima din istorie. Cine este aceasta şi ce şanse va avea în lupta împotriva inflaţiei de 40%. „Întrebarea este dacă Erdogan va permite băncii centrale să crească suficient ratele pentru a reduce inflaţia.”

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit-o pe Hafize Gaye Erkan în funcţia de guvernator al băncii centrale turce, într-o mişcare ce ar putea semnala sfârşitul ratelor dobânzilor ultra-scăzute şi a intervenţiilor guvernamentale constante pentru a susţine lira, scrie Bloomberg.

    Erkan devine prima femeie guvernatoare din istoria Turciei şi se confruntă cu provocarea de a lucra pentru un preşedinte care crede, contrar dovezilor empirice şi teoriei curente, că banii mai ieftini conduc la o inflaţie mai lentă.

    Hafize Gaye Erkan a trăit în SUA timp de mai bine de 20 de ani, lucrând pentru First Republic Bank, ulterior devenind CEO-ul Greystone, un creditor specializat în proprietăţile comerciale.

    „Sperăm că numirea lui Erkan marchează o îmbunătăţire faţă de politicile predecesorilor”, a declarat Nick Stadtmiller, head of product la Medley Global Advisors. „Întrebarea este dacă Erdogan va permite băncii centrale să crească suficient ratele pentru a reduce inflaţia.”

    Politicile economice neortodoxe ale preşedintelui turc au contribuit la o criză a costului vieţii şi i-au determinat pe investitorii străini să scoată miliarde de dolari din economie în ultimii ani. Inflaţia, care a atins un vârf de peste 85% anul trecut, a început să scadă rămânând în jurul valorii de 40%.

     

  • Studiu: 90% din inflaţia din Spania, generată de profiturile companiilor

    Profiturile companiilor sunt principalul driver al inflaţiei în Spania, este concluzia anunţată de Consiliul Economic şi Social Spaniol (CES) în cadrul raportului său anual privind situaţia socioeconomică a ţării, scrie EUobserver.

    Creşterea profiturilor brute a generat 90,7% din inflaţia internă în 2022.

     

  • Europenii sunt prinşi între ciocan şi nicovală: Inflaţia scade semnificativ, dar dobânzile vor continua să crească şi asta înseamnă veşti proaste pentru toată lumea

    Inflaţia din zona euro a scăzut semnificativ, peste aşteptările economiştilor. Cu toate acestea, este puţin probabil ca această scădere să covingă BCE să pună stop majorărilor de dobândă, scrie Bloomberg.

    În luna mai, preţurile de consum, excluzând elemente precum combustibilul şi alimentele, au avansat cu 5,3% faţă de anul precedent – în scădere faţă de creşterea de 5,6% din aprilie şi mai puţin decât estimarea mediană de 5,5% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.

    Indicele principal s-a temperat mai mult, scăzând la 6,1% – cel mai scăzut nivel din mai bine de un an -, în principal datorită costurilor mai mici cu energia.

    Datele includ încetiniri importante pentru primele patru economii din zona euro, alcătuită din 20 de ţări, şi vor fi salutate atât de politicieni, cât şi de factorii de decizie monetară, în condiţiile în care cetăţenii continentului se luptă cu o criză dureroasă a costului vieţii.

    Însă natura dificilă a inflaţiei de bază înseamnă că oficialii BCE intenţionează să îşi extindă campania de înăsprire a politicii monetare – în ciuda faptului că Germania a intrat recent în recesiune şi că pericolele financiare continuă să planeze.

    Investitorii şi economiştii preconizează pe scară largă o altă majorare de un sfert de punct pe 15 iunie şi estimează că va mai fi nevoie încă una pentru a încheia ciclul, care a dus deja rata dobânzii la 3,25% de la sub zero în iulie anul trecut.

    Comentând miercuri datele naţionale, vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat că victoria asupra inflaţiei, care a atins 10,6% în momentul de vârf, nu a fost încă obţinută.

    „Cred că ne aflăm pe traiectoria corectă. Trebuie să analizăm cu mare atenţie evoluţia inflaţiei de bază”, a declarat Luis de Guidos.

    Factorii de decizie spun că revenirea creşterii preţurilor de consum la ţinta de 2% este esenţială pentru a susţine expansiunea economică şi stabilitatea financiară, ambele domenii resimţind efectele creşterii ratelor.

    Prima recesiune din Germania de la pandemie a subliniat vulnerabilitatea celei mai mari economii a continentului – chiar şi după ce a cheltuit mult pentru a proteja gospodăriile de creşterea facturilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Între timp, BCE a avertizat în această săptămână că politica mai restrictivă lasă pieţele financiare expuse riscului unor şocuri negative şi testează rezistenţa gospodăriilor, a companiilor, a guvernelor şi a sectorului imobiliar.

    Cu toate acestea, accentul rămâne pus pe combaterea preţurilor, ceea ce implică nu doar creşterea costurilor de împrumut, ci şi menţinerea acestora după ce au atins nivelul maxim.

  • Erdogan face prima mutare pentru redresarea economică a Turciei: Liderul de la Ankara îl numeşte pe Mehmet Simsek în funcţia de ministru al Trezoreriei şi Finanţelor. Revenirea lui Simsek la şefia Finanţelor va marca reimplementarea unor măsuri economice convenţionale pentru combaterea inflaţiei

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va numi pe Mehmet Simsek în funcţia de ministru al Trezoreriei şi Finanţelor, potrivit unor persoane direct implicate în problemă. Revenirea lui Simsek va marca reîmplementarea unor măsuri economice convenţionale, menite să consolideze încrederea pieţei după alegeri, raportează Bloomberg.

    Este de aşteptat ca Simsek, în vârstă de 56 de ani, să normalizeze politicile economice, după ce Turcia a urmărit ani de zile o abordare neconvenţională care a dus la o inflaţie galopantă, potrivit persoanelor amintite.

    Erdogan, cunoscut pentru seria de intervenţii agresive în politica monetară a statului, va trebui să îi acorde lui Simsek suficientă autonomie pentru a convinge observatorii că schimbarea este veritabilă. Preşedintele a fost reales duminică, prelungindu-şi astfel mandatul de peste două decenii la putere.

    Acţiunile turceşti au crescut semnificativ în urma veştii numirii noului ministru. Randamentul obligaţiunilor turceşti pe 10 ani în dolari a coborât la 9,32%, cel mai scăzut nivel din 12 mai. De asemenea, lira se tranzacţiona cu 0,3% mai slab faţă de dolar la ora 9:57 la Istanbul.

    Erdogan şi Simsek au refuzat să comenteze veştile în cauză. Preşedintele îşi va anunţa sâmbătă noul guvern.

    Investitorii au fost pe muchie de cuţit de când Erdogan a obţinut victoria în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 28 mai, lira înregistrând minime record în urma victoriei electorale a preşedintelui. În discursul său de după scrutin, Erdogan s-a angajat să instaleze „o echipă de finanţe cu credibilitate internaţională” care să redreseze Turcia din punct de vedere economic.

    Simsek, un fost strateg de la Merrill Lynch, respectat de investitori pentru opiniile economice ortodoxe pe care le manisfestă, poate fi omul perfect pentru Erdogan în acest moment.

    El este deja un nume familiar pentru liderul turc, lucrând atât ca ministru de finanţe, cât şi ca viceprim-ministru în cabinetele anterioare ale lui Erdogan. Simsek a demisionat în 2018, în timpul tranziţiei Turciei către un sistem prezidenţial care i-a sporit lui Erdogan puterile executive.

    Simsek a respins ofertele lui Erdogan la începutul acestui an, declarând că nu va lua parte la politica actuală a preşedintelui turc. După victoria de duminică în alegeri, cei doi au reîntrat în dialog, Simsek acceptând să facă parte din guvern în schimbul autonomiei ministerului pe care îl va conduce.

    Chiar dacă Simsek îşi asigură autonomia de care are nevoie pentru a repara finanţele naţiunii după ani de politici neortodoxe, oficialii rămân sceptici cu privire la răbdarea lui Erdogan.

    Preşedintele este ferm convins că ratele scăzute ale dobânzilor reduc inflaţia, o idee care contravine direct modului în care majoritatea băncilor centrale îşi elaborează politicile. Naci Agbal, ultimul „bancher central ortodox” care a servit sub Erdogan, a fost demis în 2021, la doar patru luni de la preluarea postului, pentru că a crescut ratele în mod agresiv.

  • Europenii sunt prinşi între ciocan şi nicovală: Inflaţia scade semnificativ, dar dobânzile vor continua să crească şi asta înseamnă veşti proaste pentru toată lumea

    Inflaţia din zona euro a scăzut semnificativ, peste aşteptările economiştilor. Cu toate acestea, este puţin probabil ca această scădere să covingă BCE să pună stop majorărilor de dobândă, scrie Bloomberg.

    În luna mai, preţurile de consum, excluzând elemente precum combustibilul şi alimentele, au avansat cu 5,3% faţă de anul precedent – în scădere faţă de creşterea de 5,6% din aprilie şi mai puţin decât estimarea mediană de 5,5% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.

    Indicele principal s-a temperat mai mult, scăzând la 6,1% – cel mai scăzut nivel din mai bine de un an -, în principal datorită costurilor mai mici cu energia.

    Datele includ încetiniri importante pentru primele patru economii din zona euro, alcătuită din 20 de ţări, şi vor fi salutate atât de politicieni, cât şi de factorii de decizie monetară, în condiţiile în care cetăţenii continentului se luptă cu o criză dureroasă a costului vieţii.

    Însă natura dificilă a inflaţiei de bază înseamnă că oficialii BCE intenţionează să îşi extindă campania de înăsprire a politicii monetare – în ciuda faptului că Germania a intrat recent în recesiune şi că pericolele financiare continuă să planeze.

    Investitorii şi economiştii preconizează pe scară largă o altă majorare de un sfert de punct pe 15 iunie şi estimează că va mai fi nevoie încă una pentru a încheia ciclul, care a dus deja rata dobânzii la 3,25% de la sub zero în iulie anul trecut.

    Comentând miercuri datele naţionale, vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat că victoria asupra inflaţiei, care a atins 10,6% în momentul de vârf, nu a fost încă obţinută.

    „Cred că ne aflăm pe traiectoria corectă. Trebuie să analizăm cu mare atenţie evoluţia inflaţiei de bază”, a declarat Luis de Guidos.

    Factorii de decizie spun că revenirea creşterii preţurilor de consum la ţinta de 2% este esenţială pentru a susţine expansiunea economică şi stabilitatea financiară, ambele domenii resimţind efectele creşterii ratelor.

    Prima recesiune din Germania de la pandemie a subliniat vulnerabilitatea celei mai mari economii a continentului – chiar şi după ce a cheltuit mult pentru a proteja gospodăriile de creşterea facturilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Între timp, BCE a avertizat în această săptămână că politica mai restrictivă lasă pieţele financiare expuse riscului unor şocuri negative şi testează rezistenţa gospodăriilor, a companiilor, a guvernelor şi a sectorului imobiliar.

    Cu toate acestea, accentul rămâne pus pe combaterea preţurilor, ceea ce implică nu doar creşterea costurilor de împrumut, ci şi menţinerea acestora după ce au atins nivelul maxim.

  • Povara datoriei: Statul plăteşte în 2023 dobânzi la credite de aproape 8 mld. euro, în vreme ce datoria publică a ajuns la 150 miliarde de euro

    ♦ Datele privind execuţia bugetară arată că Trezoreria statului a plătit, pe primele patru luni din an dobânzi la creditele publice de 12,7 mld. lei (2,5 mld. euro) ♦ Dacă lucrurile vor continua aşa, atunci totalul de plată pentru 2023 va fi de 38 mld. lei (7,6 mld. euro).

    România va depăşi în acest an un PIB de 300 de miliarde de euro (318 mld. euro este estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză), la o creştere economică estimată, pe medie, de 3%. Ar fi o creştere bună dacă privim în jur – de plidă Banca Centrală Europeană (BCE) estimează o încetinire a economiilor Europei, Germania este deja în recesiune tehnică (una mică, este drept).

    Guvernul României spune că, faţă de alţii, Italia, Grecia, Franţa, are o datorie mică – 50% din PIB. Doar că ceea ce uimeşte este viteza cu care creşte această datorie. Practic, datoria publică s-a dublat în doar câţiva ani: de la 330 de miliarde de lei în 2018 la 660 de miliarde de lei în 2022. În primele două luni din 2023 (ultimele date privind datoria publică), datoria a mai făcut un salt de 46 de miliarde de lei, până la 706 miliarde de lei.

    La fel s-a întâmplat şi cu dobânzile plătite la credite. Ele au crescut de la 12,9 miliarde de lei în 2019, anul de dinaintea pande­miei, la  29 de miliarde de lei în 2022 şi, dacă lucrurile continuă aşa, vor ajunge la 38 de miliarde de lei în 2023. Din 2018 până în 2022, doar dobânda la creditele statului a fost de 74,4 mld. lei (15 mld. euro). Or, presupunând că deficitul bugetar va fi anul acesta de 4,4% din PIB, cum speră guvernul, înseamnă că, la un PIB estimat la 300 mld. euro, doar necesarul estimat pentru acoperirea deficitului este de 13 mld. euro, nemaivorbind de banii pentru rostogolirea datoriei, bani caree vor fi împrumutaţi la dobânzi de 6-7%.

    „Efectul real al creşterii dobânzilor care cresc încă nu se vede în execuţia bugetară. Pentru că noi plătim acum dobânzi pentru împrumurile ieftine din trecut. Dar împrumuturile trebuie înlocuite, iar rata de dobândă de azi este mult mai mare. Aşa că nu există nicio şansă, pe termen scurt, ca dobânzile plătite de stat pentru credite să scadă, în termeni nominali”, spune Adrian Corîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România.

    Banca Centrală Europeană se pregăteşte să majoreze din nou dobânzile, iar Codirlaşu crede că acestea vor ajunge la toamnă la 4,25% de la 3,75% în acest moment.

    Aşa că, automat, toate celelalte dobânzi vor creşte, prin urmare Ministerul de Finanţe român se va împrumuta mai scump, în euro. Acum plăteşte dobânzi la creditele contractate, în trecut, şi cu un cupon de 2-3%. Pe viitor, nu va mai vedea astfel de situaţii excepţionale. La rândul ei, Fed-ul american a majorat şi, probabil, va continua să majoreze rata de dobândă, deşi inflaţia a coborât substanţial în SUA. Dolarul devine, astfel, atractiv, pentru că dobânda devine real pozitivă şi atunci fondurile se duc spre dolar. Şi, când iese pe pieţele externe, Ministerul de Finanţe român va avea probleme pentru că nu doar euro, ci şi dolarul este mai scump.

    „Nu este nicio posibilitate pentru buget ca nivelul ratei de dobândă să scadă. BCE duce dobânzile în sus pentru a tempera inflaţia. Iar România are nevoie de împrumuturi, din cauza deficitelor mari, şi este obligată să iasă pe pieţele externe. Se va împrumuta, aşadar, mai scump, în viitor, iar asta se va vedea balanţa de plăţi”, spune economistul Laurian Lungu.

    Profesorii sunt în stradă, medicii ameninţă şi ei cu greva, asemenea poliţiştii şi alţii. Este o situaţie complicată pentru că bani nu sunt.

    Economia a crescut cu 4,7% anul trecut, dar a fost o creştere „inflaţionistă”, spune Codirlaşu. Veniturile statului au crescut. Dar veniturile statului au însemnat tot atâta gol în buzunarele oamenilor, fie că lucrează la stat sau în economia privată.

    Veniturile bugetului României au fost anul trecut cu 80 de miliarde de lei mai mari decât în 2021, la o creştere economică de 4,7%. O bună parte din aceşti bani au venit din inflaţie – cel puţin 16 miliarde de lei, dacă vedem creşterea spectaculoasă din încasările din TVA şi accize.

    „Plătim dobânzile la credite din inflaţie. Toţi le plătim”, spune Codirlaşu.

    Guvernul mai are şi o altă problemă.

    Finanţele raportează datoria la PIB, dar: România are una din cele mai mici rate de încasări bugetare, undeva la 31-32% din PIB (32% din PIB anul trecut), faţă de o medie de 42% în UE. Aici intră şi banii UE pentru că veniturile fiscale, singure, nu înseamnă decât 27% din PIB. Aşa stând lucrurile, banii sunt puţini. Dar guvernul se laudă că rata de îndatorare este doar la 50% din PIB – adică 150 de miliarde de euro -, sub media altor ţări. Doar că o ţară precum Franţa, de pildă, are venituri bugetare de 50-55% din PIB, deci îşi permite o datorie de 60% din PIB pentru că are de unde să plătească. În plus, are rating A şi deci se împrumută la dobânzi mici, faţă de România, care, fără să fie în categoria ”gunoi” plăteşte dobânzi de câteva ori mai mari.

    Prin urmare, dacă, dacă raportăm datoria publică nu la PIB ci la venituri, putem vedea că cel puţin 8-10% din buget merg, anual, doar spre plata dobânzilor la credite. Iar aşteptările viitoare nu sunt optimiste. Cum arată economiştii, dobânzile cresc şi situaţia se com­plică.

    „Dobânzile cresc, dar mai este un factor ce nu este luat în seamă. Anume că economia lumii scade. Anul trecut lucrurile au mers binişor. Construcţiile au susţinut economia, dar constatarea BCE este că o scădere abruptă nu este de neluat în seamă. Acum, la noi, cu grevele anunţate, situaţia poate fi, cumva, rezolvată la rectificarea bugetară. Dar o rectificare bugetară nu poate vindeca o economie în scădere – industria suferă, construcţiile sunt aşa şi aşa, consumul nu scade deocamdată, dar creşterea nu mai este cea din trecut”, spune Laurian Lungu.

    Dacă vorbim de procentul pe care Finanţele îl plătesc pentru dobânzi, atunci trebuie să ne uităm în execuţia bugetară la venituri şi cheltuieli.

    „Oportunitatea este că sunt resurse importante pe partea de reduceri de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetar să se reducă şi datoria să nu crească puternic. Sunt resurse, nu din salarii, dar sunt. Doar că guvernanţii trăiesc într-o altă lume. Consiliul Fiscal a spus, încă din decembrie 2022 că bugetul, cum este el construit, va avea «o gaură» de 20 de miliarde de lei. Nimeni nu a luat înseamă acest avertisment. Am ajuns în iunie şi suntem unde suntem. Puteau fi luate măsuri de restrângere a cheltuielilor din martie. Nu s-a făcut nimic. Şi cu cât se întârzie, cu atât totul va fi mai neplăcut”, spune Laurian Lungu.

  • Răzvan Botea, ZF: Guvernul şi-a frecat mâinile în 2022, când inflaţia îi umplea buzunarele. Acum inflaţia se răzbună şi bugetul i-a explodat în faţă

    Pentru unii ciumă, pentru alţii mumă, aşa a fost inflaţia în 2022. Guvernul, dar şi unele companii au beneficiat din plin de creşterile de preţuri, în vreme ce angajaţii au pierdut putere de cumpărare. Acum însă inflaţia se răzbună pe toţi.

    Unde s-a făcut simţită inflaţia în bugetul statului în 2022:

    1. TVA

    Creşterea de preţuri se reflectă direct în încasările statului din TVA, care este cea mai importantă taxă: fiind o taxă care se aplică procentual, cu cât preţul este mai mare, cu atât TVA-ul plătit la stat este mai mare. La o inflaţie medie de 14% în 2023, guvernul şi-a crescut încasările din TVA cu 19% în 2022.

    De asemenea, omul când vede că lucrurile se scumpesc şi are bani acum, cumpără azi ce are de luat, ca să nu cumpere mâine la un preţ mai mare. Ca atare, consumul ca volum a crescut în 2022, părând imun la inflaţie. Pentru moment. În cifre absolute, cel puţin 11 mld. de lei a adus inflaţia pentru încasările din TVA.

    1. Venituri nefiscale – profitul companiilor de stat

    +50% a fost creşterea veniturilor statului din venituri nefiscale, unde intră şi dividendele plătite de giganţii din energie pe care îi deţine. În cifre, la acest capitol, cel puţin 10 mld. lei a adus inflaţia şi, mai ales, creşterea nemaivăzută a preţurilor energiei.

    Iată că din doar două componente sunt deja peste 20 mld. lei, adică aproape cât gaura care este în buget în 2023.

    Mai departe, statul a mai ciupit, cu ajutorul inflaţiei, şi impozit pe venit şi contribuţii sociale: creşterea de preţuri a pus presiune pe companii să mărească salariile şi, ca atare, creşterile au mers şi către taxele şi contribuţiile aferente.

    Este drept că inflaţia a antrenat şi cheltuieli mai mari pentru stat, în zona de bunuri şi servicii. Pe net însă, când a tras linie, statul s-a trezit mai bogat din inflaţie.

    În 2023 inflaţia i-a explodat în faţă.

    Aşa cum au avertizat economiştii, nu te poţi bucura de creşterea de preţuri decât pe termen scurt. Pe partea de încasări din TVA, creşterea de preţuri nu putea să ţină a la longue fără ca, într-un final, consumul să intre în constricţie. Este exact ce s-a întâmplat în 2023, când consumul, chiar dacă a crescut, a încetinit ritmul de creştere. Când întrebi orice economist de ce, primul răspuns este efectul inflaţiei prelungite.

    Aşa se face că în aprilie 2023, încasările din TVA au plonjat cu 13%. Nota bene, în condiţiile în care inflaţia este în continuare de peste 10%. Deci doar din inflaţie, cu acelaşi volum de vânzări ca anul trecut, trebuia ca încasările statului din TVA să crească cu 10%.

    Mai departe, uşor de anticipat, altă scădere la venituri în aprilie este la veniturile nefiscale. Inflaţia a dat, inflaţia a luat. -30% este scăderea din aceste venituri în aprilie, faţă de aprilie 2022.

    Avem, deci, TVA care scade cu 13% şi venituri nefiscale care scad cu 30%. Ambele, conform bugetului de la începutul anului, ar trebui să crească cu circa 20% în 2023. Cifrele sugerează, cel puţin la aceste două capitole, un dezastru.

    Iată că exact categoriile care au adus cei mai mulţi bani din inflaţie la bugetul de stat se întorc acum şi se răzbună pe guvern. Ca un făcut, este exact în momentul în care sindicatele puternice din învăţământ, sănătate şi CFR pun presiuni pe creşterile de salarii, culmea, tocmai din cauza inflaţiei.

    Mai este o categorie care evidenţiază nota de plată pentru guvern a preţurilor de anul trecut. Cheltuiala cu subvenţiile creşte cu 185%, adică aproape s-a triplat în aprilie. Sunt restanţele pentru subvenţionarea preţurilor la energie din 2022.

    Că putea face mai mult guvernul sau nu pentru scăderea inflaţiei, este altă discuţie, dar în mod cert nu poate fi făcut primul răspunzător pentru avansul preţurilor. Dar s-a bucurat de veniturile suplimentare. Inflaţia s-a întors acum ca un bumerang împotriva guvernului în cel mai prost moment.