Tag: independenta

  • Separatiştii catalani se declară pregătiţi să îşi declare unilateral independenţa

    Guvernul naţional conservator al Spaniei se opune cu vehemenţă independenţei acestei regiuni bogate din nord-estul ţării, care doreşte să urmeze exemplul Scoţiei votând pentru viitorul său politic.

    O alianţă de partide pro-separatiste doresc ca votarea regională să ţină locul unui referendum de facto, ducând o campanie axată exclusiv pe independenţă.

    “Dacă în acest proces statul spaniol, prin deciziile sale politice sau juridice, blochează guvernul autonom al Cataloniei sau parlamentul catalan, vom merge mai departe cu o declaraţie de independenţă”, a spus Raul Romeva, un fost parlamentar european şi personaj-cheie în coaliţie, care reuneşte partidul de centru-dreapta CDC şi pe cel de stânga ERC.

    Scopul urmărit este încheierea unui proces de negociere în 18 luni, cu înfiinţarea unor instituţii precum un birou de taxare. Procesul ar deschide, de asemenea, calea spre un referendum cu privire la independenţă, în 2016.

    Ministrul de Justiţie spaniol, Rafael Catala, a declarat pentru cotidianul ABC că nu ar exclude suspendarea autonomiei regionale dacă un proces de separare ar fi demarat, adăugând că Spania a prevăzut dispoziţii referitoare la astfel de mişcări prin Constituţia sa.

    “Nu va exista nicio independenţă a Cataloniei”, a spus joi primul-ministru Mariano Rajov.

    Catalonia, care are aproximativ 7,5 milioane de locuitori, a înregistrat o creştere a sentimentului separatist într-un moment când datoriile au forţat reduceri de cheltuieli locale, generând noi dezbateri despre modul în care este finanţată în cadrul structurii regionale din Spania.

    Potrivit BBC News Online, pe lista coaliţiei separatiste la alegerile regionale din septembrie va candida şi Pep Guardiola, fostul antrenor al echipei de fotbal FC Barcelona şi în prezent antrenor al echipei germane Bayern Munchen.

    Candidatura sa este însă doar simbolică, pentru că Guardiola este ultimul pe lista de candidaţi a coaliţiei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil nu va obţine un mandat.

     

  • Dacă nu-i putem bate în lumea reală, măcar să-i batem în film. Americanii îl trimit pe Rambo

    Aventurile lui Rambo (Sylvester Stallone) l-au purtat până acum în Vietnam, Tailanda, Afghanistan şi Burma, dar acţiunea celui mai nou film se va desfăşura, potrivit unor zvonuri, în Siria. Aici, Rambo va da piept cu cel mai puternic inamic de până acum: ISIS.

    Producătorii anunţaseră iniţial că povestea din Rambo: Last blood se va derula în Mexic, acolo unde soldatul american va trebui să doboare un puternic cartel al drogurilor.

    Zvonurile despre noul Rambo au apărut pe un site-clonă numit washingtonpost.com.co, motiv pentru care cei de la The Independent, care au preluat ştirea, sugerează că această ar fi falsă, folosită ca o metodă de a promova evenimentul San Diego Comic-Con.

    Sylvester Stallone a infirmat la rândul său ideea unui film în Siria, fără a face alte comentarii.

  • O absolventă de biochimie vinde mobilier de lux la Cluj

    La 34 de ani Cristina Iederan are la Cluj două magazine cu mobilier de lux, sub brandul Lovely, şi se concentrează pe soluţiile de amenajare mai mult decât pe vânzarea efectivă, la bucată, a pieselor de mobilă. Tânăra antreprenoare spune că nu s-a îmbogăţit, dar nici nu se vede făcând altceva.

    „Îmi place să compar mobilierul cu maşinile. Aşa cum există Dacia, Mercedes şi Bentley, la fel, şi în cazul mobilierului, există diferite categorii de produse, iar preţul reflectă calitatea lemnului, a designului, a manoperei şi marca“, spune Cristina Iederan, care a fondat afacerea Home Couture, care operează două magazine cu mobilier de lux la Cluj, sub marca Lovely. „Antreprenoriatul mi se potriveşte pentru că întotdeauna am avut o fire independentă. De fapt, chiar aşa mă caracterizează prietenii: căpoasă şi independentă“, spune Cristina Iederan, care a ales să-şi clădească propria firmă în 2008, exact în momentul în care apetitul de cheltuială a românilor avea să se reducă drastic. A ales să rişte, să pună la bătaie banii familiei, propria siguranţă financiară şi deşi spune că a întâlnit nenumărate momente dificile, în care se întreba, de pildă, cum să găsească bani necesari pentru finanţare, „îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu mă văd niciodată făcând altceva.“

    Absolventă a Facultăţii de Biochimie (2003), specializarea Genetică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a angajat încă din ultimul an de studenţie, la recomandarea unei prietene, în cadrul unui showroom Franke, specializat în vânzarea de echipamente de bucătărie. „Firma la care lucram atunci a încercat ceva nou în anii de glorie în afaceri, perioada 2004-2005, adică să vândă şi mobilier de bucătărie, împreună cu echipamentele Franke. Decizie care s-a dovedit inspirată, fiind o abordare nouă pe piaţa din Cluj“, spune tânăra antreprenoare. Atunci a intrat în contact cu mobilierul de lux, „am descoperit o lume nouă a mobilierului importat din Italia, am trecut prin cursuri de marketing şi design“, iar showroomul Franke a devenit o franciză a afacerii Class, deţinută de antreprenoarea Camelia Şucu.

    „N-am practicat niciodată în domeniul în care am studiat, dar susţin şi acum cu toată convingerea că studiile în chimie pe care le-am absolvit mi-au fost de folos deopotrivă în cizelarea mea ca om, dar şi ca femeie de afaceri.“ Ideea de a se lansa în aventura antreprenoriatului i-a venit în vremea în care era angajată şi se gândea că are idei bune de pus în practică, pe cont propriu. 

  • CSM: Afirmaţiile lui Kelemen Hunor au indus ideea că a magistraţii acţionează la comandă politică

    În şedinţa de marţi, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că afirmaţiile publice ale lui Kelemen Hunor, membru al Parlamentului României şi preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), exprimate în 17 aprilie la Cluj-Napoca, în cadrul Congresului UDMR sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, afirmaţiile lui Kelemen Hunor referitoare la dosarele penale în care au fost implicaţi Marko Attila Gabor, fost deputat, şi Nagy Zsolt, fost ministru, “în sensul că măsurile procesuale dispuse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate au fost nefondate şi nelegale – inducând ideea că magistraţii au acţionat în mod arbitrar, la comandă politică, cu încălcarea obligaţiei de imparţialitate, cauzele penale fiind soluţionate prin condamnarea unor persoane nevinovate – sunt de natură a submina încrederea publicului în imparţialitatea şi integritatea magistraţilor în general şi aduc atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său”.

    Potrivit inspectorilor judiciari, având în vedere modul de exprimare, cadrul în care au fost lansate afirmaţiile, calitatea lui Hunor – de reprezentant al puterii legislative şi preşedinte al unui partid politic – dar şi preluarea afirmaţiilor în presa internă şi cea din Ungaria, declaraţiile liderului UDMR au produs un impact negativ asupra sistemului judiciar şi a credibilităţii autorităţii judecătoreşti.

    Mai mult, arată sursa citată, unele afirmaţii au vizat dosare aflate în curs de soluţionare, creându-se astfel o presiune asupra magistraţilor implicaţi în soluţionarea acestora.

    În acest context, plenul Consiliului a apreciat că “afirmaţiile negative cu privire la activitatea desfăşurată de procurori şi judecători în instrumentarea şi soluţionarea unor cauze penale concrete, nu ar trebui emise în spaţiul public, acestea încadrându-se în situaţia în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertăţii de exprimare, în scopul de a asigura autoritatea şi imparţialitatea sistemului judiciar”.

    În 20 aprilie, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la afirmaţiile făcute de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că “persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea sunt pedepsite” şi că “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat”.

    Dumbravă a cerut inspectorilor judiciari să verifice posibila afectare a independenţei justiţiei ca urmare a declaraţiilor politice făcute de preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), în data de 17 aprilie, în cadrul Congresului UDMR.

    “Faptul că unii lideri politici se simt şi se declară solidari cu colegi de-ai lor nu constituie în sine o atingere pe care să o aducă independenţei justiţiei şi nici sentimentul că aceiaşi colegi ar fi nevinovaţi. (…) Lucrurile, însă, capătă o altă dimensiune atunci când afirmaţiile în cauză sunt făcute în mod conştient public, la un eveniment de maximă audienţă, cum a fost evenimentul politic ocazionat de congresul UDMR, la care au asistat practic aproape toţi liderii politici din România, dar şi lideri politici din Ungaria”, arăta judecătorul Horaţius Dumbravă în sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare.

    Membrul CSM este de părere că, dincolo de solidaritatea faţă de unii colegi, opiniile pe care Hunor le-a avut cu privire la cauze particulare aflate pe rolul instanţelor şi care s-au soldat cu hotărâri judecătoreşti definitive sau care încă se află pe rolul parchetelor din România, reprezintă “atacul îndreptat împotriva statului de drept, a justiţiei”.

    “Domnia sa afirmă că ‘există pericolul renaţionalizării’ în România, iar argumentul că se încearcă acest lucru este faptul că un membru al partidului politic al cărui lider este, deşi a aplicat cu bună credinţă legea, a fost condamnat şi, acelaşi membru – Marko Attila -, cercetat în alt dosar, este acuzat prin aplicarea unui ‘principiu al culpabilităţi colective’, aluzia din urmă fiind aceea că ar fi cercetat penal în mod abuziv. Deplasarea, constructul logic periculos constă în tocmai concluzia exprimată de liderul politic: prin anchetele penale şi condamnarea unui membru UDMR, România procedează la renaţionalizarea imobilelor aparţinând confesiunilor maghiare”, preciza Dumbravă în sesizarea transmisă IJ.

    Kelemen Hunor a spus, la evenimentul menţionat, că: “Am adoptat legi prin care am redobândit o parte considerabilă a bunurilor care au aparţinut comunităţii maghiare, de exemplu, pădurile care au fost în proprietate colectivă şi imobilele care au aparţinut confesiunilor maghiare. Dar pericolul renaţionalizării este mai mare ca oricând. România s-a angajat să restituie în natură bunurile confiscate în timpul dictaturii comuniste, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil, să ofere compensaţii băneşti echitabile. Însă, momentan, constatăm că persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea, sunt pedepsite, iar în cazul comisiilor de restituire se aplică principiul culpabilităţii colective. Să fie clar, credem în continuare în nevinovăţia lui Markó Attila şi suntem întru totul solidari cu el. Marko Attila şi-a desfăşurat activitatea ani la rând în interesul comunităţii maghiare”.

    În plus, Kelemen Hunor a precizat că: “Nagy Zsolt este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el şi să transformăm justiţia într-o instituţie care nu permite astfel de procese inechitabile. Te susţinem, Zsolt! Sperăm că vei fi liber în curând. Dacă nu vom fi capabili să explicăm acest lucru, nu vom fi capabili să luptăm pentru dreptatea noastră, iar această situaţie va conduce la o decepţie uriaşă în rândul alegătorilor căreia îi vom cădea victimă şi noi. Trebuie să spunem răspicat că justiţia trebuie să funcţioneze, iar noi sprijinim strădania de a o face funcţională. Dar respingem generalizările şi etichetarea. Vom fi întotdeauna solidari cu cei care au fost nedreptăţiţi. Statul de drept înseamnă lipsa totală a arbitrarului”

    În urma analizării acestor afirmaţii, inspectorii judiciari au stabilit că Hunor a afectat independenţa justiţiei.

    Acesta nu este primul raport întocmit de IJ cu privire la declaraţiile publice ale liderului UDMR referitoare la condamnările din dosarul privatizărilor strategice.

    În februarie, inspectorii judiciari au stabilit că, prin afirmaţii similare, Kelemen Hunor a afectat independenţa actului de justiţiei. Concluziile acestui raport au fost însuşite de plenul CSM.

    Mai exact, Kelemen Hunor a spus că fostul ministru Zsolt Nagy, condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a fost nedreptăţit şi că “trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.

    “Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen Hunor.

    Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la patru ani şi opt luni, respectiv patru ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.

  • Inspecţia Judiciară: Traian Băsescu a încălcat, din nou, independenţa justiţiei, prin afirmaţiile publice

    Raportul inspectorilor judiciari urmează a fi prezentat plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în şedinţa de marţi, iar CSM va decide dacă îşi va însuşi concluzia acestui raport.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, în 30 aprilie, Inspecţia Judiciară, precum şi CNA, în legătură cu declaraţiile referitoare la justiţie făcute de Traian Băsescu la un post de televiziune, după ce cu o zi înainte şi-a însuşit un raport al IJ privind alte declaraţii care au afectat prestigiul justiţiei.

    În sesizarea trimisă Inspecţiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut să facă verificări pentru a stabili dacă declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu la postul de televiziune B1 TV au adus atingere independenţei justiţiei şi au subminat autoritatea acesteia.

    “Ca urmare a mesajelor publice lansate de domnul Traian Băsescu, fost Preşedinte al României, în cadrul emisiunii «Ultimul Cuvânt», difuzată de postul de televiziune B1 TV cu începere de la orele 22.00, în data de 29 aprilie 2015, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări pentru a se stabili dacă prin acestea s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    De asemenea, conducerea CSM a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu privire la posibila încălcare de către postul de televiziune B1 TV a prevederilor Deciziei-cadru nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Până în acest moment, CNA nu a discutat această sesizare.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit, în 29 aprilie, în cadrul unei intervenţii telefonice la B1 TV, despre decizia Consiliului Superior al Magistraturii conform căreia ar fi adus atingere independenţei justiţiei.

    Băsescu a declarat că “în momentul de faţă Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie”.

    “O să fiu foarte direct şi pe înţelesul tuturor: în momentul de faţă, Inspecţia Judiciară şi CSM au devenit o măciucă care se aplică în gură, direct, oricărui om care vrea să exprime ceva despre justiţie. Nu vă supăraţi, în spatele acestei agresivităţi a Inspecţiei Judiciare şi a CSM se află o mare de corupţie, şi o să vă exemplific. Sunt lucruri pe care m-am abţinut să le spun, am susţinut acest sistem al justiţiei, am susţinut forţa lui în raport cu politicienii, dar vreau să clarificăm nişte lucruri: sistemul este departe de a fi unul perfect, aşa cum încearcă a fi prezentat de liderii justiţiei (…). De ce credeţi că a fost nevoie de Legea 10 cu privire la restituirea de către primari a proprietăţilor: pentru că politicul a constatat că în instanţe cei care aveau dreptul la restituiri erau târâiţi 10-12 ani şi nu reuşeau să intre în posesia proprietăţilor şi s-a considerat că o şansă în plus ar fi primarii. Eu am fost unul dintre primarii care au făcut restituiri masive pe Legea 10, substituind de fapt justiţia, care trebuia să rezolve problema asta”, a susţinut Băsescu.

    “Nu discutăm de cei noi, neapărat, discutăm în general de sistem. Eu nu-i acuz pe proaspeţii procurori şi judecători că sunt neapărat corupţi, dar constatăm, sunt nişte realităţi, da? Această tânguire a justiţiei, acest delay uriaş, această nedreptate generată de justiţie a făcut să apară şmecherii cu drepturi litigioase, care au cumpărat de la amărâţii care au stat 10-12 ani târâiţi prin procese (…) şi au ajuns să vândă pe nimic şi au generat cumpărătorii de drepturi litigioase. Eu sunt revoltat de abordarea măcuica în gură oricui vorbeşte despre justiţie, noi suntem perfecţi: nu, sunteţi la fel de corupţi ca administraţia, domnilor din justiţie. Voi aţi întârziat procese care trebuia să funcţioneze, că nu v-am spus-o în mandat, v-am încurajat să mergeţi înainte, v-am protejat de influenţa politicului, dar totul are o limită. Obrăznicia are o limită. Nu îmi spuneţi mie, care ştiu de ce s-a dat legea 10, ştiu de ce s-a creat ANRP-ul (…). Justiţia a făcut progrese uriaşe, dar modul în care încearcă de 6 luni să se arate a fi Fecioara Maria este una din minciunile publice pe care încearcă să le instaleze în favoarea unei justiţii discreţionare, ori acest lucru este inacceptabil”, a mai spus Băsescu.

    În 30 aprilie, fostul preşedinte Traian Băsescu a scris pe Facebook că poziţia exprimată de CSM în ceea ce îl priveşte l-a “revoltat”, el menţionând totodată că nu este “duşmanul justiţiei, ci doar al făţărniciei exprimate prin liderii ei”.

    Traian Băsescu susţinea că, “mai mult, oricine nu recunoaşte perfecţiunea este introdus în malaxorul de propagandă al Inspecţiei Judiciare şi al CSM şi admonestat public pentru prejudicii aduse justiţiei”.

    “A trebuit să suport admonestările publice şi exagerările cât timp am fost preşedinte. Nu sunt dispus să fac acelaşi lucru şi acum, când am devenit un cetăţean oarecare ce beneficiază de libertatea de exprimare. Mă gândesc doar la zecile de mii de foşti proprietari care au fost batjocoriti mulţi ani prin instanţe, fără a-şi redobîndi proprietăţile, mulţi dintre ei fiind siliţi să-şi vândă drepturile litigioase către samsari. N-a contat că era vorba de păduri, terenuri agricole, case sau terenuri prin marile oraşe. Mai mult, samsarii au fost serviţi «la cheie» în procesele de restituire în instanţe spre deosebire de foştii proprietari. Oare nu aşa a apărut un Stelu sau un clan Cîrpaci ? Oare de ce a trebuit să inventăm sisteme de retrocedare administrativă şi acelea afectate de corupţie dacă justiţia ar fi funcţionat ? Public se prezintă bilanţuri cu arestaţi şi condamnaţi în lupta anticorupţie şi este foarte bine. Dar pe cînd şi un bilanţ cu daunele provocate de justiţie în procesul de restituire al proprietăţilor ? Pe când un bilanţ cu condamnările la CEDO ?”, a mai scris Băsescu pe Facebook şi a încheiat postarea spunând că “MCV trebuie să continue”.

    Consiliul Superior al Magistraturii şi-a însuşit, în şedinţa de din 29 aprilie, mai multe rapoarte ale Inspecţiei Judiciare privind afirmaţii făcute de Traian Băsescu şi Elena Udrea, care au afectat prestigiul justiţiei.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile făcute de Traian Băsescu în emisiuni televizate şi afirmaţiile Elenei Udrea pe contul său de Facebook.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi ‘X-PRESS’ – 6 aprilie 2015 -, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    În 31 martie, la emisiunea “Ultimul Cuvânt”, Băsescu a vorbit de o “guantanamizare” a României, cu referire la activitatea procurorilor, care i-ar ameninţa pe cei anchetaţi cu arestul până spun ce a declarat denunţătorul.

    Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    Într-o altă postare, Udrea mai spune că măsura arestului preventiv “s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată”.

    CSM a ajuns la concluzia că aceste afirmaţii “sunt nefondate şi aduc atingere independenţei şi imparţialităţii magistraţilor care instrumentează cauzele respective, precum şi prestigiului justiţiei, prin subminarea încrederii cetăţenilor în corectitudinea actului de justiţie”.

    Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile lui Traian Băsescu, dar şi postările Elenei Udrea “au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare”.

  • Genetica şi mobilierul de lux în aceeaşi ecuaţie

    La 34 de ani Cristina Iederan are la Cluj două magazine cu mobilier de lux şi se concentrează pe soluţiile de amenajare mai mult decât pe vânzarea efectivă, la bucată, a pieselor de mobilă. Tânăra antreprenoare spune că nu s-a îmbogăţit, dar nici nu se vede făcând altceva.

    Îmi place să compar mobilierul cu maşinile. Aşa cum există Dacia, Mercedes şi Bentley, la fel şi în cazul mobilierului există diferite categorii de produse, iar preţul reflectă calitatea lemnului, a designului, a manoperei, marca“, spune Cristina Iederan, care a fondat afacerea Home Couture, care operează două magazine cu mobilier de lux la Cluj, sub marca Lovely.

    „Antreprenoriatul mi se potriveşte pentru că întotdeauna am avut o fire independentă. De fapt, chiar aşa mă caracterizează prietenii: căpoasă şi independentă“, spune Cristina Iederan, care a ales să-şi clădească propria firmă în 2008, exact în momentul în care apetitul de cheltuială al românilor avea să se reducă drastic. A ales să rişte, să pună la bătaie banii familiei, propria siguranţă financiară şi deşi spune că a întâlnit nenumărate momente dificile, în care se întreba, de pildă, cum să găsească bani necesari pentru finanţare, „îmi place foarte mult ceea ce fac şi nu mă văd niciodată făcând altceva“.

    Absolventă a Facultăţii de Biochimie (2003), specializarea Genetică, a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, s-a angajat încă din ultimul an de studenţie, la recomandarea unei prietene, în cadrul unui showroom Franke, specializat în vânzarea de echipamente de bucătărie. „Firma la care lucram atunci a încercat ceva nou în anii de glorie în afaceri, perioada 2004-2005, adică să vândă şi mobilier de bucătărie, împreună cu echipamentele Franke. Decizie care s-a dovedit inspirată, fiind o abordare nouă pe piaţa din Cluj“, spune tânăra antreprenoare. Atunci a intrat în contact cu mobilierul de lux, „am descoperit o lume nouă a mobilierului importat din Italia, am trecut prin cursuri de marketing şi design“, iar showroomul Franke a devenit o franciză a afacerii Class, deţinută de antreprenoarea Camelia Şucu.

    „N-am practicat niciodată în domeniul în care am studiat, dar susţin şi acum cu toată convingerea că studiile în chimie pe care le-am absolvit mi-au fost de folos deopotrivă în cizelarea mea ca om, dar şi ca femeie de afaceri.“ Ideea de a se lansa în aventura antreprenoriatului i-a venit în vremea în care era angajată şi se gândea că are idei bune de pus în practică, pe cont propriu. „Tot bagajul de cunoştinţe necesar a fost acumulat la primul loc de muncă, de care m-am desprins uşor“, povesteşte clujeanca. Primii paşi au fost să stabilească relaţii cu mai mulţi furnizorii italieni despre care spune că, „în timp i-am cernut prin standardele calităţii, corectitudinii şi fair-playului“, astfel încât lucrează acum cu 10-12 firme producătoare.

    Despre investiţia iniţială, de circa 20.000 de euro, spune că a avut suportul părinţilor, dar că ulterior trebuie să creşti volumul de bani alocaţi şi pentru a finanţa afacerea a trebuit să vândă apartamentul în care locuia. În 2008 a încercat marea cu degetul şi a deschis un spaţiu de vânzare, cu o suprafaţă de 80 mp. În vara anului următor se muta într-un spaţiu de 100 mp pe unul din principalele bulevarde din Cluj-Napoca şi îşi aminteşte cu claritate că ziua deschiderii a fost una dintre cele mai călduroase din an, iar „soarele răzbătea cu toată puterea lui de iulie prin faţada de sticlă a magazinului, mobilat până în cel mai mic detaliu, în stil neoclasic, un amestec cald între clasic şi modern“. Pas cu pas antreprenoarea a crescut afacerea, iar 2014 a fost un an de investiţii susţinute.

    Pe lângă extinderea spaţiului de vânzare stradal, ajuns la 200 mp, pentru care a fost necesar un buget de investiţii de 20.000 de euro, Home Couture a făcut şi primul pas într-un centru comercial, inaugurând un magazin de 150 mp în Iulius Mall, în urma unei investiţii de 100.000 de euro. Numele ales pentru magazine este Lovely şi Iederan spune că s-a gândit la asocierea imaginii cu „o mică bijuterie de platină, ceva încântător, dar în acelaşi timp maiestuos“.

  • Trebuie să depui la fisc declaraţia 200 de venituri? Cine şi ce trebuie să depună până pe 25 mai. Telefoane utile

    Persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, piscicultura, silvicultura, transferul titlurilor de valoare sau operaţiuni de vânzare cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, sau din orice alte operaţiuni simileare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate trebuie să depună până pe 25 mai declaraţia 200.

    Veniturile raportate sunt cele comerciale, din fapte de comerţ sau prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere, veniturile din profesii libere – medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de valori mobiliare, arhitect, desfăşurate în mod independent, precum şi cele din drepturi de proprietate intelectuală – brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, drepturi de autor şi conexe.

    Declaraţia o depun şi persoanele care au realizat venituri din activităţi independente pentru care impozitul reţinut la sursă de plătitorii de venituri reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual.

    Declaraţia se poate depune direct la registratura ANAF, la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, dar şi online, prin utilizarea serviciului de depunere declaraţii on-line existent pe portalul e-guvernare.ro.

    Servicii pentru contribuabili D.G.R.F.P. Bucureşti: Tel: 0800.800.697; 021.305.70.80 – interior 421;
    Servicii pentru contribuabili mijlocii Bucureşti: Tel: 021.305.74.53; 021.305.74.54; 021.305.70.80 – interior 507, 508;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 1 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.230.94.84; persoane fizice – 021.230.17.00;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 2 a finanţelor publice: Tel: 021.310.34.83; 021.310.34.51;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 3 a finanţelor publice: Tel: persoane juridice – 021.315.73.89; persoane fizice – 021.340.47.81;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 4 a finanţelor publice: Tel: 021.310.24.61;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 5 a finanţelor publice: Tel: 021.781.32.12; 021.410.06.12 – interior 23;
    Servicii pentru contribuabili Administraţia sectorului 6 a finanţelor publice: Tel: 021.315.96.77; 021.315.32.70 – interior 225 (persoane juridice) sau 216 (persoane fizice);
    Servicii pentru contribuabili Administraţia judeţeană a finanţelor publice Ilfov: Tel: 021.340.16.00 – interior 148.

  • Plăţile în numerar între firme sau persoane fizice sunt limitate. Vezi pentru ce sume

    Pe scurt prevederile sunt următoarele: firmele pot efectua tranzacţii în numerar în limita a 5.000 de eli/zide la o persoană sau către o persoană, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi. Magazinele cash&carry pot încasa de la clienţi în limita unui plafon de 10.000 de lei de la o persoană, iar limita de 10000 de lei/zi este valabilă şi pentru plăţile către magazine cash & carry. Sunt interzise plăţile şi încasările fragmentate.

    Operaţiunile în numerar între firme şi persoane fizice sunt limitate la 10.000 de lei de la o persoană sau către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate, cu excepţia existenţei unui contract de plăţi în rate. Sunt limitate şi facturile stornate restituirea în numerar putându-se face în numerar cu limite de 5000 şi 10000 de lei şi restul prin instrumete de plată fără numerar. Persoanele care nu au cont bancar şi declară aceasta pe propria răspundere primesc restituirea integral în numerar.

    Între persoanele fizice limita pentru încasările sau plăţile efectuate este de 50.000 de lei/tranzacţie.Nerespectarea plafoanelor se sancţionează cu amendă egală cu 10% din suma încasată sau plătită.Noile plafoane nu se aplică taxelor, impozitelor sau diurnei, depunerilor de numerar la bănci, la retragerile de numerar din conturile deschise pentru plata salariilor.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • Livia Stanciu: Magistraţii nu vor negocia independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice

    “Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei”, a spus judecătorul Livia Stanciu.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.

    “Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice”, a subliniat preşedintele ICCJ.

    Livia Stanciu a adăugat că apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o prioritate acordarea de iniţiativă legislativă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului instanţei supreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa Plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că “un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

    “Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat şedinţa CSM, prima la care participă de la preluarea funcţiei de şef al statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Şeful statului a participat la prezentarea Raportului de activitate al CSM pe 2014 şi a plecat după aproximativ două ore.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să îşi aleagă noua conducere. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.