BusinessMagazin

Tag: guvern

  • FMI vine la Bucureşti la finalul toamnei. Care vor fi discuţiile cu guvernul

    O delegaţia a Fondului Monetar Internaţional (FMI) vine în România în această toamnă, au declarat reprezentanţi ai instituţiei, pentru ZF, fără a oferi însă detalii suplimentare.

    „Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunţa datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, au spus reprezentanţii instituţiei.

    Conform unor surse oficiale, însă, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România şi va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI a făcut o evaluare extinsă a finanţelor şi economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar şi nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe ţări.

    Ce au spus reprezentanţii FMI la ultima vizită din România, în februarie:


    – Creşterea economiei a încetinit, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă. Deşi deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri.

    Perspective

    – În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creşterea salariilor reale – şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

    Buget

    – Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

    Riscuri.

    – Deficitele mari de cont curent şi fiscal limitează capacitatea României de a rezista la şocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

    În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.

    Principalele opţiuni includ:

    (i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

    (ii) Reforma TVA: Creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

    (iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

    (iv) Impozite pe proprietate: Creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

    (v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor

     

     

     

  • Amnistia fiscală a guvernului Ciolacu, în Monitorul Oficial: Care sunt prevederile care au mai rămas în picioare. Document

    Ordonanţa de Urgenţă care prevede, printre altele, amnistia fiscală din 2024 a guvernului Ciolacu, a fost publicată în Monitorul Oficial. Documentul a păstrat în forma publicată în Monitorul Oficial prevederile legate de ştergerea a 25% din datoriile persoanelor fizice mai mari de 5.000 de lei, dar şi a accesoriilor la datorie: dobânzi şi penalităţi, dacă datoria se plăteşte până pe data de 25 noiembrie.

    Persoanele juridice, dacă plătesc până la aceeaşi dată „principalul”, scapă de plata dobânzilor şi penalităţilor. Pentru contribuabilii care au plătit la timp, există o reducere sub formă de credit fiscal anul viitor în valoare de 3% din impozitul plătit.

    „Au păstrat discriminarea între plătitorii de impozit pe profit/micro şi contribuabilii care datorează impozit pe veniturile din activităţi independente. Aceştia din urmă nu beneficiază de bonusul de 3% dacă şi-au achitat la timp obligaţiile fiscale, asta în condiţiile în care cei care nu şi le-au achitat beneficiază şi de scutirea de dobânzi şi penalităţi şi de anularea a 25% din debit”, remarcă avocatul de business Gabriel Biriş.

    Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat. Cele mai mari datorii ale persoanelor fizice sunt mai vechi de trei ani.

    Pe partea de cheltuieli, măsurile pe care le are în vedere guvernul vizează limitarea unor achiziţii de bunuri şi servicii, cum ar fi mobilă sau consultanţă şi expertiză.

    Dacă este vorba de achiziţionarea de servicii pentru absorbţia de fonduri europene, însă, aceste cheltuieli vor putea fi făcute.

    Prin toate aceste măsuri guvernul speră să aducă la buget 10 mld. lei pe final de an: 9 mld. lei din amnistia fiscală şi 1 mld. lei din măsurile pe cheltuielile bugetare.

    Consultaţi documentul AICI

     

  • Oficial: Amnistia fiscală a fost aprobată de guvern. Contribuabilii cu datorii la stat scapă de plata dobânzilor şi penalităţilor dacă achită restanţele. Persoanele fizice pot avea o reducere de 25% sau 50% a datoriei

    Proiectul de lege privind amnistia fiscală şi alte măsuri bugetare a fost aprobat în şedinţa de guvern de miercuri, conform unei informări din partea instituţiei. Legea prevede că se pot şterge penalităţile şi dobânzile, dacă datoria restantă se achită. Mai mult, persoanele fizice care au datorii la buget şi le achită până pe 25 noiembrie 2024 au o reducere de 50% dacă creanţa este mai mică de 5.000 de lei şi de 25% dacă datoria trece de acest prag.

    Conform actului normativ, firmele care şi-au achitat taxele la timp au o reducere de 3% din plata impozitelor, care va veni ca un credit fiscal la următoarea plată.

    Guvernul speră să strângă la buget, în urma acestor măsuri, circa 9 mld. lei din datoriile recuperabile de 60 mld. lei, la care sunt dobânzi şi penalităţi de încă 11 mld. lei. Astfel, amnistia fiscală ar urma, dacă ies calculele guvernului, să achite şteargă dobânzi şi penalităţi în valoare totală de 1,5 mld. lei.

    Legea în cauză mai prevede unele măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, de unde s-ar aduce în plus la buget 1 mld. lei. Începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, vor fi oprite anumite licitaţii sau atribuiri de contracte publice pentru mai multe bunuri şi servicii, cum ar fi mobila, cărţile sau consultanţa. De asemenea, ar intra şi cheltuieli cu pregătirea profesională a angajaţilor bugetari. 

     

     

  • Instruirea bugetarilor cade pradă planului guvernului de reducere a cheltuielilor

    ♦ Guvernul României pregăteşte măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare printr-o ordonanţă de urgenţă care pune pe pauză instruirea şi perfecţionarea profesională a bugetarilor ♦ Angajaţii din instituţiile statului, inclusiv din domenii esenţiale precum sănătatea şi securitatea, vor fi afectaţi de aceste restricţii, în ciuda obligaţiilor legale de instruire continuă.

    Guvernul opreşte instruirea angajaţilor din instituţii publice şi elimină finanţarea pentru studii şi cercetări, conform unei ordonanţe de urgenţă privind gestionarea deficitului bugetar. 

    Discuţiile vin şi în contextul în care guvernul negociază în acest moment cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. În acest sens, guvernul trebuie să vină toamna aceasta cu propuneri pentru reducerea graduală a deficitului, inclusiv pe partea de cheltuieli bugetare.

    „În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice (….) nu pot organiza proceduri de achiziţie publică şi nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) bunuri şi servicii pentru alineatul furnituri de birou; b) bunuri de natura obiectelor de inventar; c) cărţi, publicaţii şi materiale documentare; d) consultanţă şi expertiză; e) pregătire profesională; f) studii şi cercetări”, scrie OUG citată.

    Astfel, măsura vizează toţi angajaţii din aparatul bugetar, de la medici, personal medical auxiliar, personal din aviaţie, specialişti în securitate ciber­netică, funcţionari publici şi alte categorii profesionale.

    „Decizia de a elimina fi­nanţarea pentru pregătirea pro­fe­sională a bugetarilor survine într-un moment critic, când nevoia de educaţie, formare şi per­fecţionare continuă este mai acută ca niciodată. (…) Re­ducerea competenţelor perso­na­lului din aceste domenii va de­grada calitatea serviciilor publice, va amplifica riscurile pentru siguranţa cetăţenilor şi va afecta grav imaginea României pe plan internaţional”, a spus Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator al Centrului de Formare APSAP.

    Reprezentanţii APSAP mai punc­tează că această măsură încalcă un drept şi o obligaţie pre­vă­zute în legislaţia muncii po­trivit căreia organizaţiile pu­blice trebuie să asigure cursuri de instruire şi perfec­ţionare a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani.

    „Decizia de a opri finanţarea pentru formarea profesională contravine direct principiilor stabilite prin Codul Muncii şi Codul Administrativ, care impun organizaţiilor obligaţia de a asigura formarea continuă a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani. Această măsură pune instituţiile publice într-o poziţie de neconformitate legală, expunându-le la riscul unor litigii din partea angajaţilor cărora le este limitat accesul la educaţie şi la promovarea în grad profesional superior”, spun ei.

     

  • Premierul Ciolacu le cere băncilor să susţină programele economice ale Guvernului: Le-am spus celor mai importanţi bancheri că acest Guvern continuă, fără rezerve, să susţină în mod prioritar investiţiile publice, iar 80% din deficitul bugetar pe primele 8 luni din 2024 este generat de investiţii

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit marţi la Palatul Victoria cu principalii bancheri din piaţă pentru a le prezenta priorităţile guvernului în domenii de investiţii, pentru care cere să le finanţeze.

    Băncile din România finanţează o bună parte din deficitul bugetar prin achiziţia de titluri de stat vândute de ministerul Finanţelor.

    În acest an, deficitul bugetar va sparge toate recordurile, având în vedere că guvernul Ciolacu cheltuie cu mult mai mult decât are încasări la buget din taxele şi impozitele plătite de companii şi persoanele fizice.

    Deficitul bugetar vine din investiţii şi le cere băncilor să finanţeze aceste proiecte. Una dintre problemele băncilor este că statul, prin ministere şi instituţii, plăteşte mult mai târziu facturile pentru lucrările din investiţii, ceea ce înseamnă un blocaj până la urmă între relaţia dintre constructori şi bănci, având în vedere că constructorii îşi finanţează lucrările înainte prin creditele luate de la bănci.

    Ciolacu nu are în comunicat nicio menţiune legată de dobânzile la lei, care sunt în continuare mari în România.  

    Vedeţi mai jos postarea integrală a premierului Ciolacu: 

    ”Am discutat astăzi cu liderii sectorului bancar despre necesitatea unei coordonări mai eficiente între stat şi mediul privat pentru a susţine marile investiţii în zone-cheie pentru dezvoltarea economică a României!

    Le-am spus celor mai importanţi bancheri că acest Guvern continuă, fără rezerve, să susţină în mod prioritar investiţiile publice, iar 80% din deficitul bugetar pe primele 8 luni din 2024 este generat de investiţii. Aceasta este #caleacorectă de dezvoltare economică a unei ţări, aşa cum au făcut toate statele europene importante când s-au aflat în postura de azi a României!

    Agricultura şi industria alimentară, materialele de construcţii, energia, transporturile sau petrochimia sunt domeniile prioritare unde Guvernul Românei are în derulare scheme de stat şi programe masive de sprijin. M-am bucurat să văd că industria bancară este receptivă şi pregătită să susţină dezvoltarea acestor domenii vitale pentru viitorul ţării.

    De aceea, am stabilit ca dialogul cu liderii domeniului bancar să devină unul periodic, pentru a putea urmări progresul soluţiilor stabilite astăzi. Ne este clar că avem un interes comun: o Românie mai puternică economic, cu afaceri în creştere şi cu firme tot mai prospere!”

  • Amnistia fiscală a Guvernului: Persoanele fizice datornice la stat ar putea scăpa de până la jumătate din datorii. Firmele scapă de dobânzi şi penalităţi dacă plătesc restanţele până la 25 noiembrie

    Persoanele care-şi plătesc datoriile restante la bugetul de stat, până la data de 25 noiembrie 2024 ar putea beneficia de o reducere la jumătate a datoriilor, dacă acestea insumează mai puţin de 5.000 de lei. Pentru persoane juridice, guvernul promite reducerea accesoriilor, care înseamnă dobânzi şi penalităţi la datorii pentru plata datoriilor în acelaşi termen.

    „Azi va fi pus în transparenţă publică şi actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până pe 25 noiembrie”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern de luni.

    Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat.

    De asemenea, Nicolae Ciucă a spus, joi, că Ministerul de Finanţe pregăteşte de asemenea o măsură pentru o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii care şi-au plătit la timp taxele.

    „Am considerat că este cât se poate de important ca pentru cei care şi-au plătit datoriile la timp, să existe măsuri care să recunoască tot ceea ce dumnealor au desfăşurat în acest sens şi va fi asigurat un procent de 3%, sub formă de bonusuri fiscale, pe care vor putea să îi folosească atât în investiţii cât şi în plata datoriilor, anul viitor”, a spus Nicolae Ciucă, în şedinţa PNL de joi

  • În timp ce economiile europene încetinesc şi tremură cu gândul la recesiune, o ţară ignorată de greii continentului are altfel de probleme. De la guvern la analişti, nimeni nu ştie ce să facă cu munţii de bani care s-au strâns după ce economia a explodat

    Irlanda se confruntă cu o problemă pe care majoritatea vecinilor săi şi-ar dori să o aibă. După ce economia a crescut de cinci ori peste prognoze, ţara s-a trezit cu un excedent de 8,6 mld. euro, pe care guvernul şi analiştii nu ştiu pe ce să îl cheltuiească, scrie Financial Times.

    „Problema Irlandei nu este ca nu are suficienţi bani – are o grămadă. Problema este că se chinuie să găsească modalităţi de a îi transforma în lucruri de care societatea are nevoie”, a declarat Gerard Brady, economist-şef la Ibec, cel mai mare lobby de business din Irlanda.

    După mai bine de un deceniu de la criza financiară din 2008, în urma căreia Irlanda a luat un împrumut de 67,5 mld. euro de la FMI, supunându-se totodată unui program controversat de austeritate, guvernul n-a uitat de frica de recesiune şi a continuat să economisească pentru viitoarele provocări.

    Cu toate acestea, unii economişti susţin că este nevoie ca statul irlandez să treacă la fapte cu banii strânşi, pentru că lipsa investiţiilor riscă să blocheze boom-ul economic al ţării.

    „Există o nevoie copleşitoare de investiţii publice şi există o ocazie extraordinare de a realiza aceste investiţii cu banii strânşi”, a spus economistul David McWilliams.

    Există multe domenii în care banii ar putea fi corect cheltuiţi – de la rezolvarea crizei locuinţelor într-o ţară în care creşterea populaţiei depăşeşte rapid oferta de locuinţe noi, până la atenuarea problemelor legate de reţeaua de electricitate, aprovizionarea cu apă, serviciile de sănătate şi transportul public.

    Conform datelor oficiale, ţara este pe cale să intre pe excedent bugetar pentru al treilea an consecutiv în 2024, după ce anul trecut a avut un excedent de 8,3 miliarde de euro şi în 2022 de 8,6 miliarde de euro.

    Încasările tot mai mari din impozitul pe profit de la companiile globale cu sediul în Irlanda, în special din domeniul tehnologiei şi al produselor farmaceutice, se află la originea comorii din vistieria guvernului.

    Economia irlandeză trage bine şi dincolo de taxele pe profit care vizează companiile. Cifrele privind PIB-ul Irlandei sunt distorsionate de sectorul său multinaţional supradimensionat, dar cererea internă modificată, instrumentul preferat de guvern pentru creştere, a crescut cu 2,6 % anul trecut. Comparativ cu o estimare oficială anterioară de 0,5 % pentru 2023.

    „Indiferent ce va alege Irlanda să facă cu banii săi, potrivit cifrelor, ei vor continua să curgă. Ne aflăm într-o poziţie foarte avantajoasă în acest moment. Singura grijă e să n-o transformăm într-un dezastru”, a spus Seamus Coffey, preşedintele Consiliului Fiscal din Irlanda.

     

  • Guvernul caută modalităţi de a strânge bani: amnistie fiscală pentru datornici şi bonusuri pentru buni-platnici

    Liderii coaliţiei de guvernare PSD PNL au anunţat că Ministerul de Finanţe pregăteşte o amnistie fiscală pentru persoanele fizice şi juridice care îşi achită datoriile până la data de 25 noiembrie. Astfel, vor fi scutiţi de plata acesoriilor, care înseamnă dobânzile acumulate la restanţe şi penalităţile de întârziere. De asemenea, se pregăteşte o măsură pentru un bonus de 3% pentru contribuabilii care au plătit la timp taxele.

    „Ministrul finanţelor a venit cu nişte propuneri până la sfârşitul anului pe perioadă limitată. În cazul în care îţi plăteşti aceste arierate, statul român îţi scade tot ce înseamnă dobândă accesorie”, a spus Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

    Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat.

    „Avem arierate de 180 miliarde lei. Asta înseamnă 8% din PIB. Cu alte cuvinte, am avea excedent bugetar dacă am colecta arieratele”, a mai spus Ciolacu.

    De asemenea, Nicolae Ciucă a spus, joi, că Ministerul de Finanţe pregăteşte de asemenea o măsură pentru o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii care şi-au plătit la timp taxele.

    „Am considerat că este cât se poate de important ca pentru cei care şi-au plătit datoriile la timp, să existe măsuri care să recunoască tot ceea ce dumnealor au desfăşurat în acest sens şi va fi asigurat un procent de 3%, sub formă de bonusuri fiscale, pe care vor putea să îi folosească atât în investiţii cât şi în plata datoriilor, anul viitor”, a spus Nicolae Ciucă, în şedinţa PNL de joi.

     

  • Guvernul aprobă patru măsuri pentru a-i ajuta pe fermierii afectaţi de secetă

    Un mecanism de asigurare la secetă, modificări la măsura „Creditul fermierul”, suspendarea creditelor cu dobândă mai mare de 2% plus ROBOR şi încadrarea în termenul asumat de finalizare a proceselor verbale de constatare a calamităţii – sunt măsuri intrate la aprobare în Guvern, pentru fermieri.

    Ministrul Florin Barbu a spus că se pune la punct un mecanism de asigurare la secetă a unei suprafeţe agricole de 7 milioane de hectare, reprezentând culturi de toamnă şi primăvară.

    „Este nevoie de un astfel de mecanism pentru a-i ajuta pe fermierii noştri care se confruntă de la an la an cu secetă puternică. Prin acest mecanism se va asigura o despăgubire de până la 3.000 de lei pe hectar, lucru care va duce, din discuţiile pe care le-am avut cu sistemul bancar, la deblocarea creditării fermierilor români. Fondurile necesare pentru acest mecanism vin, pe de o parte, din contribuţia de 3% din subvenţia plătită de către fermieri, pe care o completăm cu aproximativ 17 milioane de euro anual din partea UE, din fondul de risc şi la care se adaugă o contribuţie de la bugetul de stat. Am avut discuţii şi cu compania de stat Eximbank Asigurări care doreşte implicarea în gestionarea acestui mecanism”, spune ministrul Agriculturii, înainte de şedinţa de Guvern de miercuri.

    De asemenea, s-a mers în şedinţa de Guvern cu o completare solicitată de fermieri la măsura „Creditul Fermierul” care are o dobândă fixă de 1,95%.

    „În primul rând, creştem gradul de garantare de către Fondul de Garantare la 100% don fondurile puse la dispoziţia Ministerului Agriculturii. Este nevoie de această modificare pentru a sprijini afacerile din agricultură şi producţia românească. În plus, creditul va putea fi utilizat şi pentru rambursarea ratelor aferente anilor 2023 – 2024, astfel încât fermierii să poată trece cu bine de acest an extrem de dificil fără a avea presiunea ratelor. De asemenea, pot beneficia de această formă de creditare şi fermierii care înregistrează credite restante potrivit bazei de date a Centrului Riscului de Credit, cu condiţiile ca aceştia să deţină un proces verbal de constatare a calamităţilor din acest an. Pentru a asigura fondurile necesare, schema bugetului de ajutor de stat se majorează de la 1,4 miliarde la 1,8 miliarde lei fără a afecta deficitul bugetar”, mai spune Barbu.

    În plus, se aprobă suspendarea de drept a creditelor care au o dobândă mai mare de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, precum şi a dobânzilor şi comisioanelor scadente pentru fermierii care au un proces verbal de calamitate încheiat pentrtu anii agricoli 2023 şi 2024.

    „Suspendarea se face până la 31 decembrie 2025. Până la acelaşi termen se suspendă şi acţiunile de executare silită pentru datorii către instituţiile bancare, IFN-uri, furnizori de utlităţi, furnizori sau distribuitori de imput-uri. Am gândit această măsură pentru a lua din presiunea uriaşă de pe umerii fermierilor care, din cauza secetei, nu au producţie şi, prin urmare, nici fondurile disponibile pentru a achita aceste sume”, explică ministrul.

    Florin Barbu a mai spus că în prezent MADR este la peste 80% cu finalizarea proceselor verbale de constatare a calamităţilor.

    „Ne încadrăm în termenul asumat de 15 septembrie, astfel încât să putem acorda despăgubirile în cuantum de 1.000 de lei pe hectar înainte de începerea lucrărilor de toamnă”, a precizat ministrul Agriculturii.

  • Concordia, despre promisiunile guvernului că nu cresc taxele: Există un scepticism din partea mediului privat şi temerea este că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală

    Confederaţia Patronală Concordia a participat ieri la consultări cu premierul României, Marcel Ciolacu, şi  membri ai guvernului, pe mai  multe teme de interes major, începând cu consolidarea fiscală pe termen scurt şi lung, şi alte măsuri importante pentru mediul de afaceri. Premierul a prezentat, în linii mari, planurile Guvernului pentru a ţine deficitul public sub control. Concordia şi-a exprimat îngrijorarea privind dinamica acestui plan şi riscul de a genera taxe şi impozite noi. Prim-ministrul a dat asigurări ferme, aşa cum a făcut-o şi public, în ultima vreme, că nu vor exista majorări de taxe şi că deficitul va fi ţinut sub control, prin reducerea cheltuielilor, transmite asociaţia, într-un comunicat de presă.

    „Am fost asiguraţi că vom fi consultaţi în privinţa acordului de reducere graduală a deficitului la mai puţin de 3%, în următorii şapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului şi sperăm să se poată ţine de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat şi temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc şi vedem materializându-se acest plan în direcţia celor anunţate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, declară Radu Burnete, directorul executiv Concordia.

    Concordia este un mare susţinător al digitalizării ANAF, ca instrument esenţial de reducere a evaziunii fiscale şi a birocraţiei. Sperăm ca planul de reducere a deficitului bugetar prin digitalizarea ANAF, reducerea evaziunii şi creşterea încasărilor bugetare să îsi atingă obiectivele, mai transmit reprezentanţii organizaţiei patronale.

    „Aş vrea să subliniez că digitalizarea şi reforma ANAF trebuie să reducă atât birocraţia, cât şi evaziunea. Dacă uneori reacţionăm pe  acest subiect, este doar atunci când măsurile propuse o cresc pe prima, lăsând-o neatinsă pe a doua”, mai spune Burnete.

    O altă temă discutata a fost cea a măsurilor de plafonare a preţurilor la energie, alimente şi RCA. Punctul de vedere al Concordia este că o astfel de abordare nu rezolvă problemele de fond, ci este mai degrabă un ‘pansament’ pe termen scurt, care creează distorsiuni pe pieţele respective.