BusinessMagazin

Tag: gasire

  • Surpriza găsită într-o casă veche: o capodoperă de peste 400 de ani. Toată lumea o credea pierdută

    Un specialist britanic şi unul dintre personajele unei emisiuni britanice Britain’s Lost Masterpieces a trăit, în viaţa reală, o experienţă care a reuşit să le bată pe cele din emisiune, după ce a mers în vizită, cu familia, la Pollok House din Glasgow.

    Acolo, deasupra şemineului, Dr. Bendor Grosvenor susţine că a trăit un moment de tip “Evrika”, pentru că a văzut un tablou deasupra şemineului şi a recunoscut stilul: e vorba despre o pictură a primului Duce de Buckingham, George Villiers, portret realizat de celebrul pictor flamand Peter Paul Rubens în 1625.

    Tabloul era considerat pierdut, dar fusese doar extrem de murdar şi, în plus, folosirea spatelui pânzei de alţi artişti a ascuns identitatea reală a pictorului, până acum crezându-se că e vorba de o reproducere. O serie de radiografii au relevat faptul că este vorba despre un Rubens autentic, scrie BBC.

  • Fost director în Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, avere nejustificată de un milion euro

    Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, de 4.868.494 lei, adică peste un milion de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte o firmă de IT din Bucureşti să angajeze peste 800 de specialişti în doar patru ani

    ”Nu cred că o să avem probleme în a atinge ţinta de angajări. Găsim oameni pe piaţa românească şi pe altele europene. Nu cred că avem o criză de IT-işti, ci, mai degrabă, o criză de oportunitate, în sensul că IT-ul este foarte flexibil şi este cel mai transportabil serviciu care există“, spune Marian Popa, managerul centrului DB Global Technology de pe piaţa locală. El continuă şi explică faptul că dacă un client cere 150 de programatori pentru o aplicaţie, dar în România are doar 50, restul îi găseşte în alte ţări precum Bulgaria sau Pakistan.

    Şeful centrului IT DB Global Technology recunoaşte însă că pe piaţa locală există un deficit de personal şi că nu poate da vina pe sistemul de învăţământ sau pe Ministerul Muncii, ”ci este o problemă generală a societăţii şi ar trebui să existe nişte eforturi consolidate între autorităţi şi companii pentru a rezolva această problemă“. El oferă ca posibilă soluţie pentru creşterea numărului de specialişti IT şcolarizarea oamenilor de zecile de mii de întreprinderi IT din România.

    Centrul DB din Bucureşti s-a deschis în 2014, iar în doar trei ani a ajuns la peste 800 de angajaţi. Ţinta pentru acest final de an este de 1.000 de persoane. Totul a început în 2013, când Deutsche Bank a primit aprobare de la Ministerul de Finanţe pentru un ajutor de stat de 15,7 mili-oane euro pentru dezvoltarea unui proiect evaluat la 40 milioane de euro. Compania s-a angajat astfel să creeze 500 de locuri noi de muncă.

    Istoria Deutsche Bank pe piaţa locală este mai îndelungată de atât, compania fiind prezentă pe piaţa din România din anul 1998, când a început să ofere produse şi soluţii personalizate de corporate, investment şi transaction banking, pentru clienţi corporativi şi instituţionali, precum şi servicii de private wealth management pentru clienţii persoane fizice. în prezent, la centrul din Bucureşti se dezvoltă soluţii software pentru operaţiunile globale ale Deutsche Bank; aceasta reprezintă o platformă pentru ingineri software cu nivel înalt de pregătire, potrivit lui Popa. Românii creează aici aplicaţii şi programe software pentru cele mai dezvoltate pieţe financiare din lume: Londra, Frankfurt şi New York. Pentru piaţa locală, livrează ”produse standard, nimic sofisticat“.

    Clienţii sunt foarte exigenţi, iar ”time is money“, ceea ce înseamnă că românii trebuie să înţeleagă cerinţele şi nevoile persoanelor care lucrează în cele mai mari centre financiare ale lumii. ”Clientul de pe Wall Street are pretenţia ca tu să ştii la fel de multă bancă ca şi el, iar asta este o provocare foarte mare“, spune Popa. De altfel, el spune că centrul din Bucureşti a evoluat, iar oamenii de aici nu scriu doar cod, ci fac o muncă cu valoare adăugată, aceea de la începutul activităţii informatice – când se face conceptul, arhitectura unei aplicaţii. Marian Popa recunoaşte că nivelul de complexitate al dezvoltării programelor în centrul din Bucureşti este unul mediu, dar ”noi tindem spre vârf“. ”Ne-am dus în partea de sus a complexităţii programelor dezvoltate şi ne-am luat palme, în sensul bun al cuvântului, pentru că domeniul este foarte complicat, iar aplicaţiile pe care le facem vehiculează sume enorme“, explică Popa, care apoi dă exemplu faptul că Deutsche Bank procesează zilnic PIB-ul Italiei (1.600 de mii de miliarde), iar orice disfuncţie, chiar şi de zece secunde, poate avea consecinţe grave. ”Şi presiunea este foarte mare, dar şi satisfacţiile sunt foarte mari.“

    Dezvoltarea accelerată a centrului din România are loc în contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank. ”Există un plan de reaşezare a modului în care băncile, în general, inclusiv Deutsche Bank, îşi plasează din ce în ce mai mult activitatea în interior. Din această cauză era nevoie de dezvoltarea unor centre interne“, explică Popa creşterea accelerată a numărului de angajaţi.

    Centrul din Bucureşti este al patrulea al Deutsche Bank la nivel global, după cele din India, SUA şi Rusia. Cel mai mare centru este în India, unde lucrează în jur de 2.500 de oameni; acesta este urmat de cele din SUA şi Rusia, cu aproximativ 980 de oameni, iar dacă obiectivul pentru România va fi atins, atunci la sfârşitul anului centrul din Capitală ar deveni al doilea ca mărime. ”în orizontul 2020-2021 vom umple această clădire (în acest moment DB Global Technology ocupă cinci din cele şapte etaje ale unei clădiri de birouri din Pipera, n.red.), iar atunci vom fi undeva la 2.000 de persoane. Este aproximativ limita pe care poate o duce Bucureştiul, la nivel calitativ. Suntem foarte exigenţi“, spune Popa.

    Dacă dezvoltarea centrului va continua şi se va cere angajarea de persoane noi, Marian Popa spune că trebuie să se orienteze către alt oraş din România, însă nu către cele consacrate, precum Cluj, Timişoara sau Iaşi. ”Oradea, Târgu-Mureş, Braşov devin interesante pentru extindere“, recunoaşte Popa. El punctează şi caracteristicile principale pe care un oraş trebuie să le aibă pentru a fi atrăgător pentru companiile IT: existenţa unui centru universitar, a unui aeroport şi a unor clădiri de birouri clasa A. Totuşi, managerul DB Global Technology spune că ar dori să încetinească puţin procesul de angajare pentru ca angajaţii să se integreze mai uşor. ”Lucrurile se întâmplă prea repede – este exact ca acelaşi efect ca şi cum ţi-ai băga un hamburger întreg în gură. Nu este suficient să umpli clădirile cu oameni şi apoi să te întrebi de ce nu merge.“

     

  • În această ţară femeile plătesc TOTUL în natură. Fenomenul care face deliciul tuturor

    Problemele economice ale Republicii Buriatia, parte din Federaţia Rusă, au dus la apariţia unui fenomen care a făcut deliciul tabloidelor din întreaga lume.

    Localnicii au creat comunităţi online, mai ales în reţeua socială vk, care oferă sex la schimb contra unor servicii banale – reparaţii la instalaţiile din casă, la maşină, transportul mobilelor, scrie dailymail.co.uk.

    Printre cele mai simpatice anunţuri: “Ofer reparaţii în casă contra sex, aşa primeşti şi plăcere, şi renovare”; “Caut un bărbat care să-mi repare instalaţia electrică în apartament, ofer 2-3 partide de sex” sau “Ies cu ţine în oraş în schimbul unei canapele noi”.

  • Cofetărie RENUMITĂ, închisă. Foloseau colorant alimentar EXPIRAT de 16 ani

    Comisarii de la Protecţia Consumatorului au verificat laboratorul unei renumite cofetării din Constanţa, unde au găsit produse expirate, care conţin E-uri necomunicate consumatorului, cu potenţial periculos. 

    De asemenea, laboratorul prezenta condiţii de depozitare neconforme, folosindu-se de proceduri nesigure, iar multe din produsele folosite erau cu potenţial periculos.

    Toate produsele au fost retrase, iar unitatea a fost oprită temporar de la prestări de servicii, scrie Replica Online.

    „Toate prăjiturile conţin E-uri, unele care pot distruge capacitatea de concentrare şi atenţie a copiilor”, au precizat comisarii OPC.

    Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiţi coloranţi artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 şi E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat în anul 2007 de agenţia guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) şi realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Ca urmare, părinţii au fost sfătuiţi să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conţin aditivii menţionaţi anterior. În anul 2008, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au impus producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conţin oricare dintre cei şase coloranţi informaţii suplimentare sub forma unui avertisment de tipul “poate afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora”.

    Comisarii au anunţat că opresc temporar prestarea de servicii şi se va face propunerea ca să fie suspendată activitatea până la 6 luni. 

  • Cofetărie RENUMITĂ, închisă. Foloseau colorant alimentar EXPIRAT de 16 ani

    Comisarii de la Protecţia Consumatorului au verificat laboratorul unei renumite cofetării din Constanţa, unde au găsit produse expirate, care conţin E-uri necomunicate consumatorului, cu potenţial periculos. 

    De asemenea, laboratorul prezenta condiţii de depozitare neconforme, folosindu-se de proceduri nesigure, iar multe din produsele folosite erau cu potenţial periculos.

    Toate produsele au fost retrase, iar unitatea a fost oprită temporar de la prestări de servicii, scrie Replica Online.

    „Toate prăjiturile conţin E-uri, unele care pot distruge capacitatea de concentrare şi atenţie a copiilor”, au precizat comisarii OPC.

    Consumul unor produse alimentare în care se utilizează anumiţi coloranţi artificiali (E102, E104, E110, E122, E124 şi E129) împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211), poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu comandat în anul 2007 de agenţia guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency, FSA) şi realizat de către Universitatea Southampton din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Ca urmare, părinţii au fost sfătuiţi să îndepărteze din hrana de zi cu zi a copiilor produsele ce conţin aditivii menţionaţi anterior. În anul 2008, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au impus producătorilor din industria alimentară să includă pe etichetele produselor ce conţin oricare dintre cei şase coloranţi informaţii suplimentare sub forma unui avertisment de tipul “poate afecta negativ activitatea copiilor şi atenţia acestora”.

    Comisarii au anunţat că opresc temporar prestarea de servicii şi se va face propunerea ca să fie suspendată activitatea până la 6 luni. 

  • Becali şi-a găsit o rivală pe măsură! Cine e femeia care investeşte milioane în fotbal şi vrea să o bată pe FCSB

    Alona Barkat este o femeie de afaceri, în vârstă de 48 de ani, care a preluat Hapoel Beer-Sheva acum zece ani, în vara anului 2007. Barkat a intrat în istorie drept prima femeie-patron din fotbalul israelian. În 2007, Beer-Sheva evolua în eşalonul secund. La un deceniu distanţă, “Mândria Negevului” e campioana en-titre de două sezoane şi a fost la un gol de calificarea în grupele Ligii Campionilor. După ce au trecut de Ludogoreţ în turul III preliminar, israelienii au întâlnit NK Maribor în play-off-ul Ligii. După un succes cu 2-1 pe teren propriu în tur, Hapoel a cedat cu 1-0 la Maribor, astfel că a fost eliminată din cauza golului încasat pe teren propriu.

    În 1996, Alona Barkat a plecat în Silicon Valley alături de soţul ei, Eli Barkat, pentru a experimenta visul american. Eli Barkat a intrat în lumea afacerilor alături de fratele său, Nir, care era deja investitor la firma israeliană Check Point. Întreprinderea respectivă se ocupă cu securitatea cibernetică. Cu timpul, Alona s-a implicat în diverse proiecte sociale şi organizaţii, printre care şi Federaţia Evreilor din San Francisco. Înainte de plecarea în Statele Unite, Alona a absolvit Facultatea Hebrew din Ierusalim, unde a studiat istoria Orientului Mijlociu.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Becali şi-a găsit o rivală pe măsură! Cine e femeia care investeşte milioane în fotbal şi vrea să o bată pe FCSB

    Alona Barkat este o femeie de afaceri, în vârstă de 48 de ani, care a preluat Hapoel Beer-Sheva acum zece ani, în vara anului 2007. Barkat a intrat în istorie drept prima femeie-patron din fotbalul israelian. În 2007, Beer-Sheva evolua în eşalonul secund. La un deceniu distanţă, “Mândria Negevului” e campioana en-titre de două sezoane şi a fost la un gol de calificarea în grupele Ligii Campionilor. După ce au trecut de Ludogoreţ în turul III preliminar, israelienii au întâlnit NK Maribor în play-off-ul Ligii. După un succes cu 2-1 pe teren propriu în tur, Hapoel a cedat cu 1-0 la Maribor, astfel că a fost eliminată din cauza golului încasat pe teren propriu.

    În 1996, Alona Barkat a plecat în Silicon Valley alături de soţul ei, Eli Barkat, pentru a experimenta visul american. Eli Barkat a intrat în lumea afacerilor alături de fratele său, Nir, care era deja investitor la firma israeliană Check Point. Întreprinderea respectivă se ocupă cu securitatea cibernetică. Cu timpul, Alona s-a implicat în diverse proiecte sociale şi organizaţii, printre care şi Federaţia Evreilor din San Francisco. Înainte de plecarea în Statele Unite, Alona a absolvit Facultatea Hebrew din Ierusalim, unde a studiat istoria Orientului Mijlociu.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • Poliţia Locală a suspendat activitatea a 15 restaurante şi cluburi din Centrul Istoric al Capitalei

    Agenţii economici au fost amendaţi, iar activitatea acestora a fost suspendată din cauza faptului că au fost găsiţi fără autorizaţie de funcţionare, fiindcă şi-au extins terasele pe domeniul public fără a avea vreo aprobare sau pentru că au depăşit nivelul de zgomot admis în zonă.

    Valoarea sancţiunilor pentru agenţii comerciali, depistaţi că au încălcat prevederile privind protecţia mediului, a fost de peste 120.000 de lei.

    “Pe lângă societăţile cărora li s-a suspendat activitatea, alţi 25 de agenţi economici au fost găsiţi de către inspectorii Direcţiei Control cu diferite nereguli, iar reprezentaţii acestora au fost chemaţi la sediul D.G.P.L.C.M.B. pentru verificări suplimentare. (…) În urma acţiunii din acest weekend, au fost controlaţi, în total, 67 de agenţi ecomonici iar 21 de persoane au fost legitimate în vederea identificării. S-au aplicat 57 de sancţiuni contravenţionale, cuantumul amenzilor depăşind 208.000 lei”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti (PLMB), remis luni MEDIAFAX.