BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Ocean Credit, companie care oferă produse financiare nebancare în România, a listat astăzi primele sale obligaţiuni la BVB, în valoare de 1,86 milioane de euro. Compania va emite în 2022 încă o serie de obligaţiuni, în valoare de 400.000 euro

    Ocean Credit, companie care oferă produse financiare nebancare în România, a listat astăzi, 3 noiembrie, primele sale obligaţiuni la bursă, în valoare de 1,86 milioane de euro, fondurile atrase urmând să finanţeze creşterea capacităţii de creditare şi investiţii în fintech.

    Compania anunţă de asemenea realizarea anului viitor a unei noi runde de finanţare prin emiterea de obligaţiuni în valoare de 400.000 de euro.

    „Astăzi, 3 noiembrie, sărbătorim de fapt două evenimente. Sunăm pentru prima dată clopoţelul Bursei de Valori Bucureşti şi împlinim 6 ani de la emiterea primului credit. Iar aceste două evenimente reprezintă pentru noi o nouă validare a modelului nostru de business, un model 100% digital, prin care oferim clienţilor persoane fizice împrumuturi de nevoi personale, 24/7, cu o minimă intervenţie umană. Ne continuăm planurile ambiţioase de creştere şi ne propunem să utilizăm şi pe viitor piaţa de capital pentru finanţarea acestora”, a declarat Dan Maşut, Director General Adjunct Ocean Credit.

    Ocean Credit a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în iulie 2021 un număr de 18.668 de obligaţiuni corporative subordonate, negarantate, în valoare totală de 1,86 milioane de euro. Obligaţiunile au o valoare nominală de 100 euro, cu scadenţa de 5 ani şi o rată a cuponului fixă de 8,75% pe an, plătibilă trimestrial. Plasamentul privat şi listarea obligaţiunilor au fost realizate cu sprijinul Goldring.

    „Ne bucurăm că Ocean Credit a ales să se finanţeze prin bursă şi, mai mult, că intenţionează să continue acest demers şi în viitor. Obligaţiunile sunt instrumente financiare avantajoase atât pentru emitent, cât şi pentru investitorii care aleg să cumpere obligaţiuni fie din perioada plasamentului privat, cât şi ulterior, prin tranzacţionarea lor la bursă. Valoarea totală a finanţărilor prin emisiuni de obligaţiuni corporative listate la bursă, numai în acest an, depăşeşte 3,5 miliarde de lei”,  a declarat Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

    Ocean Credit IFN obţine venituri exclusiv din activitatea de creditare către persoane fizice, prin dobânzi, comisioane şi alte venituri asimilate creditării. Compania este primul IFN (instituţie financiară nebancară) fintech românesc cu serviciu complet automatizat şi instant al procesului de creditare.

    În primele 6 luni din 2021 veniturile totale ale Ocean Credit au fost de 4,68 milioane de lei, în creştere cu 85% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net în S1 2021 a fost de 225.000 lei, în scădere cu 27% faţă de S1 2020 (310 mii lei).

    Pentru finalul anului, compania estimează o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei şi un profit net de 1,9 milioane lei.

     

    La finalul anului trecut, din echipa Ocean Credit făceau parte 16 persoane. Compania este deţinută în proporţie de 99,6667% de OC Global Limited (Cipru) şi de Ionescu Augustin Dan, cu 0,3333% din capitalul social. OC Global Limited este deţinută în totalitate de Radu Ciorbă.

     

  • În plină expansiune europeană. Cum a reuşit o echipă de români să atragă finanţări de 25 de milioane de euro pentru zeci de proiecte din ţară şi străinătate

    Pentru echipa de români care şi-a propus să democratizeze accesul la investiţiile în cele mai promiţătoare start-up-uri de tehnologie, rezultatele sunt spectaculoase după nici doi ani de funcţionare: finanţări de 25 milioane euro atrase pentru câteva zeci de proiecte, nu doar din România, ci şi din alte ţări europene. Ambiţiile platformei de equity crowdfunding SeedBlink sunt însă mai mari decât atât.

    Astfel, start-up-ul îşi doreşte să se extindă accelerat la nivel european încât „oferta” de proiecte care îşi doresc să schimbe lumea să vină de pe întregul continent şi la fel şi în cazul investitorilor. Carmen Sebe, unul dintre cei mai titraţi manageri români din IT, cu o experienţă relevantă în dezvoltarea internaţională a unor companii de tehnologie, a detaliat planurile planurile SeedBlink pentru perioada următoare, la scurt timp după preluarea funcţiei de CEO.

    „Scopul mandatului meu de acum încolo este de a construi o echipă şi o companie stabilă, obiectivul final fiind acela de scalare europeană a SeedBlink. Adică să putem aduce pe platforma noastră companii, start-up-uri din Europa, iar numărul de investitori sau plaja de investitori pe care îi avem în acest moment să o lărgim şi spre Europa”, a declarat Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. Compania a fost fondată de foştii bancheri Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău alături de antreprenorul Iulian Pădurariu, în proiect intrând ulterior, la începutul anului 2020, şi Carmen Sebe şi Radu Georgescu.

    „Vom fi ajutaţi evident şi de regulamentul european care va intra în vigoare din noiembrie anul acesta. Acesta este obiectivul şi am început cu toate deodată, ca de obicei: crearea echipei, «pipeline» de start-up-uri din străinătate, investitori.”

    În vara acestui an, SeedBlink a atras finanţarea de serie A în valoare de 3 mil. euro de la fondul Catalyst România II şi alţi investitori ca parte a unui plan de creştere şi expansiune a businessului la nivel internaţional. După această rundă, Carmen Sebe a fost promovată CEO al SeedBlink, în timp ce Andrei Dudoiu, cofondatorul şi fostul CEO al companiei, a devenit managing partner şi preşedinte al Consiliului de Admnistraţie, în timp ce Ionuţ Pătrăhău este, de asemenea, managing partner şi responsabil pentru corporate development. Radu Georgescu îşi continuă activitatea în calitate de chairman of the board of advisors.

    „Avem de construit pentru a arăta efectiv cine suntem pe plan internaţional. În România ne ştie lumea, şi ne ştie ca oameni pe fiecare dintre noi, dar pe piaţa internaţională te duci şi cu alte tooluri”, a punctat ea.

    Carmen Sebe este cea mai puternică femeie din IT-ul românesc, ea având rolul de manager-cheie în mai multe tranzacţii importante de pe piaţa locală de tehnologie – vânzarea RAV, ePayment şi Avangate.

    Actualul business pe care îl conduce, platforma de investiţii SeedBlink, le permite utilizatorilor înregistraţi să investească sume pornind de la 2.500 de euro în start-up-urile tech care organizează campanii de finanţare prin intermediul său. În prezent, SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate şi 25 milioane de euro – bani strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară“, a precizat ea, adăugând că expansiunea puternică a platformei a fost posibilă şi pentru că piaţa avea nevoie de o asemenea soluţie.

    „Lucrurile într-adevăr au evoluat foarte frumos din motive care au ţinut şi de mediul exterior, dar şi de SeedBlink ca platformă. Spun de mediul exterior pentru că în România până acum investitorul căruia ne adresăm noi nu avea posibilitatea de a investi într-un start-up de tehnologie decât din postura de angel investor – unde însă sumele de pornire sunt mari, de peste 50.000 de euro, fie prin intermediul unui fond de investiţii, ceea ce este şi mai complicat.”

    Atunci, explică Sebe, această oportunitate oferită de SeedBlink de a investi într-un start-up de tehnologie, care poate să aibă succes sau nu – riscurile trebuie subliniate încă o dată – cu o sumă minimă pornind de la 2.500 de euro a prins foarte bine în această zonă.

    ”Pe de altă parte, am avut şi probabil încă ne confruntăm cu o lipsă de finanţare, de access la finanţare în ţară pentru start-up-urile de tehnologie. În acest context, s-a întâlnit cererea cu oferta şi am reuşit să aducem în platformă, pentru investitori, companii care nouă ni s-au părut interesante, iar fiecare dintre investitori îşi alege ce e interesant, fiecare are propria lui teză de investiţie“.

    De câteva luni, membrii SeedBlink au început să facă demersuri pentru a capta interesul investitorilor din străinătate, care pe de-o parte reprezintă şi un proces de educare în sine pentru echipă, cât şi pentru investitori.

    „Recunoaştem cinstit că o parte din investitorii din afară vin cu întrebări foarte pertinente despre aceste investiţii. Probabil că am atins exact acel segment care este mai educat în zona asta. Iar în ceea ce priveşte proiectele, în acest moment o jumătate sunt locale. Este clară tendinţa de a pune la dispoziţia investitorului european, pentru că nu vom mai face această distincţie între investitorul din România şi cel din alte ţări, companii din diferite ţări, din diferite verticale”, a menţionat Carmen Sebe.

    „Poate că ţara nici nu este relevantă până la urmă, vorbim de tehnologie, iar tehnologia este internaţională. Majoritatea proiectelor pe care le avem noi sunt relativ legate de software, deci nu e neapărat legat de una dintre ţări”, a completat ea.

    În continuare, echipa SeedBlink are în plan să dezvolte platforma cu noi funcţionalităţi utile pentru investitori. Printre cele mai importante se numără crearea unei pieţe secundare prin intermediul căreia investitorii care vor să îşi vândă acţiunile din start-up-urile care au strâns bani pe platformă să poată găsi cumpărători.

    „Avem planuri ambiţioase. Sunt planuri din punct de vedere tehnologic să spunem şi cu impact destul de mare – din această categorie ar fi pe de o parte crearea unei pieţe secundare, operaţiune pe care ne-o permite regulamentul european. Sperăm ca anul viitor această piaţă secundară să fie disponibilă în platformă. Această piaţă secundară oferă posibilitatea de a-ţi arăta intenţia de a vinde unele acţiuni şi altcineva să spună da, vreau să le cumpăr. SeedBlink nu va intermedia tranzacţia pentru că noi nu suntem bursă, dar putem să dăm posibilitatea oamenilor să vândă sau să fie în contact cu cei care vor să cumpere. Este un lucru care cred că va fi foarte de folos pentru că atunci lichiditatea acestor active va fi mult mai mare”, a punctat CEO-ul SeedBlink.

    Totodată, echipa SeedBlink lucrează şi la automatizarea a cât mai multor procese interne, precum şi la funcţionalităţi care să ajute investitorii să îşi gestioneze mai bine portofoliile.

    „Intenţionăm să automatizăm cât mai multe dintre procesele pe care acum le facem un pic mai greoi. Învăţăm şi noi cum să facem aceste lucruri: de la plata cu cardul, automatizarea de generare de contracte şi tot felul de lucruri care uşurează investiţia. Ne propunem să fim cât mai transparenţi, cum am fost şi până acum, către investitori”, a menţionat ea, adăugând că în acelaşi timp, SeedBlink îşi doreşte să fie activă în zona de educare a investitorilor.

    „Şi mai multe decât atât, ne dorim să fim activi în zona de educare pentru că scopul nostru este oarecum să fim o platformă care se adresează într-adevăr omului cu venituri medii spre înalte, dar ne dorim să educăm acest investitor să îşi facă nişte portofolii de companii.” Crearea unui portofoliu înseamnă că ai o teză de investiţii – eu investesc în healthtech, de exemplu, sau în fintech-uri, sau în energia verde. Dar investitorii trebuie să ştie să se uite la aceste start-up-uri, explică Sebe.

    „Deci încercăm să aducem unelte pentru investitori pentru că suntem, totuşi, o platformă care se adresează investitorilor în primul rând, deci să aducem aceste unelte de tip venture capital la îndemâna investitorului, care poate să vadă raportările de la companiile în care a investit, evoluţia acestor companii, care sunt drepturile lui pe care SeedBlink le-a negociat, pentru că noi facem o mulţime de acţiuni în favoarea investitorilor, acţiuni de care investitorul va beneficia la următoarele runde de investiţii sau la exit. Şi toate aceste lucruri le va putea vedea în acest segment, MyPortofolio, pe care noi îl vom dezvolta foarte mult. Deci ca să sumarizez: planul nostru este să facem unelte cât mai uşoare pentru investitori, prin care să poată să şi ia nişte decizii bune şi în cunoştinţă de cauză şi să poată să-şi urmărească investiţiile de la noi din platformă.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Boost

    1. Invitat: Cristina Ţoncu, cofondator al Techcelerator – cel mare program de accelerare din România pentru start-up-uri de tehnologie.

    Bilanţ la 3 ani: Techcelerator a lucrat până acum cu şapte serii de start-up-uri, mai exact cu 110 companii care au reuşit să ia în total finanţări de peste 8 milioane euro.

    „Noi până acum am derulat şapte batch-uri, iar între timp am început să facem şi programe dedicate pe diferite teme – pe produse de advancing AI, produse din industria fintech ş.a.m.d. Dar, în general am derulat şapte batch-uri pe termen mediu – trei luni. Am lucrat cu aproape 110 companii pentru care ne-am străduit să facilităm investiţii de peste 8 milioane de euro – este o sumă relevantă pentru ecosistemul nostru având în vedere că o rundă medie de investiţii se situează între 150.000-200.000 euro.“

    2. Invitat:  Matei Dumitrescu, fondator, Commons Accel – program de accelerare pentru start-up-uri fondat în 2019.

    Doi ani în cifre: La cele patru ediţii organizate până acum de Commons Accel au partipat în total peste 150 de antreprenori, dintre care o parte au reuşit să atragă şi investiţii pentru proiectele lor.

    „În ultimii doi ani, am ajuns la circa 15 investiţii pentru start-up-urile accelerate de noi. Nevoie este însă şi mai mare. Pentru ediţia de anul acesta am încercat să folosim vara ca să ne regrupăm şi să învăţăm din toate greşelile şi din tot feedbackul din trecut ca să ne îmbunătăţim şi să facem un program şi mai bun.“

    Start-up Update

    Invitat: Alina Mitrică, director comercial în cadrul Retargeting Biz – soluţie de marketing automatizat all-in-one dedicată magazinelor online.

    Ce e nou? Compania locală mizează anul acesta pe o creştere de circa 30% a businessului, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al numărului de clienţi, în condiţiile în care platforma are o nouă versiune în care s-au investit peste 3 mil. euro. În prezent, Retargeting are aproape 1.000 de clienţi activi, iar în primele zile de la lansarea noii versiuni a reuşit să atragă câţiva zeci de clienţi noi.

    „Odată cu lansarea platformei noi, a crescut foarte mult şi valoarea medie a unui client în platformă, tocmai pentru că avem servicii mai multe, sunt clienţi mai mari care au intrat în platformă şi atunci nu doar numărul clienţilor din portofoliu a crescut, cât şi valoarea medie a clientului. Pentru noi este foarte important care va fi valoarea clienţilor la finalul anului. Este un mix între cele două – între cantitativ şi valoric.”

    Investor Watch

    Invitat:  Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink – platformă de equity crowdfunding.

    Boom de investitori: Platforma de investiţii SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate, douăzeci şi cinci de milioane de euro strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

  • Cum se vede mediul local de business, privit din afară

    România are puterea de a deveni unul dintre cele mai captivante huburi antreprenoriale din Europa, în condiţiile în care start-up-urile locale nu duc lipsă de inovaţie şi dorinţă de reuşită. Însă oportunitatea poate trece neobservată, fiind uneori nevoie de un outsider care să ne reamintească de potenţialul pe care îl are mediul de afaceri din ţară.

    Christian Lüthje, profesor de management al inovării şi antreprenoriat al Universităţii Tehnice din Hamburg, care predă şi în cadrul programului Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă în Bucureşti, a realizat recent o analiză asupra României din perspectiva unui centru antreprenorial.

    Precum alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est, România oferă condiţii relativ bune pentru activităţile antreprenoriale şi crearea de start-up-uri. Gradul de motivaţie al tinerilor români de a-şi investi cunoştinţele şi energia în ideea de a-şi îmbunătăţi situaţia socioeconomică ar putea atinge un nivel mai ridicat prin comparaţie cu majoritatea pieţelor dezvoltate din Vestul Europei, unde companiile deja consacrate oferă oportunităţi atractive de angajare, cu salarii mari şi contracte solide. În plus, cetăţenii români par să fie destul de încrezători în ceea ce priveşte propriile lor aptitudini antreprenoriale şi dorinţa de a-şi asuma riscuri, reiese din studiu.

    „Este important să avem o percepţie favorabilă asupra propriilor noastre capacităţi de business deoarece generează un impact pozitiv asupra intenţiilor antreprenoriale: dacă eu cred că sunt capabil să înfiinţez şi să conduc o afacere, este foarte probabil să şi realizez acest lucru. Costurile de oportunitate pentru fondatorii de afaceri noi au fost mai mici în România decât în economiile dezvoltate, oferind mai multe opţiuni atractive de carieră pentru cei cu studii superioare. Chiar şi în prezent, acest lucru poate explica doar parţial de ce românii nu se tem să îşi asume riscul care este asociat în mod normal cu procesul propriu-zis de creare a unui start-up”, a declarat Christian Lüthje pentru Business Magazin.

    În prezent, România se poziţionează în urma altor ţări – atât dinăuntrul, cât şi din afara Uniunii Europene – care au izbutit în construirea unui sector puternic al inovaţiei, precum Israelul, Estonia şi Finlanda. Ecosistemul antreprenorial din România este abia în faza incipientă a formării sale, aspect dovedit în primul rând de accesul la finanţare. De obicei, noile businessuri româneşti nu obţin prea uşor investiţii, regula aplicându-se chiar şi companiilor cu tehnologii inovatoare şi planuri solide de business. Putem nota în acest sens lipsa aşa-numiţilor business angels şi numărul prea mic al finanţărilor de creştere realizate de societăţile cu capital de risc.

    Reţeta unei naţiuni antreprenoriale de succes conţine mai multe ingrediente. Întrebat de BM ce ar schimba ca scena de business din România să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, Christian Lüthje răspunde că un capital suficient din partea investitorilor internaţionali este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie. „Sunt sigur că noile întreprinderi de succes din România vor atrage şi mai mulţi investitori internaţionali în următorii ani. În calitate de profesor, trebuie să subliniez rolul important al universităţilor ca un alt factor cheie al ecosistemelor antreprenoriale prospere. Ţările antreprenoriale au nevoie de universităţi antreprenoriale. Invenţiile, cunoştinţele noi şi studenţii bine educaţi, toate acestea sunt create în universităţi. Este de o importanţă fundamentală ca aceste resurse să fie identificate, evaluate şi exploatate.”

    În contextul actual, deşi mediul de business este nevoit să aibă răbdare, trebuie menţionat că orice criză implică un set de schimbări, reprezentând cea mai importantă sursă de oportunităţi antreprenoriale. Criza provocată de Covid-19 a fost dificilă pentru majoritatea start-up-urilor, iar mulţi au încercat să îşi menţină întreprinderile într-o oarecare stare de inactivitate pentru a reduce rata de faliment.

    Totuşi, unii fondatori de întreprinderi au folosit timpul pentru a dezvolta idei şi soluţii care să abordeze subiecte care au primit o atenţie tot mai mare şi oportunităţi care s-ar fi dezvoltat mult mai încet fără pandemia de coronavirus, cum ar fi segmentul dedicat curieratului, educaţia online, asistenţa medicală digitală şi conceptul de „open science”. Aşadar, în următorii ani vom fi martorii multor întreprinderi de succes care vor călări neînfricat valul post-pandemic.

    „Cutia Pandorei a fost deschisă irevocabil şi nu mai poate fi închisă din nou. Nu cred că oamenii bine educaţi vor accepta ca angajatorii să se întoarcă la vechiul model de lucru în care home office-ul avea o pondere nesemnificativă. Persoanele care au alternative de muncă îşi vor alege angajatorii în funcţie de atractivitatea şi flexibilitatea modelului home office. Start-up-urile şi companiile tinere au fost întotdeauna mai înclinate să experimenteze combinaţii inteligente de interacţiune virtuală şi faţă în faţă în cadrul echipelor lor. Această experienţă şi deschiderea mai mare fac din start-up-uri nişte angajatori mai atractivi pentru mulţi tineri talentaţi din România. Iar acest aspect va ajuta start-up-urile în drumul lor spre creştere”, spune Christian Lüthje.

    De asemenea, profesorul argumentează că, din momentul în care din ce în ce mai mulţi investitori privaţi vor descoperi că România şi, în special Bucureştiul, reprezintă un hub antreprenorial captivant, golurile de finanţare marcate de primele etape ale noilor afaceri vor fi uşor umplute.

    Întrucât este dificil să te opui tendinţei în mijlocul unei crize, multe start-up-uri au fost nevoie să amâne etapele stabilite pentru finanţare şi au decis să îşi reducă nivelul de activitate. Însă acum, investitorii de capital de risc şi-au reluat operaţiunile şi sunt adesea dispuşi să încheie tranzacţii mult mai repede decât o făceau înainte de Covid-19. „Cea mai bună modalitate de a-i face pe investitorii străini să conştientizeze potenţialul antreprenorilor şi al start-up-urilor româneşti constă în crearea de poveşti de investiţii pozitive. Guvernul României poate sprijini acest lucru ajutând start-up-urile să se mute în centrele de inovare şi antreprenoriat în care se află investitori importanţi. Iar diaspora românească ar putea contribui la crearea de conexiuni între start-up-urile locale şi investitorii internaţionali şi pieţele externe”, adaugă Christian Lüthje.

    O altă abordare ar fi reprezentată de un marketing regional eficient – un univers în care mai multe ţări şi regiuni se luptă agresiv pentru a obţine atenţia stakeholderilor importanţi din alte state. Însă, şi în acest caz, diaspora românească ar putea ajuta la susţinerea activităţilor de marketing. Unele centre înfloritoare de inovare au folosit marketingul pentru a crea o profeţie care se împlineşte de la sine: dacă investitorii cred că România este un centru antreprenorial atractiv, ei vor face din România o naţiune de succes pentru start-up-uri.

    Încet şi sigur, guvernele din Centrul şi Estul Europei au început să înţeleagă strânsa relaţie dintre antreprenoriat şi creşterile economice. În consecinţă, autorităţile s-au angajat în întocmirea unor condiţii mai favorabile, ajustând – de exemplu – cadrul legal şi oferind stimulente fiscale pentru antreprenori şi investitori. Luând în calcul nivelul mai mic de salarii, gradul de producţie şi servicii, susţinerea autorităţilor române ar trebui să constituie o bază concretă pentru ecosistemul antreprenorial.

    „Nu cu mult timp în urmă am început să mă uit la start-up-urile româneşti şi la întreprinderile cu creştere rapidă. UiPath este un caz atât de excepţional, încât nu pot să nu îl numesc pe primul loc. Este o poveste remarcabilă care va ajuta România să ajungă la nivelul următor. De asemenea, am descoperit compania de blockchain, Elrond. Firma îşi propune să rezolve problema scalării pentru utilizarea blockchain în diferite aplicaţii, care necesită un debit tranzacţional mult mai mare decât pot oferi reţelele blockchain existente. Îmi place accentul pus de fondatori pe dezvoltarea unor soluţii cu costuri reduse şi uşor de utilizat de către toţi utilizatorii de internet şi de smartphone-uri. Această abordare pare să convingă şi investitorii.” În calitatea sa de profesor la Universitatea de Tehnologie din Hamburg şi de director academic al proiectului Startup Dock, Christian Lüthje încearcă, după propriile lui spuse, să acţioneze ca un intermediar al antreprenoriatului. Deşi a fost activ în diverse businessuri, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în mediul academic.

    „Iubesc prea mult să predau şi să efectuez muncă de cercetare. Am realizat că pot avea un impact mai mare dacă servesc ca mentor, consilier şi facilitator al studenţilor şi tinerilor cercetători. Mă consider un fermier care ară câmpul, cultivând plante fragile şi semănând ideea de antreprenoriat în mintea oamenilor. Asta şi practic ca hobby, atunci când predarea şi cercetarea îmi lasă ceva timp liber”, susţine Christian Lüthje.

  • TransferGo, companie fintech de transferuri de bani prezentă şi în România, atrage o finanţare de 50 mil. dolari în urma dezvoltării accelerate a business-ului. Fondurile Elbrus Capital şi Black River Ventures, principalii investitori

    TransferGo, compania specializată în intermedierea transferurilor de bani online la nivel internaţional, prezentă şi pe plan local, a atras 50 mil. dolari într-o rundă de finanţare serie C, care i-a avut drept principali investitori pe Elbrus Capital Fund III şi Black River Ventures.

    Finanţarea vine ca urmare a creşterii anuale constante, de 80%, înregistrată de companie începând cu 2012, şi ridică valoarea totală a investiţiilor atrase de TransferGo până în prezent la 77 mil. dolari.

    Fondurile vor merge către extinderea bazei de clienţi TransferGo, cât şi la dezvoltarea ofertei de produse a companiei, pentru a susţine creşterea de cinci ori a business-ului în următorii patru ani.

    „Cu această finanţare suplimentară, următoarea etapă de creştere ne va plasa într-o poziţie şi mai solidă, din care vom putea continua să inovăm şi să dezvoltăm oferta noastră de produse”, spune Daumantas Dvilinskas, fondator şi CEO, TransferGo. 

    Printre finanţatorii din această rundă se numără şi un investitor nou, Unlimint, cât şi investitori deja existenţi precum Hard Yaka, VEF, SmartHub and Milano Investments.

    „Cererea pentru transferurile de bani online rămâne în continuare ridicată, iar noi suntem încântaţi să fim alături de TransferGo în parcursul său cu scopul de a oferi spijin clienţilor săi”, adaugă Alexander Savin, Senior Partner, Elbrus Capital Funds.

    Pe tot parcursul tranzacţiei, atât TransferGo, cât şi acţionarii săi, au fost consiliaţi de Royal Park Partners.   

    TransferGo facilitează transferuri de bani între 3,5 milioane de clienţi din 160 de ţări din întreaga lume şi a procesat până în prezent un total de 13,5 milioane de tranzacţii internaţionale şi la nivel local, reprezentând un flux monetar de peste 6 miliarde de dolari.

     

  • SMS-ul care te convinge să cumperi, soluţia lansată de un start-up din Oradea. Ce aduce nou faţă de alte concepte similare

    Aliatul magazinelor online în cea mai complicată luptă pe care o duc pe piaţă – aceea de a-şi convinge clienţii să dea click pe butonul „cumpără”, poate fi vechiul SMS care are însă acum în spate tehnologii complet noi. Acesta este pariul unui start-up din Oradea care a dezvoltat o soluţie proprie bazată pe conceptul de marketing conversaţional folosită acum deja de sute de magazine online din SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Am ajuns deja la peste 500 de clienţi, iar ce este cel mai interesant însă, este faptul că am mărit volumul de tranzacţii pe care un anumit client le face prin intermediul Cartloop. Faţă de anul trecut, acum un client plăteşte cam de trei ori mai mult, asta pentru că am reuşit să aducem funcţionalităţi noi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop.

    Proiectul Cartloop a pornit de la ideea de a ajuta magazinele online să recupereze coşurile de cumpărături abandonate de clienţi, însă în prezent platforma este mult mai complexă, axându-se pe conceptul de marketing conversaţional.

    „Am reuşit să trecem de la o platformă nişată pe «cart recovery» la o platformă dedicată de marketing conversaţional, iar acest lucru înseamnă că am introdus funcţionalitaţi precum campanii de SMS, metode de a creşte numărul de abonaţi, pentru că SMS marketing este o metodă de marketing puţin aparte. Adică e nevoie să fii foarte conştient de faptul că pentru a putea trimite un mesaj SMS, persoana trebuie să îşi fi dat acceptul să primească mesaje, iar ce am făcut în ultimele luni a fost să dezvoltăm produse şi funcţionalităţi care să permită clienţilor noştri, magazinelor online, să colecteze numere de telefon în mod conform, astfel încât să poată să îşi creeze lista de abonaţi şi să trimită mesaje în conformitate cu legislaţia”, a explicat el.

    „În plus, lucrăm în paralel la platforma conversaţională, care pe lângă partea de marketing – adică faptul că putem trimite mesaje proactive către clienţi – include şi partea de management de conversaţii la noi în platformă; avem o interfaţă în care clienţii noştri pot să discute cu clienţii lor şi să facă diverse acţiuni într-un singur dashboard, fără să folosească un alt tool pentru conversation management. Ca atare, obiectivul nostru pentru următoarea perioadă este să înglobăm atât partea de marketing, cât şi partea de customer experience, într-o singură platformă, iar deocamdată suntem singurii care facem acest lucru”, a completat Andrei Negrău.

    Modelul de business al Cartloop se bazează atât pe perceperea unui comision din vânzările generate cu ajutorul platformei, precum şi pe un abonament lunar.

    „Noi spunem că este un comision de succes pentru vânzările pe care într-adevăr platforma noastră reuşeşte să le genereze extra pentru magazinele online. Comisionul este de sub 5%”, a spus cofondatorul Cartloop.

    Anul acesta, start-up-ul a reuşit să îşi crească veniturile de zece ori faţă de 2020, iar la finalul lui 2021 echipa Cartloop şi-a propus să majoreze cifra de afaceri cu 30%, mai exact să ajungă la un venit anual recurent de un milion de euro.

    Totodată, echipa Cartloop pregăteşte lansarea unei noi versiuni a platformei, precum şi lansarea unei noi identităţi vizuale a brandului propriu. Practic, acestea au fost cele două direcţii în care start-up-ul a investit banii obţinuţi ca finanţare anul trecut – dezvoltare de produs şi strategie de go-to-market.

    Anul trecut, Cartloop a reuşit să atragă în total finanţări de circa 525.000 de euro, din care 300.000 euro au provenit de la fondul local GapMinder, iar diferenţa a fost obţinută din premiul câştigat în cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web. Acum, start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât voiam iniţial. Acesta a rămas în continuare planul nostru. Noi discutăm cu investitori în fiecare lună, iar rolul meu acum ca şi CEO este să mă ocup de finanţare. În acelaşi timp, vrem să fim foarte atenţi cu cine lucrăm mai departe, adică vrem să alegem un investitor care să înţeleagă produsul, care să înţeleagă piaţa, şi de aceea nu ne-am grăbit până acum. Am primit oferte, dar nu ne-am grăbit să le acceptăm pentru că nu s-au aliniat aşa cum am vrut pe partea de viziune şi pe partea de înţelegere a pieţei”, a precizat Andrei Negrău.

    Legat de participarea în cadrul competiţiei Start-up Spotlight, el a precizat că pe lângă finanţarea propriu-zisă primită, al doilea cel mai important lucru a fost partea de networking, faptul că echipa a fost pusă în legătură cu potenţiali investitori.

    Din cei 225.000 euro obţinuţi ca premiu, circa 50.000 euro au provenit de la asociaţia locală de investitori privaţi TechAngels, care participă an de an la programele How to Web.

    „În ultimii ani, calitatea start-up-urilor a crescut, numărul de mentori a crescut şi la fel s-a întâmplat şi cu numărul de oameni care participă la premiu. Categoric pot să spun că anul trecut chiar au fost discuţii destul de multe referitoare la alegerea câştigătorului. Adică criteriile obişnuite de genul validări, tracţiune, scalabilitate, echipă, deja nu mai sunt suficiente; a devenit destul de complicat să alegi start-up-ul câştigător la Startup Spotlight”, a punctat Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels. El a adăugat faptul că departajarea Cartloop ca şi câştigător nu a fost uşoară.

    „Au fost mai multe criterii care au contat, iar cele obişnuite legate de scalabilitate, echipă, de produs etc., ajung să nu mai fie suficiente. Au fost multe start-up-uri care respectau criteriile acestea. Alegerea nu a fost uşoară, au fost discuţii multe legate de cine trebuia să câştige, iar noi, cei din juriu, eram destul de mulţi şi cu păreri diferite câteodată. A contat însă ce făcuseră ei până atunci, faptul că se mişcaseră foarte bine, crescuseră repede şi că existau premise să continue creşterea. Totodată a contat şi faptul că am putut auzi şi lucruri bune despre fondatori.”

    Start-up Boost

    Invitat: Giorgiana Vlăsceanu, program manager în cadrul StepFWD – program de preaccelerare

    Pregătiri pentru ediţia 2021: „Primele săptămâni sunt axate pe un proces de educare. Trecem prin 8 subiecte fundamentale pentru start-up-uri la început de drum. Încercăm să vedem ce se întâmplă în zona juridică, apoi, treptat, cum anume putem să validăm ideea prin customer development, iar apoi ajungem inclusiv la partea de marketing, strategie de growth, go to market şi partea de vânzări. Punem foarte mult accent pe zona de pregătire pentru pitch, exersăm foarte mult aici pentru că până la urmă oriunde te-ai duce ai posibilitatea de a prezenta start-up-ul tău printr-un pitch.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Andrei Perianu, cofondator şi chief operational officer (COO) al Bankata.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală de agregare completă a produselor financiare.

    „Am semnat cu cinci bănci şi continuăm procesul acesta de integrare a instituţiilor financiare şi a tuturor produselor financiare pe platforma
    Bankata.ro. Suntem mulţumiţi de felul în care decurge procesul de integrare a băncilor şi estimăm că
    într-un an de activitate o să acoperim majoritatea băncilor din România, majoritatea brokerilor de pe piaţa naţională şi parţial şi pe cei activi la nivel internaţional.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi:  Andrei Negrău, cofondator şi CEO al Cartloop – platformă de marketing conversaţional şi Mălin Ştefănescu, business angel şi preşedintele TechAngels

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru a lua o nouă finanţare ce se va situa la câteva milioane de euro. Până acum, Cartloop a atras în total finanţări de circa 525.000 de euro de la fondul local GapMinder şi din cadrul competiţiei Startup Spotlight 2020 organizată de How to Web.

    „Suntem în discuţii cu investitori şi mereu suntem deschişi la oportunităţi. Planul nostru iniţial era să luăm o finanţare anul acesta, cândva la început, însă având în vedere că am primit injecţie de capital de la How to Web, am luat decizia să folosim acei bani ca să mai creştem şi în consecinţă să luăm o finanţare mai mare decât vroiam iniţial.”

    2. Invitaţi: Mihai Ghiţă şi Cristian Badea, fondatori ai Sypher –  asistent virtual GDPR.

    Ce e nou? Start-up-ul mizează pe triplarea numărului de clienţi şi a veniturilor recurente în decurs de circa un an, în condiţiile în care vrea să accelereze extinderea pe pieţele din vestul Europei cu ajutorul unei noi runde de finanţare în valoare totală de 550.000 euro.

    „Folosind această rundă, care este axată în principal pentru componenta de marketing şi vânzări şi extinderea pe noi pieţe, ne aşteptăm ca în următoarele 12-15 luni să triplăm numărul de companii care se află în platformă şi să creştem veniturile recurente probabil cam tot cu 300% sau poate mai mult.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Universitatea Politehnica Timişoara a câştigat două proiecte cu finanţare europeană de aproape 5 mil. euro: „Studenţii pot primi de la 40.000 euro până la 200.000 euro pentru a-şi înfiinţa start-up-uri, în funcţie de numărul de angajaţi”

    Universitatea Politehnica Timişoara (UPT) a câştigat două proiecte cu finanţare europeană ce însumează aproape 5 mil. de euro, prin care pregăteşte antreprenori şi oferă finanţare pentru planurile de afaceri ale studenţilor, conform unui comunicat transmis de reprezentanţii instituţiei.

    „Unul dintre acestea este prin programul INNOTECH STUDENT, prin care studenţii pot primi o finanţare de până la 100.000 de euro, cel de-al doilea face parte din Axa prioritară 4. Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, prin care tinerii din mediul rural, care vor să îşi deschidă o afacere, pot accesa până la 200.000 de euro. În ambele proiecte, valoarea finanţării este în funcţie de numărul de persoane angajate”, au transmis reprezentanţii Universităţii Politehnica din Timişoara.

    Astfel, studenţii pot primi finanţări de la 40.000 de euro până la 200.000 de euro pentru a-şi începe proiectele, în funcţie de numărul de angajaţi pe care îl au.

    „Noi gândim UPT ca pe o universitate care dezvoltă spiritul antreprenorial pronunţat al studenţilor şi acest lucru vrem să îl facem cât mai aplicat, prin încurajarea tinerilor cu idei inovatoare să îşi deschidă o afacere. Din păcate, noi ne doream ca acest proiect să îl pornim mult mai devreme, însă a existat o perioadă de incertitudine la nivel central. Acum am înţeles că s-au mai făcut câţiva paşi în deblocarea programului şi sperăm să trecem cât mai repede la implementare, mai ales că am fost una dintre cele trei universităţi care au obţinut punctaj maxim”, a spus conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

    El a adăugat că până în prezent, UPT a avut numeroşi studenţi care şi-au deschis un start-up încă din facultate, preponderent pe dezvoltare software, soluţii IT pentru firme, dar şi în zona de comunicare.

    Un element important ca aceste start-up-uri să reuşească va fi dat de pregătirea tinerilor. Astfel, ei vor participa la cursuri de antreprenoriat şi vor învăţa cum se face un plan de afaceri, cum se administrează un business şi vor efectua stagii de practică în companiile din domeniile unde vor ei să activeze.

    „Proiectul StartUPT, câştigat în cadrul competiţiei INNOTECH STUDENT, se înscrie într-un context mai larg rezultat din analiza cu privire la ecosistemul antreprenorial din Regiunea Vest la care Universitatea Politehnica a participat, demers prin care au fost contactaţi antreprenori, investitori, companii mari, spaţii de coworking, acceleratoare, universităţi şi alte programe de sprijin regionale. Pe lângă acordarea de sprijin financiar, universitatea va include în cadrul programelor educaţionale proprii lecţiile învăţate în furnizarea serviciilor de consiliere în antreprenoriat şi inovaţie digitală, precum şi a activităţilor desfăşurate prin întreprinderile simulate, în cadrul unui program de pregătire, cu puncte de credit ECTS. Ne bucurăm să continuăm şi să îmbunătăţim tradiţia de inovare politehnistă, prin crearea unor start-up-uri în domenii de avangardă care să permită creşterea calităţii vieţii şi a forţei economice din vestul României”, a spus Prof.univ.dr.ing Radu Vasiu, preşedintele Senatului UPT.

    Cel de-al doilea proiect accesat de Universitatea Politehnica Timişoara este pentru susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor sociale din mediul rural şi are o finanţare totală de aproape 3 milioane de euro.

    Astfel, tinerii pot obţine finanţări de până la 200.000 de euro, dacă în cadrul afacerii vor crea şapte locuri de muncă, dintre care cinci să fie ocupate de tineri NEETs. Fondurile sunt alocate pentru start-up-uri ce vor activa în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole.

    „Rolul nostru este unul regional şi considerăm că zona rurală din vestul ţării poate fi impulsionată din punct de vedere antreprenorial, iar Politehnica este o instituţie care poate da o mână de ajutor. Avem specialişti care îi pot ajuta pe tineri să implementeze planurile de afaceri pentru a aduce un plus de valoare în piaţă”, a transmis conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan.

    În ambele proiecte tinerii primesc 75% din sumă la început, iar de restul finanţării beneficiază în momentul în care îndeplinesc anumiţi indicatori prevăzuţi în planul de afaceri.

    „Faptul că îi încurajăm pe studenţi să îşi deschidă o afacere înseamnă mai multă creativitate în unele domenii, înseamnă o abordare diferită şi orientată spre angajarea altor tineri, iar în final va duce la o concurenţă care este tot timpul benefică în piaţă. De asemenea, acest ajutor financiar pentru cei care îşi deschid un start-up le va da încredere în forţele proprii, dar şi curajul de a-şi pune în practică ideile. În prezent, firmele existente în piaţă – create de absolvenţii noştri – colaborează cu companii mari şi dezvoltă împreună produse de succes”, a Florin Drăgan.

     

  • Transelectrica vrea să investească 3,7 miliarde de lei până în 2025. Finanţarea, inclusiv prin obligaţiuni emise la Bursa de Valori Bucureşti

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa românească de energie electrică, are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare prin care este luată în calcul inclusiv o emisiune de obligaţiuni la bursa de la Bucureşti.

    “Programul (de emisiune de obligaţiuni pe termen mediu– n.red) poate fi dimensionat astfel încât, oricând situaţia fondurilor de numerar o cere să poată fi lansată o emisiune de obligaţiuni care să acopere necesarul de finanţare. De altfel, Transelectrica poate miza pe o foarte bună relaţie dezvoltată de-a lungul timpului cu BVB”, se arată într-un document denumit “Soluţii de finanţare plan investiţional în RET Transelectrica 2021 – 2025”, care urmează să fie discutat în AGA din 21 octombrie.

    Documentul poate fi consultat aici.

    Pentru finanţarea programului de investiţii compania vrea să apeleze la împrumuturi în valoare de 850 mil. lei, dar şi să atragă fonduri europene sau alte asemenea în sumă de 827 mil. lei, iar diferenţa de circa 2 mld. lei vor constitui surse proprii.

    “Astfel, în structura mixului de finanţare creditele bancare şi/sau obligaţiunile corporative vor reprezenta 23% din total surse, fonduri europene şi altele asemenea vor reprezenta 22%, iar diferenţa de 55% din surse proprii”.

    În opinia agenţiei de rating Moody’s, Transelectrica se află în zona “non investment-grade”, categoria Ba1 pozitiv, la un “notch” sub rating-ul de ţară. Pe 25 august 2021 Moody’s a menţinut opinia de credit la nivelul anului precedent, respectiv Ba1 cu perspectiva pozitivă, se arată în raport.

    “Opţiunea creditării prin obligaţiuni corporative ar satisface una din cerinţele privind diversificarea surselor de finanţare, însă nu rezolvă problema flexibilităţii cu privire la calendarul de plăţi aferente investiţiilor care au o doză relativ mare de incertitudine. Soluţia propusă este de a realiza un program de emisiune de obligaţiuni pe termen mediu (MTN – “medium term note” în literatura de specialitate) prin care se pot emite obligaţiuni cu tichete mai mici şi în linie cu necesarul de finanţare. Practic, se faceun singur prospect de emisiune pe o valoare cuprinzătoare din care se vor face emisiuni în tranşe la dorinţa companiei”.

    Compania arată că 36% din suma de 3,7 mld. lei va fi direcţionată către retehnologizarea RET (Reţeaua Electrică de Transport –n.red) în timp ce 31% vizează creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. “Sume importante vor fi de asemenea direcţionate către creşterea capacităţii de evacuare a energiei din regiunile Dobrogea şi Moldova iar restul de 3% pentru proiecte care vizează întărirea securităţii sistemului”.

    Statul român, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), este cel mai mare acţionar al Transelectrica, cu o participaţie de 58,7%. Compania are 1,8 mld. lei capitalizare, iar de la începutul anului 2021 acţiunile s-au depreciat cu 3,5%. Spre comparaţie indicele BET are plus 25% iar BET-TR plus 31%.

     ​

  • Transelectrica vrea să investească 3,7 miliarde de lei până în 2025. Finanţarea, inclusiv prin obligaţiuni emise la Bursa de Valori Bucureşti

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa românească de energie electrică, are un plan de investiţii de 3,73 miliarde de lei până în anul 2025, în proiecte precum creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, printr-un mix de finanţare prin care este luată în calcul inclusiv o emisiune de obligaţiuni la bursa de la Bucureşti.

    “Programul (de emisiune de obligaţiuni pe termen mediu– n.red) poate fi dimensionat astfel încât, oricând situaţia fondurilor de numerar o cere să poată fi lansată o emisiune de obligaţiuni care să acopere necesarul de finanţare. De altfel, Transelectrica poate miza pe o foarte bună relaţie dezvoltată de-a lungul timpului cu BVB”, se arată într-un document denumit “Soluţii de finanţare plan investiţional în RET Transelectrica 2021 – 2025”, care urmează să fie discutat în AGA din 21 octombrie.

    Documentul poate fi consultat aici.

    Pentru finanţarea programului de investiţii compania vrea să apeleze la împrumuturi în valoare de 850 mil. lei, dar şi să atragă fonduri europene sau alte asemenea în sumă de 827 mil. lei, iar diferenţa de circa 2 mld. lei vor constitui surse proprii.

    “Astfel, în structura mixului de finanţare creditele bancare şi/sau obligaţiunile corporative vor reprezenta 23% din total surse, fonduri europene şi altele asemenea vor reprezenta 22%, iar diferenţa de 55% din surse proprii”.

    În opinia agenţiei de rating Moody’s, Transelectrica se află în zona “non investment-grade”, categoria Ba1 pozitiv, la un “notch” sub rating-ul de ţară. Pe 25 august 2021 Moody’s a menţinut opinia de credit la nivelul anului precedent, respectiv Ba1 cu perspectiva pozitivă, se arată în raport.

    “Opţiunea creditării prin obligaţiuni corporative ar satisface una din cerinţele privind diversificarea surselor de finanţare, însă nu rezolvă problema flexibilităţii cu privire la calendarul de plăţi aferente investiţiilor care au o doză relativ mare de incertitudine. Soluţia propusă este de a realiza un program de emisiune de obligaţiuni pe termen mediu (MTN – “medium term note” în literatura de specialitate) prin care se pot emite obligaţiuni cu tichete mai mici şi în linie cu necesarul de finanţare. Practic, se faceun singur prospect de emisiune pe o valoare cuprinzătoare din care se vor face emisiuni în tranşe la dorinţa companiei”.

    Compania arată că 36% din suma de 3,7 mld. lei va fi direcţionată către retehnologizarea RET (Reţeaua Electrică de Transport –n.red) în timp ce 31% vizează creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. “Sume importante vor fi de asemenea direcţionate către creşterea capacităţii de evacuare a energiei din regiunile Dobrogea şi Moldova iar restul de 3% pentru proiecte care vizează întărirea securităţii sistemului”.

    Statul român, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), este cel mai mare acţionar al Transelectrica, cu o participaţie de 58,7%. Compania are 1,8 mld. lei capitalizare, iar de la începutul anului 2021 acţiunile s-au depreciat cu 3,5%. Spre comparaţie indicele BET are plus 25% iar BET-TR plus 31%.

     ​

  • Afacerea cu taxiuri care pune stăpânire pe toată România. Cum a reuşit o companie româneasca de taxi să se bata cu giganţii veniţi din afară

    Piaţa de taximetrie, care i-a făcut milionari pe mai mulţi antreprenori locali din industria tech, părea deja un domeniu acaparat de platformele străine de RIDE-HAILING precum Uber, Bolt sau Free Now – compania deţinută de grupul Daimler şi BMW care a cumpărat aplicaţia locală de taxi Clever Taxi, şi mai nou şi de soluţii de car-sharing cum ar fi Spark, CItyLink sau Teleport. Totuşi, o companie locală atacă această nişă cu o nouă aplicaţie de taxi: GoCab.

    La sfârşitul acestui an vom atinge un număr de cel puţin 15.000-20.000 de şoferi de taxi parteneri – lucrăm exclusiv cu firme şi şoferi de taxi. Ne propunem să ajungem în toate colţurile României şi putem face acest lucru. Anul acesta vom ajunge în cel puţin 60 de oraşe din România. Vom acoperi practic reşedinţele de judeţ şi alte localităţi din eşalonul doi”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Sorin Muşat, preşedintele Consiliului de Administraţie al GoCab Software.

    Proiectul GoCab a început în 2019 în cadrul companiei Romlogic Tehnology SA, care a dezvoltat un taximetru inteligent ce încorporează toate instrumentele de care are nevoie un şofer de taxi pentru a-şi desfăşura activitatea – taximetru, dispecer, navigator GPS, sistem de voce walkie-talkie. „Ideea a fost ca un şofer sau companie de taxi să poată să vadă absolut totul transparent folosind un hardware plus un software dedicate pentru această activitate de taximetrie”, a punctat el.

    Aşadar, GoCab a venit cu soluţia software în completarea hardware-ului dezvoltat de Romlogic, proiectul fiind acum operat separat prin intermediul companiei GoCab Software. Practic, platforma software GoCab este împărţită între aplicaţia mobilă pentru utilizatorii finali – clienţii de taxi, aplicaţia mobilă pentru şoferii de taxi şi soluţia web-dispatch pentru dispeceratele de taxi.

    Prin intermediul aplicaţiei GoCab pentru utilizatorii finali, pasagerii pot comanda online, simplu şi rapid un taxi din orice oraş al ţării, iar procesul de utilizare este intuitiv. Aplicaţia oferă transparenţă în ceea ce priveşte preţul călătoriei şi flexibilitate privind modalităţile de plată: cu cardul direct în aplicaţie, cu cardul fizic, cash sau prin voucherele oferite gratuit de dezvoltatorii aplicaţiei. În plus, toţi şoferii sunt verificaţi, iar călătoriile sunt geo-urmărite pentru un plus de siguranţă. Pentru primii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii de 1,5 milioane euro, urmând să acceseze ulterior şi o finanţare care să susţină dezvoltarea accelerată propusă şi atingerea obiectivelor pe termen mediu.

    „Vizăm ca la sfârşitul anului 2021 sau începutul primului semestru din 2022 să ne listăm pe Bursă. Dorim să atragem cât mai mulţi investitori. Avem un plan foarte bine stabilit pentru următorii doi ani şi din estimările noastre, după cum monitorizăm indicatorii de performanţă, estimăm că aplicaţia GoCab va valora cel puţin 10 milioane euro”, a subliniat Sorin Muşat, precizând că acum valoarea proiectului GoCab este estimată la circa 1,5 – 2 milioane euro.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce domenii urmăreşte divizia de investiţii a companiei clujene Fortech când pariază pe start-up-urile care au nevoie de o finanţare şi cât durează procesul de investiţie

    Fortech Investments, noua divizie de investiţii lansată de compania de dezvoltare software Fortech din Cluj-Napoca, anunţă printr-un comunicat de presă intenţia de a creşte gradul de implicare în domeniul tehnologiei, atât la nivel naţional cât şi internaţional.  
    „Anul acesta a fost unul plin pentru noi. Am reuşit deja să încheiem trei runde de finanţare în valoare de peste 500.000 de euro”,  spune Valentin Filip, managing director Product Investments al Fortech.De la momentul înfiinţării şi până în prezent, instrumentul de investiţii al Fortech a pariat pe trei start-up-uri, două din România – Licenseware şi Telios, dar şi un start-up din Marea Britanie, RacketPal. „Procesul prin care se analizează start-up-urile are o durată medie de aproximativ 10 zile şi constă în trei etape, la care participă o echipă dedicată a diviziei”, spun reprezentanţii businessului.

    Printre domeniile vizate de către Fortech Investments se numără educaţia, transportul, producţia, finanţele şi healthcare, însă oportunităţile sunt deschise către toate start-up-urile tehnologice care pot aduce o contribuţie majoră în societate prin inovaţie.
    „Noi considerăm că o soluţie este inovativă atunci când reuşeşte să se folosească eficient de cele trei forţe majore care există în orice piaţă – forţele sociale, economice şi tehnologice. Iar aceste cinci domenii de care vorbim sunt în prim-plan acum, bineînţeles, şi datorită contextului creat de pandemie”, spune Valentin Filip, managing director product investments al Fortech.

    Tocmai pentru că se axează pe inovaţie, iar aceasta presupune, de cele mai multe ori, incertitudine şi flexibilitate, cei de la compania de software din Cluj au decis să fie şi ei mai flexibili în ceea ce priveşte opţiunile pe care le oferă fondatorilor şi antreprenorilor. Astfel, pe lângă opţiunile de capital Seed şi Pre-seed pe care le oferă, aceştia se pot implica activ şi în dezvoltarea start-up-urilor, dacă acestea sunt nevoile, punând la dispoziţie toate resursele de care dispun pentru ca fondatorii să îşi atingă obiectivele de business. Un exemplu în acest sens este colaborarea cu Licenseware, ecosistemul de aplicaţii pentru managementul licenţelor de software, în cadrul căreia experţii din cadrul Fortech au contribuit major la dezvoltarea tehnică a produsului.

    „Cei de la Fortech Investments ne-au oferit şi smart-money, dar şi expertiza lor tehnică, lucru care ne oferă un avantaj strategic imens. Parteneriatul presupune şi că ne pot ajuta să ne creştem vânzările şi să îmbunătăţim procesul de dezvoltare, în timp ce ne păstrăm controlul asupra companiei şi, evident, asupra viziunii noastre iniţiale”,  susţine Alex Cojocaru, CEO Licenseware.

    În procesul de selecţie, start-up-urile trec prin trei etape de evaluare, în funcţie de stadiul în care se află. Pentru start-up-urile care se află într-un stadiu avansat, procesul de analiză poate dura până la zece zile. În primul rând, se face o cercetare a pieţei, cu ajutorul analizei PEST, un instrument care le permite celor din echipă să analizeze contextul politic, economic şi social în care se dezvoltă start-up-ul. Apoi, sunt analizate soluţiile deja existente, competiţia şi, mai apoi, se analizează modelul de business şi caracteristicile tehnice ale produsului. După cele trei etape, se face un raport complex, sub forma a două prezentări, care sunt trimise tuturor shareholderilor. Oportunitatea este apoi evaluată în timp ce echipa organizează runda de investiţie, iar procesul de investiţie poate dura până la 2-3 săptămâni.