BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Cum a salvat una dintre cel mai dorite modele Playboy o echipa de fotbal de la faliment

    Angelina Petrova a decis că trebuie să salveze de la faliment gruparea de prima ligă Metalurg Zaporoje, formaţia fanion a oraşului ei natal, printr-o metodă… provocatoare!
     
    Unul dintre cei mai apreciaţi Iepuraşi Playboy, ucraineanca Angelina Petrova, a acceptat să participe la realizarea unui calendar XXX menit să salveze de la faliment gruparea de prima ligă Metalurg Zaporoje, formaţia fanion a oraşului ei natal.
     
    Potrivit Daily Mail, tânăra în vârstă de 23 de ani a dorit astfel să pună umărul la revitalizarea unei echipe de tradiţie, care se confruntă cu mari probleme financiare. Metalurg – ultima clasată în campionatul Ucrainei – a pus deja în vânzare postere cu provocatoarea Angelina, sperând să iasă din impas.
     
    Intră în galeria foto şi vezi cele mai senzuale poze cu Angelina Petrova!

     

  • Cum a salvat una dintre cel mai dorite modele Playboy o echipa de fotbal de la faliment

    Angelina Petrova a decis că trebuie să salveze de la faliment gruparea de prima ligă Metalurg Zaporoje, formaţia fanion a oraşului ei natal, printr-o metodă… provocatoare!
     
    Unul dintre cei mai apreciaţi Iepuraşi Playboy, ucraineanca Angelina Petrova, a acceptat să participe la realizarea unui calendar XXX menit să salveze de la faliment gruparea de prima ligă Metalurg Zaporoje, formaţia fanion a oraşului ei natal.
     
    Potrivit Daily Mail, tânăra în vârstă de 23 de ani a dorit astfel să pună umărul la revitalizarea unei echipe de tradiţie, care se confruntă cu mari probleme financiare. Metalurg – ultima clasată în campionatul Ucrainei – a pus deja în vânzare postere cu provocatoarea Angelina, sperând să iasă din impas.
     
    Intră în galeria foto şi vezi cele mai senzuale poze cu Angelina Petrova!

     

  • Vine apocalipsa financiară? Avertisment fără precedent de la unul dintre cei mai puternici investitori din lume

    Militardul american Jim Rogers, unul dintre cei mai prolifici investitori din lume, anunţă începutul unei noi crize globale, ”cea mai mare pe care o va prinde în timpul vieţii, scrie Business Insider.

    Rogers susţine că viitoarea prăbuşire financiară ar urma să aibă loc la sfârşitul acestui an sau anul viitor.

    ”Este interesant, pentru că lucrurile pleacă de unde nu te uiţi. În 2007 Islanda a dat faliment. Şi oamenii au spus ”Islanda? Este asta o ţară? Are măcar o piaţă?” Apoi a dat faliment Irlanda. Apoi Bear Stearns şi Lehman Brothers. Şi lucrurile au spiralat. Mereu se întâmplă când nu te uiţi.

    Ar putea fi orice. Ar putea fi un fond de pensii din SUA care dă faliment. Ar putea fi o ţară pe care nu o urmărim. Ar putea fi răboi – deşi este foarte puţin probabil. Criza va fi cea mai mare pe care am prins-o vreodată”.

    Miliardarul american susţine că au fost probleme în America la fiecare 4-7 ani de la începuturile Republicii, iar acum au trecut deja 8 ani de la ultima criză.

    ”Este cea mai lungă absenţă a unei criză din istorie, deci o nouă recesiune urmează. În 2008 am avut o problemă cu datoria. Datoria de atunci nu se compară cu ce datorii avem acum. În 2008, chinezii aveau mulţi bani păstraţi pentru zile negre. Când a început să ”plouă”, au început să cheltuie banii. Acum până şi chinezii au datorii imense, iar datoria este mult mai mare. Rezerva federală, banca centrală din America, are un bilanţ plin de datorii, de cinci ori mai mari faţă de 2008”. 

    Întrebat de Business Insider dacă poate cineva să salveze lumea de la această situaţie, Rogers a răspuns că se va încerca. ”Vor încerca să crească dobânzile. Apoi, când lucrurile vor fi cu adevărat rele, oamenii vor începe să sune şi vor spune: trebuie să mă salvezi. Este vorba de civilizaţia vestică, iar aceasta se va prăbuşi. Apoi FED, care este făcut din birocraţi şi politicieni, va spune că ”Trebuie să facem ceva”. Şi vor încerca să facă, dar nu vor reuşi.

    ”De aceea m-am mutat în Asia. Copiii mei deja vorbesc mandarină. Veţi vedea cum vor cădea guvernele, vom vedea ţări care vor cădea. Islanda a eşuat ultima oară, alte ţări vor urma. Veţi vedea partide că vor dispărea, veţi vedea instituţii care există de peste 150 de ani că vor dispărea”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre staţiunile uitate ale României a revenit la viaţă. Numărul turiştilor este în creştere iar şomajul în oraş a scăzut semnificativ

    De la o staţiune aproape uitată, Ocna Sibiului s-a transformat în una din cele mai căutate locuri din România. În perioada weekendurilor de vară, când mii de oameni vin să facă baie în lacurile sărate naturale din judeţul Sibiu, populaţia oraşului oraşului creşte semnificativ, pentru că numărul turiştilor veniţi aici la sfârşit de săptămână poate ajunge şi la 16.000.

    Înainte de Revoluţie, Ocna Sibiului era foarte căutată. Funcţiona OJT-ul, care aducea sportivi în cantonament şi turişti la băi şi la baza de tratament. În acea perioadă „motorul” era reprezentat de „Staţiunea Ocna Sibiului”, care, de fapt, era baza de tratament, unde veneau turişti tot timpul anului. Şi lacurile naturale erau căutate, dar doar vara.

    „Erau multe unităţi de cazare. Cred că erau zece vile. Cel mai mare, fostul hotel, Pavilionul, era Vila 10. Erau poate 500 – 1.000 de locuri de cazare. Mai erau căsuţe în camping. Dar a venit revoluţia. OJT-ul s-a desfiinţat. La un moment dat, o firmă privată a cumpărat „Staţiunea”. Când spun „Staţiunea” mă refer la baza de tratament cu fostul ştrand. A fost totul pus la punct, a funcţionat câţiva ani, apoi, nu ştiu de ce, afacerea a intrat în declin, s-a vândut, cel care a preluat-o a dat faliment. În clipa de faţă s-a vândut la licitaţie, iar firma de acum renovează. Deocamdată e închis. Staţiunea ca denumire e fostul complex balnear”, povesteşte primarul oraşului Ocna Sibiului, Claudiu Predescu.

    Claudiu Predescu spune că Ocna Sibiului a redevenit „staţiune” odată cu o investiţie masivă, începută în 2009, prin accesarea de fonduri Phare şi guvernamentale. În ultimii ani, în oraş şomajul a scăzut semnificativ, devenind aproape inexistent. Numărul turiştilor este în creştere, iar bugetul local este asigurat în mare parte din taxele şi impozitele, toate din turism.

    „În 2009 s-a început implementarea a două proiecte, unul pe fonduri guvernamentale, altul pe fonduri Phare. În 2011 s-au finalizat lucrările şi s-au deschis lacurile. A fost poate cea mai bună investiţie de până acum. S-au amenajat aleile dintre lacuri, s-au consolidat malurile, s-au construit scări, pontoane, plaje, tot ce ţine de o mai bună exploatare a Complexului lacurilor sărate. S-au creat parcări. Nu s-a lucrat doar în incinta lacurilor. Oraşul avea nevoie de reabilitări de străzi, mai ales în zona de jos a oraşului care este cea mai vizitată în timpul verii”, a declarat Claudiu Predescu, primarul oraşului Ocna Sibiului, care atunci era consilier local.

    Investiţia de 5 milioane de euro ar fi fost zaradnică dacă administratorii Complexului nu ar fi înţeles valoarea lacurilor şi faptul că fără întreţineri anuale pot pierde tot ce au câştigat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gothaer a lansat asigurarea care protejează turiştii în cazul insolvenţei sau falimentului agenţiilor de turism

    Turistii români au cheltuit peste 1,9 miliarde de Euro în 2016 pe pachete turistice în străinătate, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior şi aproape dublu faţă de anul 20092. Acest trend crescător reflectă totodată şi un risc potenţial mai mare la care se expun turiştii români, ce pot fi afectaţi în cazul intrării în insolvenţă a agenţiilor de turism.

    În contextul în care există un istoric în care mai multe agenţii importante din industrie au intrat în insolvenţă, clienţii acestora nu au putut fi despăgubiţi integral pentru sumele achitate pentru pachetele turistice întrucât formele de asigurare existente pentru acoperirea riscului de insolvenţă a agenţiilor de turism nu au avut limite de despăgubire corelate la nivel individual (turist) cu sumele achitate de către fiecare turist în parte. Astfel, chiar dacă există o limită globală de despăgubire per agenţie, aceasta nu se traduce neapărat în acoperirea 100% a sumelor achitate individual de turiştii afectaţi de intrarea în insolvenţă a agenţiilor. 

    În acest sens, acoperirea InsoTRAVEL de la Gothaer se adresează direct turiştilor care doresc să se asigure că pot să-şi recupereze integral sumele achitate în avans şi îşi selectează limite de despăgubire corelate cu valoarea pachetelor achiziţionate. Astfel, InsoTRAVEL devine prima soluţie de asigurare care se apropie de cerinţele legislative europene care solicită crearea unui cadru care să îndreptăţească turiştii la a recupera 100% din sumele plătite în avans agenţiilor de turism care intră în insolvenţă şi nu îşi mai pot onora obligaţiile contractuale faţă de clienţi.

    InsoTRAVEL de la Gothaer nu înlocuieşte asigurarea obligatorie pentru riscul de insolvenţă sau faliment pe care orice agenţie de turism trebuie să o deţină.

    Acoperirea InsoTRAVEL se poate achiziţiona în cadrul produsului de Asigurare de Călătorie în Străinătate de la Gothaer, în termen de 5 zile de la data semnării contractului cu agenţia de turism pentru cumpărarea serviciilor/ pachetului turistic şi a asigurării de călătorie. În funcţie de valoarea pachetului turistic, limita de despăgubire poate ajunge până la maximum 2.500 Euro, reprezentând contravaloarea maximă a unui pachet turistic achiziţionat în avans sau în totalitate de client. Aceasta limită este mai mult decât acoperitoare în contextul valorilor medii ale pachetelor turistice achiziţionate în străinatate, respectiv 550 Euro/ persoană pentru un pachet turistic de 7 zile  care include transport şi cazare3.  

    ”Ne adresăm turiştilor care îşi doresc ca vacanţa să rămână vacanţă şi să nu fie afectaţi în cazul în care agenţia de turism de la care şi-au achiziţionat pachetul turistic intră în insolvenţă sau faliment. Înţelegem că acest risc poate fi apreciat de turişti ca semnificativ şi, în calitate de asigurător, suntem pregătiţi să îl preluăm în baza estimărilor de risc proprii şi în limitele disponibile”, spune Mihuţ Mărculescu, manager department subscriere în cadrul Gothaer Asigurări Reasigurări.

    Limitele de despăgubire acordate prin acoperirea InsoTRAVEL sunt corelate la nivel individual pentru fiecare poliţă în parte cu valoarea pachetului turistic achiziţionat, fiind însă disponibile turiştilor în funcţie de natura, complexitatea şi dimensiunea activităţii agenţiilor de turism de la care sunt achiziţionate pachetele turistice şi al căror risc de insolvenţă sau faliment se poate asigura. În acest context, la baza acestui produs se află un proces de analiză şi selecţie a riscului extrem de complex desfăşurat de asigurător, în care, în mod permanent, capacitatea de subscriere a acestuia este calibrată pentru a putea asigura acoperirea integrală a răspunderilor asumate.

    “Nu orice turist poate să evalueze corect probabilitatea ca o agenţie de turism să intre în insolvenţă sau faliment aşa că, venind la noi pentru o asigurare InsoTRAVEL, pe lângă faptul că îşi protejează banii plătiţi în avans, scapă şi de tot acest proces de analiză sau selecţie. Evident, fiind vorba de o asigurare, transferul de risc se face în condiţiile în care, conform propriilor analize de risc, posibilitatea apariţiei riscului asigurat rămâne incertă, aleatorie şi viitoare,” a mai precizat Mihuţ Mărculescu.

    “Vorbim de preluarea unui risc cu o incidenţă ridicată manifestată, unde probabil soluţiile disponibile de asigurare existente până la acest moment au fost corelate şi cu gradul de risc ridicat. Rezultatul este o breşă resimtită de client, care din păcate, nu reuşeşte întotdeauna să îşi vadă serviciile achitate protejate 100%. Tocmai de aceea, în funcţie de capacităţile pe care le avem disponibile pentru protejarea clienţilor care îşi achiziţionează acest produs de la Gothaer, garantăm despăgubirea integrală a sumelor avansate de turişti în cazul intrării în insolvenţă sau faliment a agenţiilor de turism de la care şi-au achiziţionat pachetele turistice”, a declarat Anca Băbăneaţă, CEO Gothaer Asigurări Reasigurări.

     

  • Cum a reuşit un stat din America să intre în faliment

    Puerto Rico trece printr-o dificilă recesiune încă din anul 2006, iar guvernul precedent nu a reuşit decât să îngroape şi mai rău economia, împrumutând an de an bani pentru a plăti cheltuielile operaţionale. Pe parcursul ultimilor doi ani, oficiali portoricani au căutat ajutor din partea Washingtonului, făcând numeroase declaraţii în faţa Congresului şi chiar în faţa judecătorilor Curţii Supreme.

    |n acelaşi timp însă, toate eforturile depuse pentru a găsi înţelegere din partea creditorilor au dat greş; prin urmare, procedura de faliment ar putea duce la situaţia în care Puerto Rico nu mai este obligată să îşi achite o mare parte din datorii.

    Una dintre soluţiile propuse pentru salvarea insulei a fost o infuzie de capital din partea guvernului american; Donald Trump a respins însă această idee, argumentând că un ajutor financiar de mai multe miliarde nu ar rezolva problema datoriilor deja existente.

    Documentele depuse deja la Congresul american prezintă o imagine extrem de dură a vieţii în Puerto Rico. Insula are o populaţie de 3,5 milioane de oameni, dar numărul celor cu un loc de muncă nu depăşeşte 1 milion. Sigur, nu toţi intră la categoria ”apţi de muncă“, dar rata şomajului se apropie de 15% – dublu faţă de cea înregistrată în Statele Unite. ”Evoluţia negativă a economiei, an după an, a dus la plecarea masivă a tinerilor din Puerto Rico, în special a doctorilor“, scriu cei de la CNN. Potrivit acestora, în fiecare zi un doctor pleacă de pe insulă.

    Comisia de supraveghere a insulei, instalată în urmă cu un an cu scopul de a readuce sustenabilitatea fiscală în Puerto Rico, a transmis autorităţilor de la Washington că nu mai poate oferi serviciile esenţiale cetăţenilor portoricani. Prin urmare, confruntându-se cu obligaţii de plată de peste 130 de miliarde de dolari, comisia a decis, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de faliment – o mişcare ce promite să declanşeze o adevărată luptă pentru soarta insulei.

    ”Portoricanii sunt cetăţeni americani; ei sunt afectaţi de birocraţia guvernamentală, datoria publică ridicată, taxele mari şi accesul redus la oportunităţi economice. Falimentul ar putea să le afecteze pensiile sau asigurările de sănătate. Dar declararea falimentului pare a fi ultima soluţie rămasă pentru stabilizarea insulei„, scriu analiştii de la USA Today. ”|n ultimii 10 ani, Puerto Rico a pierdut 20% din locurile de muncă şi 10% din populaţie, iar asta a declanşat o criză economică ce se adânceşte în fiecare zi.“

    Nu este prima oară când Puerto Rico nu îşi poate achita datoriile: statul a intrat prima oară în incapacitate de plată în 2012, după ce a plătit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie în valoare de 58 de milioane către Corporaţia Finanţelor Publice. ”Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea Commonwealth-ului (teritoriu care a făcut parte din Imperiu Britanic) raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico“, a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a guvernului portorican, citat într-un comunicat.

    Defaultul din 2012 a fost un moment istoric în ”spirala morţii“ economice a insulei, opina la acea vreme guvernatorul Alejandro Garcia Padilla, care a creat atunci o echipă care să prezinte un plan de restructurare a crizei datoriei. Mai exact, Puerto Rico a avut de plătit o rată lunară în valoare de 483 de milioane de dolari; insula şi-a achitat datoria, dar nu şi cele 58 de milioane de dolari datoraţi creditorilor de la Corporaţia Finanţelor Publice (PFC). Guvernul a ales în mod strategic să nu efectueze plata către PFC, deoarece entităţile care deţin datoria, cooperativele de credit şi portoricanii obişnuiţi nu au suficientă putere să lupte la tribunal.

    Revenind în prezent, potrivit cererii depuse, lista marilor creditori conţine 20 de nume. |n primul rând e vorba de Banca Populară din Puerto Rico, instituţie ce are de recuperat în jur de 12 miliarde de dolari; apar însă şi nume de companii mari, aşa cum este Microsoft, la care statul insular are o datorie de peste 8 milioane de dolari. Pe de altă parte, unii analişti consideră că decizia de a declara falimentul se datorează fondurilor de pensii, care urmează să îşi termine toate resursele între iulie şi decembrie anul acesta.

    Capitolul 11, parte a Legii Falimentului din Statele Unite, permite reorganizarea activităţii şi protecţia împotriva creditorilor. Acest cod de procedură cuprinde în aria sa de competenţă de regulă corporaţii şi parteneriate, ce propun un plan de reorganizare pentru menţinerea în viaţă a afacerii şi eşalonarea în timp a plăţii datoriilor către creditori. Dar acest capitol poate fi aplicat şi de către state sau municipalităţi; adiţional, pentru a putea apela la protecţia legilor falimentului, este necesar ca persoana juridică să fi primit consiliere din partea unei agenţii de consiliere autorizate – în cazul Puerto Rico-ului fiind vorba de o comisie de supreveghere. Există însă şi o serie de excepţii de la această regulă, determinate de administratorii de falimente.

  • Este OFICIAL! S-a semnat certificatul de DECES pentru încă un retailer. Ce se va întâmpla cu hipermarketurile

     
    Compania controlată de fraţii Ilie şi Cornel Penescu, a intrat în faliment în 2012, la trei ani după ce a intrat în insolvenţă. În ultimii cinci ani lichidatorul judiciar PriceWater HouseCoopers a încercat să vândă activele companiei atât la pachet cât şi pe bucăţi. După mai multe încercări, cele mai importante active ale PIC SA, cele cinci hipermarketuri au fost vândute, ultimele trei unităţi găsindu-şi cumpărător în urmă cu câteva luni.
     

  • O companie aeriană importantă care zbura şi în România intra în FALIMENT

    Compania anunţă că orarul de zbor continuă conform planului, în timp ce administratorii analizează diverse opţiuni.

    Săptămâna trecută, angajaţii operatorului aerian au votat împotriva unui plan de reducere a locurilor de muncă şi a salariilor care ar fi permis să îşi asigure noi fonduri.

    Alitalia a transmis printr-o declaraţie că acţionarii italieni şi Etihad, compania din Abu Dhabi care deţine 49% din Alitalia, au fost de acord să recapitalizeze şi să finanţeze planul cu două miliarde de euro, dar fără aprobarea angajaţilor nu se poate continua.

    Autorităţile de la Roma i-au acordat companiei Alitalia un credit-punte de 400 de milioane de euro pentru a-şi continua operaţiunile în timpul procesului de faliment, dar ministrul italian de Finanţe nu ia în calcul renaţionalizarea sau asigurarea de fonduri pentru compania aeriană.

    Alitalia a primit peste 7 miliarde de euro de la statul italian în ultimul deceniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro