BusinessMagazin

Tag: energie

  • Ministerul Energiei nu s-a prezentat astăzi la AGA Nuclearlectrica unde se vota continuarea proiectului de Reactoare Modulare Mici şi majorarea unui credit acordat RoPower la 243 mil. dolari, puncte pe ordinea de zi cerute chiar de Minister. Urmează o nouă adunare pe 19 iulie

    Ministerul Energiei, acţionar cu 82,5% din compania de stat Nuclearelectrica (SNN), nu s-a prezentat astăzi la Adunarea Generală a Acţionarilor la care trebuia să se discute continuarea proiectului bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR-n.red) de la Doiceşti.

    “Nu a fost cvorum”, anunţă Nuclearelectrica menţionând că s-au prezentat acţionari care au 11% din companie. Astfel AGA se ţine pe 19 iulie.

    Doar că este surprinzător mai ales în contextul în care statul român este cel care a cerut la începutul lunii iulie AGA la compania de stat pentru a se lua această decizie.

    ZF a cerut un punct de vedere de la Ministerul Energiei şi îl va publica imedicat ce instituţia condusă de Sebastian Burduja va răspunde.

    “La AGOA SNN din data de 18.07.2024, au fost prezenţi sau reprezentaţi un număr de 49 de acţionari, deţinând 33.292.768 acţiuni, reprezentând 11,03711% din capitalul social subscris şi vărsat, reprezentând 11,03711% din totalul drepturilor de vot. La AGEA SNN din data de 18.07.2024, au fost prezenţi sau reprezentaţi un număr de 48 de acţionari, deţinând 33.292.644 acţiuni, reprezentând 11,03707% din capitalul social subscris şi vărsat, reprezentând 11,03707% din totalul drepturilor de vot”.

    Pe 2 iulie, SNN a aunţat primirea unei solicitări din partea Ministerului Energiei pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor din 18 iulie. 

    Printre aceste puncte se numără continuarea proiectului bazat pe tehnologia Reactoarelor Modulare Mici, după ce în AGA din aprilie statul român s-a abţinut de la vot, şi majorarea plafonului la 243 mil. dolari  de la Nuclearelectrica (creditor) către filiala RoPower Nucleare (împrumutat) cu menţiunea că accesarea se va face de “numai în măsură în care nu se va putea asigura finanţarea Proiectului SMR de la Doiceşti din alte surse (capital social, generat prin modificarea structurii actionariatului RoPower Nuclear, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanţare) şi, oricum, numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanţare”, se arată în raportul publicat la BVB.

    Un alt punct pe ordinea de zi vizează ,andatarea Consiliului de Administraţie al RoPower Nuclear să poată decide, în limita valorii totale aprobate pentru etapele FEED Faza 2 Offshore şi FEED Faza 2 Onshore, modificarea structurii bugetului contractelor aferente acestora, precum şi alte modificări minore, în structura şi conţinutul acestor contracte, rezultate ca necesare în urma negocierilor dintre RoPower Nuclear şi partenerii contractuali, cu încadrarea în bugetul total alocat şi aprobat pentru Proiect şi corelat cu disponibilitatea resurselor de finanţare.

    Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de 14 mld. lei. De la începutul lui 2024 acţiunile s-au depreciat cu 4%.

     

  • Burduja: De ce avem preţuri mari la energie în aceste zile? Pentru că producem prea puţin

    „De ce avem preţuri mari la energie în aceste zile? Pentru că producem prea puţin (am pierdut jumătate din capacitatea de producţie în banda din 1989 în aceste trei decenii), pentru că nu avem acces la o capacitate de interconectare suficientă (sunt lucrări majore în Ungaria şi nu numai), pentru că nu avem Tarniţa-Lăpuşteşti şi abia ne-am apucat să încurajăm investiţiile în stocare în ultimul an. Imediat după preluarea mandatului de ministru, constant am arătat că stocarea e prioritatea zero a sectorului energetic naţional”, a scris marţi pe Facebook Sebastian Burduja.

    El arată că, în ultimul an, au fost atraşi 13,6 miliarde de euro pentru sector, bani europeni nerambursabili: „Mai mult decât în toţi anii de după 1989. Aceste investiţii nu se vor finaliza de azi pe mâine şi de multe ori nici de pe un an pe altul”.

    Ministrul Energiei susţine că au fost alocate fonduri din PNRR pentru schema pentru stocare, iar din Fondul pentru Modernizare este pregatită o nouă schemă de finanţare. De asemenea, în cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, deschise in acest moment, se acordă 10% punctaj suplimentar pentru stocare, iar în programul Electric-Up 2 a fost introdusă în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% se acordă punctaj în plus (10%).

    „În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem, inclusiv prin aceste finanţări, capacitaţi de stocare de cel puţin 2500 MW, iar până în 2026 să depăşim 5000 MW. Ţintele acestea sunt ambiţioase, dar sunt aliniate cu recomandările şi analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minim 4000 MW”, afirmă ministrul.

    Acesta spune că a fost reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti, care va asigura servicii esenţiale pentru sistemul energetic naţional.

  • Fiţi cu ochii pe Hidroelectrica pentru că 20 de lei din fiecare 100 de lei pe care îi investeşte fondul dumnevoastră de pensii Pilon II la Bursa de Valori Bucureşti sunt în acţiuni ale companiei

    ♦ Hidroelectrica, pe primul loc în clasamentul celor mai mari investiţii ale fondurilor de pensii private Pilon II cu investiţii de 6,5 mld. lei ♦ Şi fondurile de pensii facultative Pilon III au investit, cu un total de 214 mil. lei.

    20 de lei din fiecare 100 de lei pe care fondurile de pensii private obligatorii Pilon II îi investesc la Bursa de Valori Bucureşti sunt în acţiuni ale companiei de stat Hidroelectrica (H2O), aceasta fiind pe primul loc în clasamentul celor mai mari investiţii ale fondurilor, arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Astfel, statisticile de la finalul lunii mai 2024 arată investiţii de 6,5 mi­liarde de lei ale celor şapte fonduri de pensii private Pilon la Hidroelectrica, echivalentul unei deţineri de circa 11% din compania la care statul român are 80%.

    Pe locul doi în clasamentul celor mai mari investiţii ale viitorilor pensionari ai României se poziţiona Banca Transilvania cu 6,45 mld. lei, urmată de OMV Petrom cu 6 mld. lei, arată datele agregate de platforma desprepensiiprivate.ro.

    Cu alte cuvinte, pensiile private ale 8 milioane de salariaţi români vor depinde şi de facturile la curent emise de Hidroelectrica.

    „Perla energiei româneşti este şi perla fondurilor de pensii private. Încă de la lansare a urcat pe primul loc în topul portofoliului de acţiuni şi a rămas acolo de atunci. Şi nu numai că preţul acţiunilor s-a apreciat între timp cu peste 20 de procente, dar dividendele care vor ajunge în buzunarul viitorilor pensionari din sistemul de pensii private se ridică anul acesta la peste 700 milioane de lei“, spune George Moţ, analist şi administrator desprepensiiprivate.ro.

    Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II şi toate cele 10 fonduri de pensii private facultative Pilon III sunt acţionare la Hidroelectrica, arată datele din rapoarte. Cea mai mare investiţie este a NN Pensii care este şi cel mai mare fond P2 din România, cu circa 1,93 mld. lei, adică 3,22% din capitalul social.

    Ponderea Hidro în portofoliul NN este de 4,08% din active. Pe de altă parte, raportat la valoarea activelor, cea mai mare pondere în portofoliu din rândul fondurilor Pilon II o are AZT Viitorul Tău cu 5,6%. Asta înseamnă investiţii de 1,6 mld. lei, adică 2,7% din companie.​

  • România este şi azi a doua cea mai scumpă piaţă de energie din Europa, după Ungaria. Ministerul Energiei vine în sfârşit cu explicaţii. Sebastian Burduja: “La noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest. Din păcate, în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta”

    De mai bine de o lună de zile, România este una dintre cele mai scumpe pieţe spot de energie din Europa, dar abia azi Ministerul Energiei a prezentat o serie de explicaţii. Multe dintre motive ţin de zona tehnică a sistemelor energetice, temperaturile mari au dus la creşterea consumului de energie, dar pe de altă parte au afectat producţia hidro şi eoliană, iar cel puţin pe zona hidro estimările sunt că lucrurile vor fi tot mai dificile. La final însă, concluzia este una, preţurile mari de acum reflectă din nou lipsa de investiţii în sector.

    “România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene. Este important de precizat că aceste preţuri sunt pe pieţele spot, unde volatilitatea este dată de mai mulţi factori, unii interni, alţii externi, pe care îi voi detalia în rândurile următoare”, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei.

    Mai departe, ministrul a detaliat o serie de factori care ţin preţul sus în România, mult peste cel din Germania sau Franţa.

    – producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine a generat diferenţe de preţ pe PZU între ţara noastră şi ţările din Vest;

    – interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e;

    – la noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;

    – noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelunit cu o lună vs cea planificată;

    – cum am comunicat la acel moment, reamintesc că în luna mai, piaţa maghiară de energie s-a decuplat de piaţa Europei de Sud-Est prin întreruperi şi reduceri ale capacităţii nete de transfer din Ungaria;

    – indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabil pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum şi de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea reţelei în ţările din sud – estul Europei;

    – în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;

    – fiind foarte cald, nu avem producţie din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU preţuri mari în orele în care nu este producţie din solar (în special în vârful de seară). Preţurile din vârful de seară cresc media preţului zilnic;

    – debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în ţară şi este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;

    – în general, producţia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;

    – gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii care pot apărea în lunile următoare;

    – se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unităţi nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, şi oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcţiune pe data de 29.06.2024.

    “Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanţa cuplării României la piaţa europeană, cât şi nevoia de investiţii accelerate în producerea de energie regenerabilă şi în bandă în ţara noastră, în stocare şi în creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi ţările vecine.”

    În ciuda declaraţiilor, multe dintre investiţiile anunţate, mai ales cele regenerabile, sunt blocate.

    “Din păcate, în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. Construirea de reactoare nucleare şi SMR-uri necesită ani de zile, la fel şi centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiţii în distribuţie, transport şi energie verde sunt puse acum în linie dreaptă şi nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final”, a dat asigurări Burduja.

    În România, preţurile sunt plafonate până pe 31 martie 2025, astfel că aceste scumpiri nu au impact în facturi.

     

  • O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume

    Taiwan, cel mai mare  producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

    „Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

    În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

    Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

    În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

    „Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

    Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

    „Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

    Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

    „Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

    Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

     

     

     

  • Compania belgiană Bekaert a semnat cu producătorul de energie Rezolv Energy un acord achiziţie de energie eoliană de 100 GWh din România, pe 10 ani, unul dintre cele mai mari contracte din regiune

    Compania belgiană Bekaert a semnat un acord achiziţie de energie eoliană de 100 GWh din România cu producătorul de energie Rezolv Energy, detinut de fondul de investitii britanic Actis, acesta fiind unul dintre cele mai mari contracte din regiune.

    Rezolv Energy a semnat acordul prin subsidiara sa de proiect First Looks Solutions. Acordul de achiziţie virtuală de energie (VPPA) pe 10 ani este unul dintre cele mai mari semnate vreodată în regiune. Energia va proveni de la parcul eolianul VIFOR, cu capacitate de 461 MW, dezvoltat de Rezolv şi Low Carbon în judeţul Buzău, România.

     “Suntem încântaţi să semnăm acest proiect interesant în România cu Rezolv. Acest acord nu doar că îmbunătăţeşte portofoliul nostru existent de energie regenerabilă, dar exemplifică şi angajamentul nostru cu privire la sustenabilitate şi crearea de plusvaloare pentru toţi partenerii noştri. Prin integrarea surselor de energie regenerabilă în operaţiunile noastre, facem paşi semnificativi către un viitor mai verde pentru compania noastră şi pentru clienţii pe care îi deservim.”,a  declarat Michael Hamilton, Vicepreşedinte Commodities, Bekaert.

    Odată operaţional, VIFOR va fi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene onshore din Europa şi va genera suficientă energie curată pentru a alimenta mai mult de 270.000 de case.

    Faza 1 a proiectului prevede instalarea unei capacităţi de 192 MW, cu o extindere până la 461 MW planificată în Faza 2. Construcţia este programată să fie finalizată în termen de 18 luni, VIFOR urmând să devină operaţional înainte de sfârşitul anului 2025.

     “ Prin semnarea acestuia, Bekaert contribuie de asemenea la finalizarea primei faze a proiectului VIFOR, un parc eolian de mare amploare care va juca un rol semnificativ în tranziţia energetică a României. Faza a doua ne va ajuta şi mai mult să satisfacem cererea tot mai mare de energie curată din partea corporaţiilor”,a  spus Alastair Hammond, CEO Rezolv Energy.

    Compania Bekaert activează în domeniul ştiinţei materialelor, al transformării sârmei de oţel şi al tehnologiilor de acoperire a suprafeţelor. Fondată în 1880, cu sediul central în Belgia, Bekaert (Euronext Brussels, BEKB) este o companie globală, cu 24.000 de angajaţi şi vânzări combinate de 5,3 miliarde de euro în 2023.

     

  • Cine este Electromontaj, compania care a câştigat un contract de retehnologizare la Hidroelectrica de 188 mil. euro

    Compania Electromontaj SA a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 673 de milioane de lei, cu 52% mai mare faţă de cel din 2022, arată datele de pe platforma Termene.ro. Din grupul Electromontaj fac parte companiile Emfor, Iproeb, Electrotehnica şi Hidroconstrucţia. Companiile membre au unităţi de producţie proprii în Bucureşti (Fabrica de Stâlpi Metalici Zincaţi) şi în Câmpina (Fabrica de Cleme şi Armături). Din grup mai face parte şi Staţia de Încercări Stâlpi, din Bucureşti, destinată testării stâlpilor de înaltă tensiune. Electromontaj este una dintre cele mai importante companii din domeniul proiectării şi realizării de lucrări energetice.

    La finalul anului 2022, compania avea circa 772 de acţionari, dintre care 769 de acţionari erau persoane fizice, iar trei acţionari erau persoane juridice.

  • „E cum nu se poate mai prost“. Cum a ajuns România să nu aibă ce face cu energia solară pentru că nu e produsă când trebuie, dar să aibă nevoie de cărbuni ca să-şi acopere consumul?

    ♦ Funcţionarea sistemului energetic pare să fie mai provocatoare pe timp de vară decât iarna, din cauza faptului că, cel puţin zilele acestea, mixul de producţie nu se mulează deloc pe curba de consum ♦ Ieri, de exemplu, eolienele nu mergeau, hidro era extrem de redusă pe fondul secetei, astfel că gazul şi cărbunii ajunseseră la peste o treime din producţia de energie, lucru care se vede în preţ.

    Ieri, preţul energiei spot din Româ­nia şi în mai multe state din regiune arăta foarte diferit faţă de preţul afişat pe pieţele vest-europene. Astfel, 1 MWh costa pe plan local 149 de euro, situaţie similară în Bulgaria şi Grecia, în Ungaria energia era 145 de euro/MWh, iar în Polonia 159 euro/MWh. În Spania însă, energia costa 53 de euro/MWh, în Germania 88 de euro pe MWh, iar în Franţa 52 de euro/MWh. În nordul Europei, lucrurile arătau şi mai bine, Suedia şi Norvegia defilând cu preţuri de circa 33 de euro pe MWh. Diferenţele acestea majore între regiunea din care face parte România şi vestul Europei sunt vizibile de cel puţin o lună de zile şi sunt mai multe explicaţii potenţiale.

    Pe plan local, mixul de energie conţine o revenire surprinzătoare, cea a cărbunilor. Ieri, de exemplu, în jurul orei 12 după-amia­za, 15% din producţia de energie a Ro­mâ­niei era asigurată de centralele pe cărbuni, aceleaşi centrale pe care România vrea să le închidă cel târziu până în 2032.

    „Din cauza secetei, producţia de ener­gie hidro a scăzut. Avem într-adevăr pro­ducţie de energie solară, dar din păcate este o producţie care nu se mulează pe curba de consum. Astfel, sistemul este într-un deze­chilibru, iar când consumul începe să creas­că, nu mai este soare, astfel că trebuie să intre cărbunele. Iar repornirea cărbunelui este extrem de costisitoare, mai ales după pauze îndelungate, lucru care se vede în preţul spot. Pe partea de consumatori, aceste lucruri nu se văd deocamdată“, spune Adrian Borotea, country manager, Verbund Wind Power România, unul dintre cei mai puternici investitori în producţia de energie eoliană locală.

    În jurul prân­zu­lui, Hidroelectrica asigura circa 21% din producţia de energie a România, numai 1.342 MW din cei peste 6.000 MW fiind în funcţi­une. Datele Transelectrica a­rată că la finalul lunii iunie gra­dul de umplere din lacurile de a­cu­mulare era de 83%, mai mic faţă de 93% la finalul lunii iunie 2023.

    Peste 1.000 MW de energie solară, din cei aproape 1.600 MW pe care îi are Româ­nia, fără prosumatori, injectau e­ner­gie în sistem în jurul prân­zului, astfel că ponderea parcurilor fotovoltaice ajunsese la 18% în pro­ducţia de ener­gie totală. Eolie­ne­le nu se învâr­teau prea tare, ast­fel că numai 10% din cei 3.000 MW injectau energie în sistem, ceea ce înseamnă cam 5% din producţia naţio­na­lă. Restul era aco­pe­rit de nuclear, gaz şi căr­buni. Gazul şi cărbunii acope­reau peste 30% din producţia de energie, cu 15% numai cărbuni.

    Contextul de faţă stârneşte discuţii în sectorul energetic local, astfel că mulţi ac­tori, cu Transelectrica în frunte, spun că sto­carea este obligatorie pentru dezvoltarea armonioasă a domeniului de producţie. Dar în acest moment, partea de producţie de energie, cel puţin pe zona de regene­rabile, este similară cu ce avea România acum 10 ani, iar discuţiile despre miile de megawaţi în parcuri noi sunt, în acest moment, doar discuţii. Lucrul care s-a schimbat cel mai tare este ponderea cărbunilor în parcul de producţie, cărbuni de care România are nevoie, chiar şi în contextul unui consum de energie scăzut.

    „Este cum nu se poate mai prost pentru că vedem de fapt cum producţia de energie nu se mulează pe consumul pe care îl avem. Dacă aveam un consum de dimineaţă, ca în­tr-o economie în care lucrurile merg, atunci energia solară îşi găsea locul. Acum ea se produce când nu este nevoie de ea, soluţii de stocare nu sunt, iar când există consum tre­buie să intre cărbunele pentru că hidro este afectată de secetă, iar solarul nu mai produce la fel. Sunt nişte semnale de piaţă pe care sta­tul ar trebui să le înţelea­gă“, spune Borotea.

    Un prim pas ar fi acce­lerarea investiţiilor pe partea de stocare, dar şi gândirea unor mecanisme prin care ar putea fi stimulat consumul de energie.

    Situaţia din aceste zile trebuie pusă şi în perspectiva în care România visează la mii de MW în proiecte de energie verde, cu focus pe energia solară. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Roxana Gureanu, Managing director – CFO, HABAU România şi sucursalele din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova

    Cifră de afaceri (2023 – 2024): 140 mil. euro

    Profit net: 1,5 mil. euro

    Număr de angajaţi: 420

    Biografie:
    Roxana Gureanu este un profesionist în finanţe, cu două decenii de experienţă în roluri de conducere în companii internaţionale precum Thomson-Reuters, Coca-Cola HBC, Queen Investment. Ea a coordonat până în prezent, împreună cu echipele sale, proiecte în valoare de peste 1,5 miliarde de euro.  Din 2019, Roxana este managing director şi CFO al firmei locale cu acţionariat austriac HABAU, parte a Habau Group. Compania este un jucător important în dezvoltarea infrastructurii energetice strategice atât la nivel local cât şi european, contribuind activ la securitatea energetică regională prin construirea accesului la surse alternative de gaze naturale.

    ► Dintotdeauna, am crezut că fericirea vine din a face ceea ce îţi place. Niciodată nu mi-a fost teamă de noi provocări, chiar dacă asta a însemnat să învăţ lucruri noi, depăşindu-mi zonele de confort. De aceea, deşi am terminat cel mai bun liceu de informatică din Bucureşti, am decis să mă îndrept către zona financiară, care m-a atras prin versatilitatea şi disciplina sa. Am fost entuziasmată de modul în care îmbinarea abilităţilor analitice şi matematice cu cele manageriale şi de business pot duce la soluţii creative pentru probleme complexe. 

    ► De cinci ani activez ca managing director – CFO al HABAU România, parte a HABAU Group, lider european în construcţii de infrastructură pentru industria petrolului şi gazelor naturale. În acest rol îmbin zona de finanţe cu cea de management operaţional, fiind responsabilă de coordonarea echipelor, operaţiunilor şi performanţa financiară a companiei şi a sucursalelor sale din Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova.

    ► În următorii 20 de ani, întreaga industrie, inclusiv sectorul infrastructurii de petrol şi gaze, va trece prin transformări majore, pe măsură ce ne îndreptăm spre o economie cu emisii scăzute de carbon. Tranziţia energetică va juca un rol central, cu un focus tot mai mare pe integrarea soluţiilor de energie regenerabilă şi pe optimizarea eficienţei operaţionale a infrastructurilor existente. Cerinţele de sustenabilitate vor implica investiţii semnificative în competenţe şi tehnologie în cadrul industriei noastre, însă vor deschide şi noi oportunităţi pentru inovare şi creştere. În acelaşi timp, deşi integrarea surselor regenerabile de energie are o evoluţie rapidă, gazul şi petrolul vor continua să reprezinte piloni esenţiali pentru sectorul energetic global. Următorii ani vor fi definiţi de proiecte majore ce vor urmări interconectarea marilor zone industriale la magistrale de transport regionale ce permit accesul la gaze ce provin din diverse surse, asigurând astfel securitatea energetică.

     


     

  • (P) Panouri solare: ce sunt, cum funcţionează şi tipuri de panouri solare

    Eficienţa energetică a locuinţei este o dorinţă a multor persoane, dar puţini sunt cei care cunosc diferenţa dintre diferitele tipuri de panouri solare de pe piaţă. Panourile solare sunt acele dispozitive tehnologice care captează energia solară şi o transformă prin generarea de energie electrică sau prin stocarea acesteia pentru utilizare ulterioară. Funcţionarea acestora este strâns legată de compoziţia lor.

    Haideţi să aflăm cum funcţionează acestea. Soarele străluceşte prin sticlă, astfel încât energia sa este absorbită de componenta corespunzătoare care transferă căldura către fluidul din tuburile de sub panou. Acesta din urmă este glicolul, care constă într-un amestec de apă şi antigel şi care permite rezistenţa la frig. Acest lichid este cel care transferă căldura către cilindru. Odată ce apa a atins temperatura, aceasta poate fi utilizată pentru încălzire sau energia termică poate fi transferată la apa menajeră, adică apa pe care o folosim zilnic în casele noastre.

    Panouri solare: diferenţe în funcţie de tip

    Nu toată lumea ştie că există două tipuri de panouri solare care diferă în ceea ce priveşte tehnologia şi scopul. Există panouri solare fotovoltaice care generează energie continuă, care este apoi transformată în energie alternativă şi, în cele din urmă, utilizată în casă sau vândută la reţeaua naţională. Panourile solare termice, pe de altă parte, acţionează ca un boiler sau un încălzitor de apă şi valorifică căldura soarelui pentru a încălzi apa pentru uz casnic sau pentru încălzire.

    Panouri solare fotovoltaice

    Panourile solare fotovoltaice sunt capabile să transforme imediat căldura soarelui în energie electrică. Dacă instalăm acest tip de panou, producem energie şi consumăm acasă electricitate autogenerată. Acest tip de panou converteşte căldura în energie continuă, care trebuie transformată în curent alternativ printr-un invertor.

    În acest punct trebuie să precizăm că există două tipuri de sisteme fotovoltaice:

    •          sistemele fotovoltaice autonome, care sunt deconectate de la reţeaua naţională de electricitate şi reprezintă o soluţie ideală pentru casele din zonele izolate, unde conectarea la reţeaua electrică este dificilă sau imposibilă.

    •          sisteme fotovoltaice conectate la reţea sau conectate la reţea, care sunt utilizate în case sau clădiri industriale şi sunt conectate la reţeaua electrică. Acest tip de sistem nu poate genera întotdeauna suficientă energie pentru o gospodărie, dar dacă se produce un exces de energie, aceasta poate fi vândută sau utilizată ulterior.

    Panoul solare termice

    Panourile solare termice sau colectoarele termice înlocuiesc cazanele şi încălzitoarele de apă electrice. Acestea folosesc căldura soarelui pentru a încălzi apa menajeră, pentru a genera apă caldă pentru toate activităţile pe care le desfăşurăm acasă şi pentru încălzire pe timp de iarnă. Există două tipuri de panouri care folosesc soarele pentru a produce apă caldă:

    •          cu geamuri plate: acestea sunt mai puţin costisitoare şi sunt foarte răspândite în România.

    •          cu tuburi vidate: acestea sunt mai scumpe, deoarece oferă performanţe mai mari.

    Panouri solare: avantaje şi dezavantaje

    Nu este întotdeauna uşor să alegi dacă să faci o investiţie pentru a avea panouri solare într-un sistem de automatizare a casei. Haideţi să aflăm care sunt avantajele şi dezavantajele acestei alegeri pentru a vedea dacă este momentul potrivit să facem acest pas.

    Iată care sunt avantajele unui sistem fotovoltaic

    •          Panourile solare produc energie curată, fără a provoca poluarea aerului, au un impact foarte redus asupra mediului;

    •          Panourile solare produc energie regenerabilă, acest tip de energie nu se epuizează şi este esenţial pentru dezvoltarea durabilă;

    •          Panourile solare reduc costul energiei electrice pe termen lung; de fapt, instalarea de panouri solare înseamnă autoproducţia energiei pe care o consumaţi, reducând astfel costurile pe factură.

    Iată care ar putea fi dezavantajele

    •          Panourile solare necesită o investiţie financiară iniţială semnificativă pentru instalarea lor. Acest dezavantaj este însă aparent, deoarece cheltuiala se recuperează integral în timp.

    •          Panourile solare produc energie intermitentă, adică variabilă în funcţie de momentul zilei şi de lunile din an. În ciuda acestui fapt, este posibil să vă abonaţi la oferte de energie verde pentru a compensa această variabilitate.