BusinessMagazin

Tag: educatie

  • România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scade populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    Populaţia României a scăzut la 19 milioane de lo­cui­tori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 în comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

    Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an.

    În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finan­ţa­rea pentru serviciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    „Sistemul românesc public de educaţie este orientat către îndoctrinarea elevului şi a studentului, nu către pregătirea lor pentru viaţa profesională activă. De aceea elevii şi studenţii mediocri şi slabi se duc la stat, iar cei buni emigrează“, a spus Alin Teodorescu, IMAS Marketing&Sondaje.

  • Educaţie roz. Oficialii din Ungaria avertizează că educaţia devine “prea feminină” şi ameninţă sănătatea mintală a băieţilor

    Oficialii din Ungaria avertizează că educaţia devine “prea feminină”. Auditorii îşi exprimă temerile că “educaţia roz” ameninţă sănătatea mintală a băieţilor şi economia ţării.

    Biroul de audit de stat din Ungaria a publicat un raport privind riscurile unui sistem educaţional “prea feminin”, care ar putea afecta dezvoltarea băieţilor şi ar putea crea probleme demografice, notează The Guardian.

    Raportul a fost publicat luna trecută, dar nu a atras atenţia publicului până când nu a fost publicat joi un articol de ziar.
    “Fenomenul numit <educaţie roz> are numeroase consecinţe economice şi sociale”, se arată în raportul întocmit de organismul de stat, care este considerat apropiat de premierul naţionalist Viktor Orbán.

    La fel ca în multe ţări, meseria de profesor în Ungaria este dominată de femei, care reprezintă 82% din cadrele didactice din ţară.

    “Dacă educaţia favorizează caracteristicile feminine”, cum ar fi “maturitatea emoţională şi socială” şi “provoacă o suprareprezentare a femeilor în universităţi, egalitatea (dintre sexe) va fi slăbită considerabil”, arată raportul.

    Raportul avertizează că, dacă băieţii, care sunt mai înclinaţi să fie întreprinzători şi să îşi asume riscuri, nu sunt lăsaţi să se dezvolte nestingheriţi, ei vor fi expuşi riscului de a avea “probleme mentale şi comportamentale”.

    Biroul de audit spune că “educaţia roz” ar putea cauza “probleme demografice”, deoarece femeile educate nu şi-ar putea găsi soţi cu un nivel de educaţie similar, “ceea ce ar putea duce la o scădere a fertilităţii”.
    În replică, deputatul opoziţiei maghiare Endre Toth a declarat pe Facebook că discuţia despre calităţile masculine şi feminine este o “absurditate ştiinţifică totală”.

    “Este timpul să vă scoateţi ochelarii din secolul trecut”, a adăugat el.
    Orbán a promovat o “revoluţie conservatoare” de când a revenit la putere în 2010, încurajând nativismul şi denigrând imigranţii. De asemenea, el a apărat o lege controversată care interzice conţinutul LGBTQ pentru minori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cîmpeanu: Colegiile naţionale vor fi eliminate din lista şcolilor înscrise în programul Masă caldă

    Sorin Cîmpeanu a vorbit, joi, într-o conferinţă de presă, despre finalizarea şcolilor care vor putea beneficia de programul „Masă caldă”.

    „Este vorba de 300 de şcoli, este vorba de decizia de a iniţia o nouă ordonanţă de urgenţă prin care să putem creşte numărul acestora. Important este ca selecţia acestor şcoli să se facă în aşa fel încât să beneficieze de masă caldă acei elevi care au cea mai mare nevoie de această masă în şcoală”, a spus ministrul, potrivit căruia numărul şcolilor incluse în program a fost dublat de la 150 la 300 de şcoli.

    De asemenea, Cîmpeanu a vorbit despre o creştere semnificativă a alocaţiei zilnice pentru hrană la 15 lei pe zi: „Aş vrea să vă spun că alocaţia valabilă până acum nu era de natură să acopere costurile, mai ales în contextul evoluţiei preţurilor din ultima perioadă”.

    De asemenea, pe lista şcolilor care beneficiază de program nu se vor mai regăsi, aşa cum a fost în cei 6 ani de când există, colegiile naţionale din centrul unui municipiu, Bucureşti sau alt municipiu reşedinţă, „pentru că în mod evident, chiar dacă nu excludem nevoia de sprijin în acele şcoli, nevoia de sprijin este mult mai mare în mediul rural sau chiar şi în urban, dar pentru o altă categorie de şcoli”.

  • Printre amendamentele la modificarea proiectelor de legi ale Educaţiei se regăsesc şi solicitări de tipul „propunem aşa pentru că aşa propunem noi”, spune ministrul Educaţiei

    Sorin Cîmpeanu a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în acest mment sunt înregistrate 1.486 de seturi de propuneri.

    La finalul perioadei, vor exista probabil în jur de 1.500 de seturi de propuneri de îmbunătăţire a legii învăţământului preuniversitar şi a legii învăţământului superior.

    „Cele 1.486 de seturi de propuneri totalizează mai mult de 9.000 de amendamente propuse. Aceste amendamente sunt de 4 categorii:

    sunt amendamente puternic justificate cu argumente

    sunt amendamente care, din păcate, sunt simple solicitări: propunem aşa pentru că aşa propunem noi

    este a 3-a categorie a acelor amendamente care se repetă – foarte multe dintre cele 1486 de seturi de propuneri

    a 4-a categorie sunt acele amendamente care sunt total antagonice”, a spus ministrul.

    Potrivit acestuia, toate acestea vor fi analizate „cu maximă responsabilitate” în zilele ce vor urma, „indiferent că sunt lucrătoare sau de weekend, în aşa fel încât săptămâna viitoare să putem să avem o formă care să poată fi trimisă pe circuitul de avizare”.

    „Pe acest parcurs de avizare, în mod evident, se vor formula observaţii din partea acestor structuri avizatoare. Observaţiile vor trebui să fie incluse în lege şi vom avea a 3-a formă a proiectelor de legi. Prima formă este cea lansată în dezbatere, a doua este cea la care lucrăm acum pentru a integra toate propunerile primite care vor fi considerate acceptabile, iar cea de-a 3-a formă este cea care va rezulta în urma integrării observaţiilor entităţilor avizatoare: ministere, Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social. În această formă, proiectele celor 2 legi vor intra în Guvern. Sperăm să se întâmple acest lucru la începutul lunii septembrie, care este peste mai puţin de o săptămână. Nu precizez o dată”, afirmă minsitrul Educaţiei.

    Odată ce vor fi adoptate în Guvern, ele vor fi transmise Parlamentului.

    „Parlamentul este forul legislativ al ţării, este instituţia democratică, ce este capabilă să decidă procedura de adoptare. Odată ce va fi decisă procedura de adoptare, vor fi anunţate şi acţiunile care se vor constitui într-o altă serie în care aceste propuneri pot să fie îmbunătăţite. Deci iată sunt 3 etape majore de îmbunătăţire a celor 2 propuneri legislative elaborate in house de Ministerul Educaţiei pe baza raportului proiectului România educată. Am precizat aceste lucruri pentru a înţelege că ieri am înţeles că a fost o zi tristă, că s-a încheiat perioada de dezbatere de 43 de zile. Dar partea bună este că mai sunt încă 2 etape în care aceste proiecte legislative pot – şi sunt convins – că vor suferi modificări de natură să facă din 2 proiecte bune sau proiecte şi mai bune, pentru că aceste proiecte nu sunt proiectele Ministerului Educaţiei”, a spus Sorin Cîmpeanu.

  • Cîmpeanu a anunţat rezultate fără precedent în consultări, iar ANOSR afirmă: iluzii fără precedent

    Având în vedere anunţul public al Ministerului Educaţiei privind rezultatele consultărilor dintre acesta şi federaţiile studenţeşti, ANOSR precizază că nu este semnatar al comunicatului comun agreat între Ministerul Educaţiei şi organizaţiile studenţeşti prezente la dezbaterea de luni.

    „De altfel, în cadrul întâlnirii, reprezentanţii federaţiei au clarificat faptul că nu sunt de acord cu concluziile Ministerului asupra amendamentelor propuse. Mai mult, comunicatul presupus a fi comun între Minister şi organizaţii nu a fost nici măcar transmis ANOSR cu propunerea de a-l semna, atitudine pe care ne este extrem de dificil să o analizăm ca fiind de bună-credinţă, mai ales în contextul în care peste două treimi din timpul alocat dezbaterii a fost ocupat cu analiza propunerilor ANOSR. ANOSR poate fi de acord cu concluzia că rezultatele consultărilor sunt <fără precedent> exclusiv în măsura în care intenţia era aceea de a afirma că este dificil de identificat un precedent când propunerile de îmbunătăţire ale federaţiei să fi fost atât de flagrant ignorate de minister”, arată alianţa.

    ANOSR este, de principiu, de acord cu toate cele 8 puncte menţionate ca fiind agreate în cadrul comunicatului Ministerului Educaţiei: „Cu toate acestea, nu doar că ele nu reprezintă nici pe departe principalele priorităţi pentru studenţi, ridicate în cadrul dezbaterii, dar majoritatea dintre ele fie sunt reiterări ale prevederilor care există deja în Legea Educaţiei Naţionale (ex: posibilitatea acordării de ajutoare sociale şi burse speciale de către universităţi) sau în practica actuală (ex: invitarea reprezentanţilor studenţilor la şedinţele comisiilor consultative ale Ministerului Educaţiei), fie chestiuni care nu au cum să fie incluse în proiectul legii pentru că nu ţin de obiectul acesteia, ci doar în actele subsecvente, ocolind practic scopul dezbaterii propuse (ex: creşterea subvenţiei cămine-cantine, creşterea finanţării de bază pentru domeniile STIM), fie prevederi despre care s-a discutat fără a se ajunge la o concluzie concretă (ex: clarificarea normelor privind organizarea rezidenţiatului, fără a se discuta nimic despre modul în care aceste norme vor fi explicitate). Nu în ultimul rând, inclusiv asumări recente ale Ministerului Educaţiei, precum cea din luna decembrie 2021, privind acordarea ponderii de 25% în alegerea rectorilor către studenţi, au fost respinse în cadrul aşa-zisei consultări de luni”.

    Singura direcţie absolut relevantă preluată în comunicatul Ministerului Educaţiei este cea referitoare la reducerea acordată la transportul feroviar, fiind acceptată creşterea de la 50% la 65%, procent pe care federaţia îl consideră insuficient, în contrast cu propunerea ANOSR de creştere până la 90% şi cu situaţia extrem de favorabilă din perioada 2017-2021, când reducerea era de 100%, arată alianţa.

    „ANOSR se dezice de orice încercare de a prezenta concluziile dezbaterii din 22 august ca fiind unele de bun augur pentru studenţi şi reiterează apelul către Ministerul Educaţiei de a răspunde propunerii de discutare, negociere şi implementare a celor 273 de amendamente formulate de federaţie. De asemenea, ANOSR solicită prelungirea termenului de dezbatere publică asupra proiectului Legii învăţământului superior până cel puţin la finalul lunii septembrie, în vederea asigurării unui cadru optim de consultare cu principalii beneficiari direcţi ai acesteia, studenţii”, se arată în finalul comunicatului transmis de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

  • Cîmpeanu anunţă cinci decizii după consultările cu federaţiile sindicale din Educaţie

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că au rezultat cinci decizii majore în urma consultării dintre Minister şi federaţiile sindicale reprezentantive, acestea fiind oportune pentru îmbunătăţirea textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar.

    Cîmpeanu spune că a avut un dialog „constructiv şi responsabil” cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi a agreat, împreună cu reprezentaţii celor două federaţii, cinci propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar „România Educată”.

    Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern.

    Una dintre măsuri este posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională. „Această posibilitate se constituie într-o veritabilă şansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admişi în colegiile dorite, fiind în acelaşi timp o oportunitate unică pentru acele colegii care îşi doresc şi îşi asumă selecţia în vederea susţinerii performanţei prin iniţierea unui număr important de clase de excelenţă/specializare în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Astfel, evaluarea naţională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educaţie, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenţi ai clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de evaluare naţională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unităţii de învăţământ” pentru concursul de admitere în colegii”, spune Cîmpeanu, pe Facebook.

    Admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii. Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

    O a doua măsură se referă la examenul naţional de bacalaureat, fiind agreat ca limba şi literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului naţional de bacalaureat.

    „Structura probei de limba romana va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane). Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că îşi va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) şi art. 76 alin. (3) şi a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învăţământul superior în condiţiile autonomiei universitare, cât şi pe piaţa muncii. Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de bacalaureat. A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toţi itemii vor fi de tip grilă! Vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esenţiale sunt modalitatea de colectare a datelor şi modalitatea de interpretare a informaţiilor la nivel de competenţă – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat şi în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competenţă va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaţionale”, a transmis ministrul Educaţiei.

    Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

    A treia măsură priveşte asumarea filierei la nivel liceal care este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susţină creşterea calităţii procesului de învăţământ şi profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

    „Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocaţională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic şi profesional” şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor, vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care ţin de asigurarea dreptului la educaţie, dar şi de nevoia de continuare, spre exemplu, a susţinerii performanţei sportive la nivelul unor licee tehnice şi profesionale care au înregistrat performanţe în acest domeniu şi nu numai”, a mai săus Cîmpeanu.

    A patra măsură: Procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

    „Palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolara îşi menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii”, arată ministrul Educaţiei.

    A cincea măsură îi priveşte pe elevii cu CES.

    „În condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu CES în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..) Pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică. În funcţie de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaţionalizarea şi funcţionalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive şi de acces, planuri educaţionale personalizate, planuri educaţionale individualizate şi planuri de intervenţie personalizată. Centrul Naţional de Educaţie Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive şi componenta de programe naţionale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele şi practicile incluzive”, arată Sorin Cîmpeanu,

    Marţi, 23 august, începând cu ora 10.00 Ministerul Educaţiei va continua dezbaterea cu federaţiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învăţământului preuniversitar-România Educată.

  • Senatorul USR PLUS de Braşov Irineu Darău solicită retragerea legilor educaţiei. Este unica soluţie deoarece legile reprezintă ultimul cui înfipt în România Educată, susţine senatorul

    Retragerea legilor educaţiei este singura soluţie, potrivit reprezentantului USR PLUS.

    „Operaţie reuşită, pacientul mort este strigătul de luptă dat de Iohannis şi Cîmpeanu care, ascunşi sub România Educată şi pachetul dezastruos al noilor legi, compromit ideea de reformă în învăţământ şi sacrifică o întreagă generaţie, printr-un set de propuneri pe genunchi, servite pentru prietenii plagiatori şi colegii rectori. Autorii acestei operaţiuni au fost deconspiraţi şi trebuie să renunţe. Dacă pachetul legislativ va intra în vigoare, o îmbunătăţire de amploare în educaţie nu va exista în viitorii 10 ani”, a declarat Irineu Darău.

    Senatorul susţine că legile educaţiei nu garantează integritatea în sistem şi favorizează impostura intelectuală prin plagiate. De asemenea, Darău spune că a descoperit mai multe hibe în proiect.

    „Echitatea este un subiect marginal, iar Ministerul se dezice de asigurarea unui pachet minim integrat care să asigure accesul egal la educaţie al tuturor copiilor, prin şcoala după şcoală, masa caldă în şcoli şi transportul asigurat pentru elevi;
    Ministerul se vrea dictator în educaţie, fiindcă prin noile proiecte de lege încearcă să se auto-abiliteze pentru a face cam orice îşi doreşte prin legislaţie secundară, care va scăpa de rectificări în Parlament şi de eventuale controale de constituţionalitate;

    Finanţarea este o glumă tot mai proastă, fără nicio garanţie şi cu o raportare a bugetului educaţiei la 15% din bugetul consolidat – praf în ochii celor care se uită doar la acest procent, echivalent în 2022 cu numai 4,3% din PIB;

    Creşterea reală a salariilor profesorilor rămâne o poveste şi o manipulare, deocamdată cu efecte juridice nule şi doar cu promisiuni deşarte pentru 2027;

    Rectori pe viaţă şi cu puteri posibil nemăsurate, prin nelimitarea precisă a numărului de mandate şi prin atribuţii suplimentare care vor spori major influenţa rectorilor;

    Educaţia non-formală riscă să dispară şi cluburile copiilor devin tun imobiliar, pentru rechinii prieteni cu politicienii, care au de acum doar 10 ani de aşteptat pentru a fructifica terenuri şi clădiri cu potenţial imobiliar;

    Se inventează noi criterii de discriminare între şcoli şi între elevi, lărgind faliile între excepţionalii de la colegiile naţionale şi restul”, scrie în mesajul transmis de senatorul braşovean.

    Concluzia parlamentarului USR PLUS este că sistemul de educaţie din România se va îndepărta de modelele europene.

    „În acest mod, nu doar că nu vom ajunge vreodată comparabili cu educaţia din alte state, dar chiar riscăm să ne îndepărtăm şi mai tare. Este imperativă renunţarea la noile legi, în forma actuală, şi demisia autorilor din fruntea Ministerului. Nu în ultimul rând, trebuie să fie în sfârşit recunoscut eşecul prezidenţial legat de România Educată – un compendiu de truisme elaborat în 7 ani şi totuşi neprofesionist şi contradictoriu, fundamentat precar ştiinţific şi metodologic, lipsit de fezabilitate şi totodată neambiţios privind o profundă reformă a sistemului. Din păcate, România Educată este un document atât de vag încât aproape orice lege a educaţiei, oricât de nocivă, pare că îi corespunde”, a precizat Darău.

  • Dezbaterea privind noua lege a educaţiei: Ce poziţii au universităţile faţă de schimbările propuse de guvern. Punctele cheie care au stârnit discordie

    ♦ În dezbaterea publică privind noile legi ale educaţiei, consorţiile universitare – asociaţii de universităţi în funcţie de specific – au emis puncte de vedere ♦ Dezbaterea principală ţine de finanţarea universităţilor.

    Ministerul Educaţiei şi Universitaria, cel mai mare consorţiu universitar din ţară, au căzut de acord că profesorii la vârsta de pensionare pot preda în continuare în universitate. În ceea ce priveşte celelalte cereri ale consorţiului – reprezentarea în consiliile naţionale în funcţie de numărul de profesori din universitate şi recalcularea anuală a costului mediu per student, criteriul în funcţie de care se alocă fondurile, Ministerul Educaţiei spune că vor fi luate în calcul şi propunerile altor consorţii. 

    Universitaria, din care fac parte, printre altele, Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, este singurul consorţiu care cere acest lucru, celelalte consorţii universitare care au adus puncte de vedere spunând că sunt de acord, în linii mari, cu legile educaţiei universitare propuse de Ministerul Educaţiei.

    Discuţia se duce în două puncte-cheie: reprezentativitatea în consiliile consultative la nivel naţional, deci accesul la finanţare şi calculul anual al costului per student, în funcţie de care sunt finanţate universităţile. În vechea lege a educaţiei nu este stabilit un grad de reprezentativitate pentru universităţi în aceste consilii, printre care şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, organism care joacă un rol central în finanţarea universităţilor. De asemenea, în vechea lege, CNFIS stabileşte costul mediu pe student, iar Universitaria cere ca acest cost să fie recalculat anual. 

    Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, a acuzat că în poziţiile-cheie din Ministerul Educaţiei pentru accesul la finanţare, în număr total de 5, se află doar ingineri, dintre care 4 sunt de la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

    „Pentru precizie, iată conducătorii instituţiilor care decid în privinţa banilor pentru învăţământul superior şi pentru cercetarea universitară: ministrul educaţiei, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei pentru învăţământul superior, secretarul de stat pentru cercetare din Ministerul Cercetării, preşedintele CNFIS şi secretarul general al Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR)”, a spus Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti (UB) şi preşedintele consorţiului Universitaria.

    Consorţiul universităţilor tehnice, din care face parte şi Universitatea Politehnică din Bucureşti sau cea din Timişoara a transmis: „Astfel de «propuneri» şi «analize», care vizează resetarea aleatorie, fără baze ştiinţifice, a mecanismelor de funcţionare a sistemului de învăţământ din România, nu reprezintă decât încercări de justificare a lipsei de respect faţă de celelalte universităţi şi vizează un singur scop:  atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din Bucureşti”.

    Deşi are cu 40% mai puţini studenţi decât UB, Politehnica primeşte cu 60% mai mulţi bani de la bugetul de stat, acuză UB, iar Universitatea de Medicină Carol Davila, cu o treime din studenţii UB, primeşte aceeaşi finanţare. Per student, finanţarea la UB este de 2,6 ori mai mică decât la aceste două universităţi, a mai spus Preda.

    Replica consorţiului universităţilor de medicină, în care se află cele mai mari facultăţi de medicină din ţară, a fost că nu doar costul per student este relevant în finanţarea universităţilor, ci şi „importanţa socială” a profesiilor şi angajabilitatea.

    „Considerăm că subiectul finanţării universităţilor nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenţi existent într-o universitate sau prin prisma calităţii de excelenţă a unei universităţi. Regăsim excelenţa şi în universităţile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nişă de domeniu mai îngustă cum, la fel de importante sunt şi alte două aspecte: importanţa socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc şi, mai ales, angajabilitatea”, scrie, într-un comunicat de presă, consorţiul universităţilor de medicină şi farmacie.

  • Universităţile reacţionează negativ la proiectele noilor legi ale educaţiei

    ♦ Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti: Prima problemă majoră a proiectelor de lege este procesul în sine de elaborare, care e profund greşit: din birou, fără analize serioase, cu şi de către un grup monocolor de autori care nu include specialişti ♦ Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Am putea ajunge în situaţia să avem două legi „noi” care să nu facă nimic altceva decât să redistribuie politic resursele din sistem, în avantajul „celor de la butoane”.

    Rectorii universităţilor din România încep să reacţioneze public la proiectele pentru legile educaţiei, puse în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, a declarat că niciun specialist din cele mai mari universităţi din România nu a fost consultat de către Ministerul Educaţiei, atunci când au fost elaborate proiectele, iar la dezbaterile publice nu s-au rezolvat problemele de fond ale universităţilor.

    „Prima problemă majoră a proiectelor de lege este procesul în sine de elaborare, care e profund greşit: din birou, fără analize serioase, cu şi de către un grup monocolor de autori care nu include specialişti în domeniul educaţiei sau ai altor ştiinţe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi, precum marile universităţi”, a spus Marian Preda.

    Declaraţiile sale vin în contextul în care la dez­baterile cu Ministerul Educaţiei, la care au parti­cipat şi universităţile, nu s-au agreat pro­puneri precum modificarea finanţării siste­mu­lui de învăţământ universitar: finanţarea per stu­dent poate fi şi de 2,6 ori mai mare la o universitate faţă de alta.

    Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), este de părere că proiectele nu rezolvă teme majore şi proiectele riscă să se transforme în legi care să „distribuie politic resursele din sistem în avantajul celor de la butoane, a spus el la finalul lunii iulie.

    „Lista de neclarităţi este lungă, dar trei teme nu au cum să nu iasă imediat în evidenţă: nerezolvarea inechităţilor sociale şi a accesului egal la educaţia de calitate, inexistenţa unei axe morale, a integrităţii şi meritocraţiei academice şi politizarea fără precedent a sistemului de educaţie. Dacă aceste trei subiecte nu sunt corectate, am putea ajunge în situaţia să avem două legi “noi” care să nu facă nimic altceva decât să redistribuie politic resursele din sistem, în avantajul “celor de la butoane” şi în detrimentul celor care au nevoie de o şcoală de calitate” a spus Remus Pricopie.

    Niciun specialist în educaţie din Universitatea din Bucureşti, care are 34.000 de studenţi, nu a fost consultat pentru elaborarea proiectelor legilor educaţiei, a mai spus Marian Preda, dar nici din alte universităţi mari din ţară. De asemenea, adaugă el, noile proiecte pentru legile educatiei riscă să ajungă ca vechile legi ale educaţiei, insuficient dezbătută şi ciuntită apoi de amendamente.

    „Nu cunosc, din discuţiile avute cu colegii mei, ca vreun specialist în educaţie din Universitatea din Bucureşti sau din celelalte mari universităţi din ţară, singurele cu tradiţie în domeniu, să fi fost consultat, cu atât mai puţin implicat în formularea propunerilor de legi ale educaţiei care doresc să reformeze sistemul”, a mai spus Marian Preda.

     

  • Noi modificări în proiectul legii învăţământului superior, agreate de Ministerul Educaţiei

    Modificările au fost anunţate prin intermediul unui comunicat de presă.

    „Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei a tuturor consorţiilor universitare, a tuturor centrelor universitare şi a tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă (matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice) CU solicită introducerea la art 142 a unui alineat nou, cu următoarea formă: Componenţa comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea proporţională conform numărului de cadre didactice titulare în universităţi acreditate şi tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă – matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice”, scrie în comunicatul de presă comun semnat de Ministerul Educaţiei şi Consorţiul Universitaria

    Pentru încurajarea performanţei la nivel naţional şi internaţional şi pentru o justă finanţare a tuturor domeniilor şi tipurilor de universităţi mai multe articole se vor modifica astfel.

    ,,Instituţiilor de învăţământ superior de stat li se alocă o finanţare suplimentară de minimum 45% raportat la finanţarea de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educaţiei (…) Ministerul Educaţiei asigură finanţarea de bază pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent pe cicluri, domenii de studii şi pe limbă de predare, inclusiv pentru învăţământul superior dual. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii (…) CNFIS propune metodologia de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabileşte anual costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual”, mai scrie în document.

    Pentru a reduce deficitul de cadre didactice pentru învăţământul preuniversitar în specializările din domenii STEM se va creşte finanţarea per student echivalent la acele specializări publicate anual de Ministerul Educaţiei prin aplicarea unui coeficient suplimentar de 1.2 la coeficienţii de finanţare calculaţi de CNFIS. Ministerul Educaţiei poate finanţa cercetarea ştiinţifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, mai scrie în comunicat

    De asemenea, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au luat act de propunerea Consorţiului Universitaria de modificare a proiectului de Lege a învăţământului superior în ceea ce priveşte procedura pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare: S-a propus aplicarea principiului autonomiei universitare în procesul de aprobare a prelungirii statutului de titular pentru personalul din învăţământul superior după vârsta legală de pensionare.

    Astfel, universităţile, la propunerea departamentelor şi facultăţilor, cu avizul conform al consiliilor de administraţie, prin senatele universitare vor decide privind criteriile de performanţă pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani.

    Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite şi în regim de plată cu ora şi se pot reîncadra în învăţământul universitar în poziţii de cercetare prin concurs.