Spania a ajuns în prima linie a crizei datoriilor din zona euro, iar problemele financiare ale regiunilor şi ale băncilor riscă să provoace o gaură mare în finanţele publice, în timp ce costul împrumuturilor se apropie de un nivel la care ţara va fi nevoită să ceară sprijin extern. Datele Băncii Spaniei arată că spaniolii au trimis luna trecută în străinătate 66,2 miliarde de euro, cel mai mult după 1990. În urmă cu un an, în Spania au intrat fonduri nete de 5,4 miliarde de euro.
Tag: economii
-
Lucas Papademos negociază cu băncile un plan de ştergere a datoriei Greciei
“Încercăm să obţinem un plan de ştergere a datoriei mai important”, în timp ce o “gaură” de câteva miliarde de euro încă rămâne să fie acoperită, în afară de planul de salvare, a declarat una dintre aceste surse, în cadrul unei reuniuni, la Bruxelles, a miniştrilor de Finanţe din ţările membre ale zonei euro. Însă amploarea operaţiunii depinde de “alţi factori”, a adăugat această sursă. Creditorii privaţi s-au angajat în iulie 2011 să suporte o reducere de 21% a valorii titlurilor datoriei Greciei pe care aceştia le posedă. Acest nivel a fost ridicat, de atunci şi până în prezent, la 70%.
-
Miniştrii de Finanţe din zona euro par pregătiţi să aprobe luni ajutorul pentru Grecia
Întrebat într-un interviu TV dacă se va ajunge la o înţelegere luni şi Grecia va rămâne în zona euro, ministrul a spus: “În acest moment se pare că lucrurile se îndreaptă exact în această direcţie”. “Nu cred că există o majoritate care să vrea altă cale, pentru că o altă evoluţie este foarte dificilă şi costă mulţi bani”, a adăugat Fekter. Guvernul elen a aprobat sâmbătă un ultim set de măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI drept condiţie pentru un pachet de ajutor extern de 130 de miliarde de euro, crescând astfel şansele pentru un acord prin care să evite un faliment dezordonat.
-
Grecia a identificat cu UE şi FMI noi economii de 325 milioane de euro
Astfel, 100 de milioane de euro vor proveni din reduceri ale cheltuielilor din sectorul apărării, circa 90 de milioane de euro din unele reduceri de salarii în sectorul public şi alte 135 de milioane de euro de la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Internelor. Grecia încearcă să obţină luni acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru al doilea program de susţinere financiară de 130 de miliarde de euro, pentru a evita intrarea în defaul în martie, când are de răscumpărat obligaţiuni dse 14,5 miliarde de euro.
-
Ce se întâmplă când companiile aeriene fac economii
Opririle, care au cauzat întârzieri pentru mii de pasageri în ultimele săptămâni, sunt consecinţa unei decizii a operatorului american United, deţinut în prezent de Continental Airlines, cea mai mare companie aeriană din lume, de a folosi aeronave de dimensiuni mai mici pentru rutele transatlantice. Aeronavele Boeing 757 ale companiei United pot zbura în deplină siguranţă cel mult 4.000 de mile (circa 6.500 km), iar în faţa vânturilor puternice, care determină creşterea consumului de combustibil, rămâne foarte puţin loc de manevră, dat fiind că distanţele dintre rute sunt de 3.850-3.950 de mile.

Numai luna trecută, aeronavele 757, cu 169 de locuri la bord, au fost nevoite să realimenteze de 43 de ori, din totalul 1.100 de zboruri câte operează anual United-Continental. Prin comparaţie, doar 12 aterizări neprogramate au avut loc în întreg anul precedent. Astfel de aterizări sunt însă mai sigure decât trecerea aeronavei pe rezerva de combustibil. Piloţii sunt obligaţi să nu mai zboare în momentul în care combustibilul nu mai e suficient pentru ca avionul să poată să mai zboare cel puţin 45 de minute.
Potrivit specialiştilor în aviaţie, citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică, un avion 757 ocupat aproape în totalitate, care operează cu mai puţini însoţitori de zbor, este mai profitabil decât unul de capacitate mai mare, Boeing 767, cu acelaşi număr de pasageri la bord şi personal suplimentar.
Compania aeriană United-Continental Airlines operează zboruri transatlantice în Europa către aeroporturi precum Stockholm, Copenhaga, Amsterdam, Paris, Stuttgart şi Barcelona. Destinaţiile din SUA care au fost afectate de întreruperea forţată a curselor sunt aeroportul Washington Dulles, dar şi cel din Newark, New Jersey, unde se află şi hubul companiei.
-
Consumul din ţările UE în tranziţie va creşte până în 2016 cu 95 de mld de dolari pe an
“Consumatorii din pieţele emergente vor avea o influenţă mult mai mare asupra creşterilor din economia globală în următorii cinci ani, ceea ce reprezintă o schimbare majoră în consum, de la Vest către Est”, se arată într-un comunicat al MasterCard. Noul raport “Perspectiva asupra consumului şi crearea valorii în noua economie globală” estimează că, între 2012 şi 2016, pieţele emergente vor genera, în medie, un plus de 1,2 trilioane de dolari americani pe an, din cheltuieli de consum, în economia globală, în timp ce pieţele dezvoltate vor adăuga doar aproximativ 700 de miliarde de dolari. Pieţele în tranziţie – Belarus, Bulgaria, Cehia, Georgia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Ucraina – vor genera încă 95 de miliarde de dolari.
-
Iulian Anghel, ZF: Cât costă democraţia în România – 20 de milioane de euro
După trei ani de austeritate, dă bine la electorat să arăţi cât de econom eşti. Aşa s-a întâmplat şi în alegerile prezidenţiale din 2009 în timpul cărora a fost impus şi referendumul pentru Parlamentul unicameral – tot în numele economiilor care ar fi făcute. Ce s-a ales din referendum? Nimic. Dar tema a fost bună în campanie. Pentru ceva alegători lipsiţi de perspectiva de a vedea lucrurile îmbunătăţite în plan economic, ideea că cineva face economii spre binele lor ar putea prinde bine. Dar un lucru nu ar trebuie să scape aceştia din vedere. Că totul este o farsă electorală.
O farsă electorală şi nimic mai mult este decizia de comasare a alegerilor. Pentru că nicăieri în lumea bună nu se întâmplă asta. În Franţa, oamenii vor veni la vot anul viitor de patru ori în două luni. Pentru alegeri prezidenţiale în două tururi şi alegeri legislative tot în două tururi, dar nimeni nu se gândeşte că sunt prea multe sau prea scumpe.
Americanii au alegeri naţionale din doi în doi ani şi de “n” ori la nivel local şi nimeni nu s-a gândit să le comaseze. Recomandările Comisiei de la Veneţia sunt ca legislaţia electorală să nu fie schimbată cu 12 luni înainte de alegeri. Dacă lui Sarkozy i-ar trece prin cap să comaseze vreo prostie pentru un ce profit, la Paris ar începe revoluţia.
Doar la Bucureşti Emil Boc şi Traian Băsescu cred că oamenii se hrănesc cu iluzii. Orice specialist în legislaţie electorală poate spune că alegerile trebuie clar delimitate pentru că vizează sfere diferite de competenţe şi putere.
Dar dacă prima dată a mers de ce nu ar merge şi a doua oară?
“Prima dată” a fost când preşedintele a impus referendumul pentru Parlament, în 2009, şi i-a ieşit. Hodoronc-tronc Parlament unicameral, doar că dă bine la electorat. A doua oară, când preşedintele şi Guvernul au încercat regionalizarea pe care au scos-o din mânecă peste noapte, negândită, nejustificată, de parcă rezolvaseră deja toată birocraţia din România şi asta mai lipsea. Apoi s-a încercat să se schimbe legea Capitalei şi să se desfiinţeze sectoarele, doar-doar o ieşi ceva şi de aici, pentru că alegerile sunt aproape.
Când Ion Iliescu era atotputernic, PD ţipa ca din gură de şarpe că alegerile prezidenţiale şi cele legislative care se desfăşurau în aceeaşi zi trebuie despărţite pentru este bine ca oamenii să judece proiecte şi programe şi nu să meargă după locomotive electorale ca Iliescu. Acum tronc. Hai să le lipim pentru că ele ne aduc câştig întrucât primarii noştri vor avea interesul să pună osul la treabă şi pentru parlamentari nu doar pentru ei.
Până la urmă unde este democraţia pe care o invoci când tu schimbi legi în funcţie de interesul tău electoral?
Unde este democraţia domnule Boc când dumneavoastră guvernaţi doar prin angajarea răspunderii (e drept prevăzută de Constituţie) fără nicio dezbatere parlamentară? Când PSD vă racola parlamentarii urlaţi că legea trebuie să-i spânzure pe traseişti. Acum îi pupaţi în bot pentru că vă sprijină!
Vreţi economii? Faceţi cum a făcut Mario Monti în Italia şi renunţat la salariu, dacă vă dă mâna. Dispuneţi ca miniştri să vină la serviciu cu tramvaiul pentru că numai pe benzină ministerele cheltuiesc anual 45 de milioane de euro, o sumă nu mare, dar oricum dublă faţă de economia pe care o faceţi schilodind democraţia şi aşa vai de capul ei de pe aici.
Uitaţi-vă cum faceţi ca în România să apară din nou locurile de muncă, să vină creştere economică, să vină speranţa în inimile oamenilor. Acestea sunt lucrurile importante în România, nu economia de 20 de milioane de euro. Aţi condus Guvernul în 2009 cu frâna trasă dintr-un considerent strict electoral. Uitaţi de asta. Pentru că nu Constituţia pe care vreţi să o modificaţi, nu lipsa parlamentului unicameral şi nu lipsa regionalizării sau faptul că alegerile sunt separate au condus economia la prăbuşire. Întrebaţi-vă dacă nu cumva aceasta are legătură şi cu modul în care conduceţi ţara şi cu deciziile pe care le luaţi. Gândiţi-vă că democraţia nu înseamnă dreptul celui de la putere de a face ce vrea. Nu fiţi zgârcit cu democraţia. Dacă nu o schilodiţi acum s-ar putea să vă prindă bine peste câţiva ani.
Citiţi mai multe opinii ale jurnaliştilor Ziarului Financiar pe www.zf.ro/opinii
-
Câte trilioane de euro datoarează marile economii ale lumii la oră actuală şi, mai ales, cui?
Cât datorează însă principalele economii ale lumii la ora actuală? În analiză ziariştilor britanici sunt prezentate următoarele state: Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Japonia, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Fiecărui popor îi este alăturat Produsul Intern Brut, datoriile externe, cât şi banii datoraţi marilor economii ale lumii. Săgeţile pornesc de la debitor la creditor şi reprezintă valoarea datoriilor la sfârşitul lunii iunie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum incearca americanii sa isi protejeze valorile, in urma scaderii burselor
Compania Value Safes a vandut seifuri in valoare de 13.000 de dolari pe zi in ultima saptamana, de peste trei ori peste media de 3.500 de dolari a saptamanii anterioare. Pe site-ul Amazon.com, un seif de 170 de dolari produs de SentrySafe s-a situat in topul tranzactiilor vineri, cu un avans al vanzarilor de 44% in 24 de ore. Maximum Security, companie care vinde seifuri pentru bijuterii, arme si alte valori, a afirmat ca a inregistrat o crestere a cererii de peste 30% in ultimele doua saptamani. “Oamenii sunt pur si simplu speriati. Cea ce se intampla cu pietele finanicire este numai ultima parte. Populatia este ingrijorata de deprecierea dolarului, jafurile in crestere si chiar de posibilitatea unor tulburari sociale precum cele din alte tari”, a spus Nancy Bryan, proprietarul companiei Maximum Security, din statul american California.