BusinessMagazin

Tag: economie

  • A doua cea mai mare economie a lumii începe să fie ocolită de investitori: Investiţiile străine directe au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani

    Investiţiile directe ale întreprinderilor străine în China au scăzut la cel mai redus nivel înregistrat din 1990, subliniind provocările pentru naţiune, în condiţiile în care Beijingul caută mai multe fonduri din străinătate pentru a-şi consolida economia, scrie Bloomberg.

    Pasivele de investiţii directe ale Chinei în balanţa de plăţi s-au ridicat anul trecut la 33 de miliarde de dolari, potrivit datelor Administraţiei de Stat pentru Schimburi Externe publicate duminică. Această măsură a noilor investiţii străine în ţară – care înregistrează fluxurile monetare legate de entităţile cu capital străin din China – a fost cu 82% mai mică decât nivelul din 2022 şi cea mai mică din 1993 încoace.

    Datele arată efectul blocajelor Covid şi al redresării slabe de anul trecut. În premieră din 1998, investiţiile au scăzut în al treilea trimestru din 2023, înainte de a înregistra o creştere în ultimul trimestru.

    Potrivit economiştilor, datele SAFE, care măsoară fluxurile nete, pot reflecta tendinţele în ceea ce priveşte profiturile companiilor străine, precum şi schimbările în ceea ce priveşte dimensiunea operaţiunilor lor în China. Profiturile firmelor industriale străine din China au scăzut anul trecut cu 6,7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

    Cifrele anterioare ale Ministerului Comerţului au arătat că noile investiţii străine directe în China au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Cifrele MOFCOM nu includ câştigurile reinvestite ale firmelor străine, au declarat economiştii.

    Eforturile guvernului de a convinge companiile de peste mări să revină în ţară după criza Covid-19 nu sunt suficiente. Slăbiciunea continuă evidenţiază modul în care companiile străine îşi retrag banii din ţară din cauza tensiunilor geopolitice şi a ratelor dobânzilor mai mari din alte părţi.

    Multinaţionalele sunt mai mult stimulate să păstreze banii în străinătate decât în China, deoarece economiile avansate au crescut ratele dobânzilor în timp ce Beijingul le-a redus pentru a stimula economia. Un sondaj recent al firmelor japoneze din China a arătat că majoritatea acestor companii au redus investiţiile sau le-au menţinut la acelaşi nivel în 2023, firmele în cauză neavând o perspectivă pozitivă pentru 2024.

    Investiţiile companiilor japoneze au atins minimul ultimilor 10 ani, doar 2,2% din noile investiţii ale ţării în străinătate fiind direcţionate către China. 

    Firmele taiwaneze au devenit, de asemenea, mult mai reticente în a-şi spori afacerile în China, investiţiile de anul trecut atingând minimul ultimilor 23 de ani, conform datelor guvernamentale prezentate luna trecută. Companiile taiwaneze au fost în mod tradiţional printre cei mai mari investitori în China, dar au redus noile cheltuieli de capital în a doua cea mai mare economie a lumii de la vârful înregistrat în 2010.

  • A treia cea mai mare economie intră în recesiune. Cum este afectată România

    Japonia este al şaselea cel mai important partner comercial al UE PIB-ul Japoniei este de 4.200 miliarde dolari americani
    Germania i-a luat faţa Japoniei şi a ajuns a treia cea mai mare economie mondială

    UK a intrat şi ea în recesiune tehnică la sfârşitul lui 2023, în ciuda promisiunii lui Sunak că va „creşte economia” Japonia, până de curând a treia cea mai mare economie a lumii, a intrat în recesiune în mod neaşteptat.
    Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a contractat cu 0,4%.

    Din cauza evoluţiei slabe, economia niponă a pierdut podiumul economiilor mondiale şi a fost devansată de Germania, care a ajuns a treia cea mai mare economie din lume.

    Cum ne afectează pe noi, România, aceste evoluţii ale economiei japoneze? Răzvan Botea, editor ZF: „Ok, am şi nişte cifre exacte, dar vreau să încep cu un concept. Economia mondială este ca un organism, dacă vrei ca uN organism uman. Şi atunci când pică un organ, să zicem, nu ştiu, ficat, un organ important. Cum ai spus şi tu, economia niponă acum este a 4-a cea mai importantă economie din lume.

    A fost până de curând a 3-a când pică un un organ, evident, pică ca un dominos şi restul organismului, de asemenea, are efect de contagiune. La fel de bine putem să ne întrebăm, de exemplu, ce treabă avem noi cu un virus care a apărut în Wuhan în decembrie 2019. Uite că a pus cu roatele în sus toată lumea. Sigur, nu este cazul acum. Nu este o criză majoră în Japonia. Sunt două trimestre consecutive de scădere, ceea ce înseamnă o recesiune tehnică în termeni economici.

    Un alt exemplu este 2008; în America căzuse Lehman Brothers şi diferiţi jurnalişti pe economic întrebau aici, în ţară, decidenţii noştri, factorii politici – „Domnule, aţi văzut ce se întâmplă în America?”; Şi chiar a fost un răspuns, ceva de genul: „Nu ştiu, că n-am mai fost de mult peste Ocean”.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Încă o recesiune: Marea Britanie a intrat în recesiune tehnică la sfârşitul anului 2023, au arătat joi cifrele oficiale, dând o lovitură serioasă promisiunii premierului Rishi Sunak de a “creşte economia”

    Marea Britanie a intrat în recesiune tehnică la sfârşitul anului 2023, au arătat joi cifrele oficiale, dând o lovitură serioasă promisiunii lui Rishi Sunak de a “creşte economia”.

    Laburiştii au afirmat că promisiunile premierului privind economia sunt “în zdrenţe” după ce produsul intern brut s-a contractat mai mult decât se aştepta în ultimele trei luni ale anului trecut.

    PIB-ul a scăzut cu 0,3% în ultimele trei luni ale anului 2023 faţă de precedentele trei luni, după un declin de 0,1% în trimestrul al treilea, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional de Statistică.

    Două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului sunt definite în mod obişnuit ca fiind o recesiune tehnică, deşi mulţi economişti consideră că stagnarea este o descriere mai bună în absenţa unei încetiniri mai accentuate sau mai susţinute.

    Traderii au mărit pariurile pe faptul că Banca Angliei va reduce ratele dobânzilor de la 5,25%. Pieţele de swap-uri cotează trei reduceri de rate cu un sfert de punct în acest an, cu o probabilitate de 75% ca prima reducere să aibă loc până în iunie, în creştere de la aproximativ 65% înainte de publicarea datelor privind PIB-ul.

  • Surpriză neplăcută pentru economişti: Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat şi pierde poziţia de a treia economie din lume

    Japonia a intrat în recesiune în mod neaşteptat după ce economia sa s-a contractat timp de două trimestre la rând. Cifrele prezentate de autorităţile japoneze i-au surprins pe economişti. Japonia a pierdut astfel poziţia de a treia economie din lume.

    Produsul intern brut (PIB) al ţării s-a contractat cu 0,4% mai mult decât se aştepta, în ultimele trei luni din 2023, comparativ cu un an mai devreme. Asta după ce economia s-a contractat cu 3,3% şi în trimestrul precedent, potrivit BBC.

    Cifrele prezentate de Guvernul Japoniei indică faptul că ţara şi-a pierdut poziţia de a treia economie din lume în faţa Germaniei. Economiştii se aşteptau ca noile date să arate că PIB-ul Japoniei creşte cu peste 1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Cele mai recente date despre PIB pot fi un semn că banca centrală a ţării va întârzia şi mai mult o decizie privind costul împrumutului. Banca Japoniei a introdus o rată negativă a dobânzii în 2016, încercând să stimuleze cheltuielile şi investiţiile.

    Ratele negative fac yenul mai puţin atractiv pentru investitorii globali, ceea ce a împins în jos valoarea monedei.

  • Cea mai puternică economie a Europei se scufundă şi trage tot mai multe ţări după ea. Ce se întâmplă cu statele care se bazau pe ajutorul ei

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”

  • Economiile Europei de Est nu se mai pot baza pe Germania pentru creştere economică şi sunt obligate să apese pedala consumului pentru a mişca lucrurile în 2024: Datele arată că economia poloneză şi ungară încasează lovituri serioase. România se pregăteşte să ia podiumul la creşterea economică

    Economiile din estul Europei vor trebui să se bazeze în acest an pe consum pentru creşterea economică, în condiţiile în care problemele cu care se confruntă Germania fac redresarea economică mai greu de atins, scrie Bloomberg.

    Datele privind creşterea economică pentru ultimul trimestru din 2023, publicate miercuri, arată că Polonia, cea mai mare economie din est, se îndreaptă din nou în contracţie, iar redresarea timidă a Ungariei îşi pierde din elan. România va ieşi probabil în evidenţă ca fiind cea mai performantă datorită nivelului ridicat de absorbţie a fondurilor UE.

    În condiţiile în care slăbiciunea Germaniei afectează producţia, se aşteaptă ca consumatorii să fie motorul redresării economice în acest an, pe măsură ce inflaţia se diminuează şi pieţele forţei de muncă rămân tensionate.

    „Tendinţele din sectorul de retail, precum şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor, ne fac să credem că cheltuielile gospodăriilor vor aduce o contribuţie pozitivă la PIB în acest an. Considerăm că îmbunătăţirea consumului privat în 2024 va fi un motor de creştere cheie”, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, economist la Erste Group Bank AG din Viena.

    Creşterea va rămâne probabil moderată, cel puţin în prima parte a anului, în condiţiile în care Germania intră într-un al doilea an post-pandemic, cu o creştere economică care se anticipează că se va dovedi, în cel mai bun caz, slabă. Cea mai mare economie a Europei este principalul partener comercial al ţărilor din estul UE, reprezentând între o cincime şi un sfert din exporturile acestora.

    Încetinirea economică din Germania a afectat cel mai mult Ungaria anul trecut. Economia a înregistrat trei trimestre de contracţie, deoarece UE a redus accesul la finanţare din cauza încălcărilor statului de drept comise de guvernul premierului Viktor Orban.

    „Cererea externă slabă şi restrângerea comenzilor industriale au dus la epuizarea exporturilor”, a declarat Peter Virovacz, economist la ING Bank Ungaria. “Pe de altă parte, consumul intern se află pe o traiectorie de redresare, datorită creşterii salariilor reale şi scăderii ratelor dobânzilor”

  • Verdict crunt pentru a doua cea mai mare economie a lumii

    China se confruntă cu un deficit de încredere pe măsură ce economia trece printr-o perioadă de tranziţie şi de probleme pe piaţa imobiliară, este de părere un CEO de top din domeniul bancar, scrie CNBC.

    „Cea mai mare problemă a Chinei, pentru mine, este deficitul de încredere. Atât investitorii externi cât şi cei interni nu au încredere. Cred că ţara trece printr-o tranziţie majoră de la o economie veche la una modernă”, a explicat Bill Winters, CEO al Standard Chartered.

    Investitorii se uită cu atenţie la China şi problemele acesteia: deflaţie, fluctuaţii în piaţa de capital şi probleme în piaţa imobiliară. Conform unui raport al FMI din decembrie 2023 cererea pentru noi locuinţe în China este prognozată să scadă cu 50% în următorul deceniu.

    „Vrem să vedem că economia se mişcă către consumul intern, decât să rămână dependentă de exporturi. Pentru asta ai nevoie de încrederea consumatorilor. Asta înseamnă să rezolvi problemele din piaţa imobiliară, să stabilizezi sistemul de pensii şi alte ajustări structurale”, a adăugat Kristalina Georgieva, şefa FMI, la conferinţa World Governments Summit organizată în Dubai.

    Bill Winters este optimist că ţara va reuşi să treacă peste aceste dificultăţi, arătând că orice economie care a făcut această tranziţie a avut probleme.

    „Ei încearcă să rezolve această tranziţie fără a cauza probleme în sistemul financiar, ceea ce noi în Vest nu am reuşit niciodată. Orice tranziţie industrială a avut o criză asociată acesteia. China încearcă să evite acest lucru”, a aduăgat CEO-ul Standard Chartered.

  • Criză fără precedent în a doua economie mondială după ce autorităţile au subestimat una dintre cele mai grave probleme ale ţării

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.

  • Ministrul german de Finanţe avertizează că ieşirea din UE ar distruge economia nemţilor, ca răspuns la insistenţa extemiştilor anti-migraţie din Germania de a organiza un referendum pentru „Dexit”

    Economia germană ar fi ruinată dacă nemţii ar urma drumul britanicilor şi ar alege să iasă din Uniunea Europeană la îndemnul partidului de extremă dreapta AfD, avertizează Christian Linder, ministrul de Finanţe din Germania, citat de Bloomberg.

    El a explicat că piaţa unică europeană este extrem de importantă pentru cea mai mare economie europeană, dependentă de exporturi. Un aşa-numit „Dexit” ar putea distruge economia.

    „Ar ruina economia noastră. De aceea trebuie să le spunem oamenilor, OK, poate nu eşti de acord cu politicile guvernului, dar acesta nu este un motiv pentru a schimba complet sistemul şi pentru a schimba ceea ce ne-a adus bunăstare până acum”.

    Mai mulţi politicieni şi lideri de business au avertizat în mod repetat că viziunea partidului extremist AfD pentru o versiune germană a Brexitului ar fi dezastruoasă pentru activitatea economică.

    De cealaltă parte, Alice Weidel, unul dintre liderii AfD a numit Brexit „un model de urmat pentru Germnia” într-un interviu pe care l-a acordat luna trecută. Ea a propus organizarea unui referendum pentru ca populaţia să decidă dacă vrea să rămân în UE.

    Partidul anti-imigranţi AfD profită de sentimentul general de nemulţumire în rândul populaţiei şi a reuşit în ultimele luni să devină al doilea cel mai mare partid de opoziţie în sondajele de opinie. În acelaşi timp, alianţa guvernamentală formată din trei partide care susţin guvernul Scholz îşi pierde din susţinere.

    Christian Linder, ministrul de Finanţe, recunoaşte că Germania şi-a pierdut din competitivitate şi spune că pregăteşte o serie de propuneri pentru modul în care aceasta poate fi îmbunătăţită, „în special în sectorul financiar”.

    El este „foarte optimist” cu privire la perspectivele economiei germane şi se aşteaptă la o revenire „foarte curând”, dacă guvernul reuşeşte să îmbunătăţească perspectivele de business.

  • Politica unui dezastru demografic: China declanşat o criză fără precedent, care lasă în urmă o populaţie mult prea bătrână să mai conteze pentru sistemul economic şi prea puţini tineri care să ţină în viaţa economia

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.