BusinessMagazin

Tag: dosar

  • Dosar ANRP: Expertul Neculai Nistor, sub control judiciar. Ingrid Zaarour poate pleca din ţară

    Decizia de miercuri a instanţei în dosarul despăgubirilor ilegale de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în care este judecat fostul şef al ANI Horia Georgescu, este definitivă.

    Ingrid Zaarour, judecată în dosarul ANRP sub control judiciar, poate pleca din România în perioada 15 aprilie – 16 mai 2015, pentru a se deplasa la Milano, în vederea evaluării sale oncologice la Institutul European de Oncologie, în urma deciziei de miercuri a instanţei.

    Expertul evaluator Neculai Nistor, judecat până în prezent în arest la domiciliu, va fi plasat sub control judiciar.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în 9 aprilie, trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Ingrid Zaarour, fost preşedinte al ANRP, Mihnea-Remus Iuorp, Ingrid-Luciana Popa-Mocanu, foşti vicepreşedinţi ai ANRP, şi pe fostul preşedintele al ANI Horia Georgescu, toţi trei arestaţi în prezent.

    În faţa magistraţilor vor ajunge şi Remus -Virgil Baciu, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii pentru corupţie în altă cauză, fost vicepreşedinte al ANRP, Marko Attila, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru relaţii interetnice, precum şi Constantin-Cătălin Canangiu, pentru faptele comise în perioada în care era reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    Toţi cei şapte vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    În plus, va ajunge în faţa instanţei deputatul Theodor Nicolescu, aflat în arest preventiv, pentru faptele comise în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. El este acuzat de luare de mită în formă continuată şi abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată şi experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. În plus, Alexandru-Florin Hanu este acuzat şi de luare de mită.

    “Prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi din prezenta cauză au produs un prejudiciu bugetului statului român în cuantum de 84.588.304 euro”, conform anchetatorilor.

    Procurorii au pus sechestru asigurator asupra mai multor sume de bani şi bunuri ce aparţin acuzaţilor din acest caz şi au confiscat cele 6,2 milioane de lei de la Nicolescu şi suma de 10.000 euro de la Hanu, bani pe care i-ar fi luat cei doi drept mită.

    Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Gheorghe Ştefan: Sunt un simplu pensionar. Nu mai am drobul de sare deasupra capului, mă simt mai bine

    Gheorghe Ştefan, aflat din 15 aprilie în arest la domiciliu, a venit, luni, la instanţa supremă, care judecă dosarul Microsoft, în care este acuzat alături de Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, la ieşire el fiind aşteptat de mai mulţi jurnalişti, care l-au întrebat despre starea sa de sănătate.

    ”La mine pot să vă spun concret pe analize. Am contractat o ciupercă candida la gât, helicobacter la stomac, au reapărut leucemia cronică limfatică incipientă şi bronşită cronică, deci patru boli pe care nu le aveam, în afară de prostată, tensiune arterială, deci boli cardiovasculare. Astea au venit suplimentar în condiţiile de acolo”, a spus Gheorghe Ştefan.

    El a precizat că la instanţa supremă a fost un termen pentru depunere de excepţii şi cereri.

    ”Acum este cameră preliminară, un termen de depus excepţii şi cereri. Am înţeles că Parchetul a cerut un termen pentru a răspunde la excepţiile şi cererile depuse de doi avocaţi, din partea mea şi din partea altui coleg”, a afirmat fostul primar din Piatra Neamţ.

    Întrebat dacă poate fi judecat pe procedură simplificată, având în vedere că şi-a recunoscut fapta, el a spus că ”recunoaşterea înseamnă să recunoşti total ceea ce îţi impută procurorii”, însă în cazul său a fost vorba doar despre declaraţii de martori şi denunţători.

    ”Problema este în felul următor. Eu consider că trebuie să administrăm toate probele, să vedem gravitatea şi proporţionalitatea faptei, contează foarte mult. Din ce am înţeles eu, şi nu aş vrea să se interpreteze, recunoaşterea înseamnă să recunoşti total ceea ce îţi impută procurorii, iar la mine nu sunt decât declaraţii de martori şi denunţători. Vă daţi seama că o parte din denunţători şi din martori, probabil declaraţiile lor nu sunt sută la sută exacte”, a declarat Gheorghe Ştefan.

    De asemenea, întrebat dacă este adevărat că i-a spus lui Dorin Cocoş să recunoască faptele, Gheorghe Ştefan a răspuns: ”Nu vreau să interpretez, pentru că s-ar putea interpreta că dau din dosar, nu vreau ca cei care judecă cazul în momentul de faţă să considere că mai fac un lucru care nu e în regulă”.

    Totodată, chestionat dacă se simte trădat când îl vede pe Cocoş, fostul primar a răspuns negativ.

    ”Nu mă simt trădat, mă simt bărbat”, a spus Gheorghe Ştefan.

    Jurnaliştii l-au întrebat şi ce părere are despre arestarea Elenei Udrea, el evitând să dea un răspuns clar şi afirmând doar că, din punctul său de vedere, noul Cod de procedură penală are foarte multe articole interpretabile.

    ”Nu pot să comentez. După opinia mea noul Cod de procedură penală are foarte multe articole interpretabile şi cred că ar trebui corectat şi să fie mult mai exact şi mai pragmatic”, a spus Ştefan, care a adăugat că în momentul în care te afli în ”beciul domnesc” ai presiuni psihice, chiar dacă spui că nu le ai.

    ”Când am spus eu că beciul domnesc te înmoaie asta e realitatea”, a mai spus el.

    De asemenea, întrebat de relaţia cu Elena Udrea, Gheorghe Ştefan a declarat că este apropiat de foarte mulţi oameni, nu numai de Elena Udrea, cu aceasta având ”o relaţie normală de partid”, pe care o avea cu toţi colegii săi din Biroul Executiv al PDL.

    El a fost întrebat şi ce relaţie avea cu Traian Băsescu, răspunzând: ”Aveam o relaţie cum o aveau toţi cei din PDL şi în momentul în care eram în conducerea partidului ca vicepreşedinte. Deci o relaţie instituţională”.

    Totodată, Gheorghe Ştefan a fost întrebat ce va face de ziua sa de naştere, pe 23 aprilie, el spunând că aşteaptă invitaţi.

    ”De ziua mea stau acasă, nu plec nicăieri. Aştept inivaţi, pot să vă spun că şi acum am avut foarte mulţi. Eu nu mai am telefon mobil, telefon fix şi soţia mea îi programează pe ore, pentru că sunt foarte mulţi doritori. După şase luni vor să mă vadă şi atunci nu pot veni toţi o dată”, a spus Gheorghe Ştefan.

    El a precizat că lucrul care l-a bucurat cel mai tare după ce a ieşit din arest este că a ajuns aproape de familie şi că poate să îşi trateze bolile de care suferă.

    ”Să-mi lungesc viaţa, pentru că până la urmă fiecare doreşte probabil să-şi vadă nepoţii mari, cum am eu trei nepoţi. (…) Eu sunt în momentul de faţă un om liber şi un simplu pensionar şi nu mai am apăsările pe care le aveam şi nu mai am drobul de sare deasupra capului, deci mă simt mult mai bine. Când erai într-un partid, când erai şi primar, când trebuia să fii şi sentimental apropiat de o echipă de fotbal, nu-ţi era uşor”, a adăugat el.

    Acesta a mai spus că de ziua sa îşi doreşte sănătate şi linişte.

    ”Îmi doresc să am sănătate, şi linişte, şi o zi frumoasă. Am de toate acasă şi tărie, şi bere, şi vin, şi şampanie, cine vine îl servesc pe alese. Eu de obicei beau vin roşu şi şampanie, pentru că sunt băuturile cele mai sănătoase pentru vârsta mea. (…) Cu Dorin Cocoş şi Elena Udrea niciodată nu mi-am petrecut ziua”, a mai spus Gheorghe Ştefan.

    Gheorghe Ştefan, ultimul arestat în dosarul Microsoft, a fost eliberat din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu în 15 aprilie, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    În dosarul “Microsoft”, ceilalţi acuzaţi, respectiv Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae sunt şi ei arestaţi la domiciliu. Dorin Cocoş este, însă, în arest pentru că pe numele său mai este emis un mandat, în dosarul “Bica 2”.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi primarul suspendat Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, în dosarul “Microsoft”.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Cocoş, Sandu, Nicolae şi Ştefan au fost arestaţi preventiv în acest dosar în 29 octombrie 2014.

    Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au stat în arest preventiv până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, instanţa a dispus, în 23 februarie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş a rămas însă în arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11 – 17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Contractul Loteriei cu firmele care au dat aparatele slot-machine, clasificat “secret de serviciu”

    Contractul, denumit “Contract de Credit – Furnizor încheiat între Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi …, …, … pentru Implementarea Programului Videoloterie în România”, a fost semnat în 1 septembrie 2003, pentru zece ani şi avea drept scop implementarea unui program de video-loterie “la cheie”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, care citează documente ale anchetatorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti din dosarul în care CNLR este urmărită penal.

    Potrivit surselor citate, contractul, clasificat iniţial ca “secret de serviciu”, a fost modificat pe parcurs şi prelungit până în decembrie 2014.

    “Referitor la sistemul de video-loterie, obligaţia creditorului era de a asigura finanţarea întregului program pentru achiziţia, livrarea şi mentenanţa acestuia, obligaţia furnizorului era de a livra sistemul la cheie, iar obligaţia beneficiarului era de a rambursa finanţarea acordată de creditor din încasările brute ale programului”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

    Una dintre firme avea rolul de a supraveghea informatic întregul sistem de video-loterie şi a stabili lunar sumele intrate, a celor jucate şi a celor ieşite din sistem sub formă de câştiguri, pentru fiecare aparat în parte, iar CNLR, de a colecta efectiv sumele de bani prin sucursalele sale şi de a plăti premiile câştigate la fiecare aparat, în fiecare sucursală, în timp real.

    Sursele citate au precizat că, în loc să aducă aparate pentru sistemul de video-loterie, CNLR a adus 6.263 de aparate de tip slot-machine, cunoscute ca “păcănele”, pentru care compania trebuia să obţină autorizare, iar pentru organizarea jocului de noroc ar fi trebuit să obţină licenţă, potrivit OUG 77/2009.

    “Cu alte cuvinte, chiar de la intrarea în vigoare a acestui act normativ exista obligaţia CNLR de a solicita autorizarea anuală a fiecărui aparat în parte (8.000 de lei/an) şi licenţierea jocului de noroc (25.000 de lei/an)”, se arată în documentele citate.

    Într-un singur an, pentru autorizarea aparatelor, era necesară plata unei sume de 50.104.000 de lei, deci în total 300.624.000 de lei din 2009 până în 2014, iar pentru licenţa de joc trebuia plătită suma de 25.000 de lei, deci în total 150.000 de lei pentru cei şase ani.

    “Făcând un calcul, se constată că, pe lângă produsul obţinut în anul 2010 din infracţiune, sumele datorate bugetului de stat sporesc cu încă 300.774.000 de lei, care se adaugă la suma de 162.559.647,02 lei, rezultând un total provizoriu de 463.373.647,02 lei”, arată sursele judiciare, care citează documentele procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

    Potrivit surselor citate, cele trei firme cu care avea contract Loteria ştiau că nu există autorizările şi licenţele necesare, pentru că în realitate nu se desfăşura o activitate de video-loterie, dar au continuat să pună la dispoziţia CNLR echipamente şi să obţină un profit uriaş din activitatea ilicită.

    Totodată, în actele de la dosar se mai arată că CNLR primea o cotă mult mai mică decât cele trei firme cu care avea contract.

    “De exemplu, în cursul anului 2010, conform datelor furnizate de … suma totală de împărţit conform procentelor aferente fiecărei părţi a fost de 162.599.647,02 lei din care 104.088.816,49 de lei au revenit …, 1.625.996,48 lei au revenit … şi doar 56.884.834,05 au revenit CN Loteria Română”, potrivit surselor citate.

    Pe baza documentelor pe care le deţin, anchetatorii au stabilit sumele obţinute anual de pe urma celor 6.263 de aparate de tip slot-machine, astfel că în 2010 acestea s-au ridicat la 162.559.843 de lei, în 2011 – 156.628.748 de lei, în 2012 – 139.198.091 de lei, în 2013 – 116.303.245 de lei, iar în 2014 – 23.806.494 de lei. Totalul câştigurilor obţinute în cei cinci ani de funcţionare nelegală este de 598.536.226 de lei, au precizat sursele judiciare.

    Dosarul a fost deschis în 3 august 2010, când ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română s-au sesizat din oficiu. Cazul a fost înregistrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, de unde a fost preluat, în 13 ianuarie 2015, de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. La momentul preluării cazului, în dosar era începută, din 10 octombrie 2014, urmărirea penală in rem, pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc, iar în 6 martie s-au extins cercetările şi pentru fapta de evaziune fiscală.

    În 26 martie au fost puse sub învinuire CNLR şi trei persoane juridice, firme cu care CNLR a încheiat contractul păgubos. Celor trei persoane juridice nu le-au fost aduse deocamdată la cunoştinţă acuzaţiile, motiv pentru care numele lor nu poate fi făcut public, au precizat sursele citate.

    Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a anunţat, în 8 aprilie, că Loteria Română este urmărită penal pentru desfăşurarea fără licenţă de activităţi în domeniul jocurilor de noroc de tip slot-machine, în perioada 2006-2014, în acest dosar prejudiciul fiind de peste 463 de milioane de lei, respectiv aproximativ 100 de milioane de euro.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2006-2014, Loteria Română a desfăşurat, fără a avea licenţa şi autorizaţiile necesare, activităţi de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dispoziţie de către alte persoane juridice.

    De asemenea, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul SC Lotrom SRL, care în perioada 2006-2014 a pus la dispoziţia Loteriei Române aparate pentru activităţi de jocuri de noroc tip slot-machine cu care au fost desfăşurate activităţi de jocuri de noroc neautorizate şi nelicenţiate.

    Jurnaliştii de la Rise Project scriu că în acest dosar mai sunt urmărite penal, pe lângă Loteria Română şi compania Lotrom, alte două companii private cu acţionariat grecesc: Intracom şi Intralot.

    Compania Naţională Loteria Română este lider pe această piaţă, cu peste 1.109 de spaţii în care sunt amplasate aparate electronice slot-machine.

  • Mediafax: Toţi şefii Loteriei Române din 2004-2015, audiaţi în cazul licenţelor pentru slot-machine

    Ancheta în care Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi trei persoane juridice sunt urmărite penal pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc este la început, procurorii urmând să audieze toţi foştii şefi ai CNLR din 2004 şi până în prezent, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, care citează documente ale anchetatorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti.

    Potrivit surselor citate, joi a fost audiat directorul Direcţiei Juridice din CNLR. Sursele citate nu au oferit detalii despre declaraţia dată de acesta, dar au menţionat că în continuare vor fi audiaţi actuali şi foşti angajaţi din direcţiile CNLR, precum şi foşti şi actuali funcţionari din Ministerul de Finanţe.

    Din documentele anchetatorilor rezultă că derularea frauduloasă a jocurilor de tip slot-machine a fost posibilă pentru că structurile de specialitate de la nivelul CNLR şi Ministerului de Finanţe nu au oprit fenomenul, deşi existau direcţii de specialitate care să verifice corecta licenţiere şi autorizare a activităţii jocurilor de noroc de tip slot-machine, au precizat sursele citate.

    Anchetatorii au pus sub sechestru, până în prezent, 6.263 de aparate de tip slot-machine ale CNLR, acestea fiind adunate din toată ţara şi duse într-un depozit.

    Sursele citate au precizat că, dacă ar fi fost lăsate în funcţiune, aceste aparate ar fi produs bani ce intrau în conturile puse sub sechestru de către anchetatori ale persoanelor juridice cercetate.

    Contractul Loteriei cu cele trei firme care au dat aparatele slot-machine, clasificat iniţial ca “secret de serviciu”, a adus, în cinci ani de activitate ilegală, beneficii de aproape 600 de milioane de lei, din care comisionul CNLR era mult mai mic decât cotele societăţilor, potrivit surselor judiciare.

    “Contractul de Credit – Furnizor încheiat între Compania Naţională Loteria Română (CNLR) şi …, …, … pentru Implementarea Programului Videoloterie în România” a fost semnat în 1 septembrie 2003, pentru zece ani şi avea drept scop implementarea unui program de video-loterie “la cheie”. Ulterior, contractul a fost modificat şi prelungit până în decembrie 2014.

    Dosarul în care CNLR este urmărită penal a fost deschis în 3 august 2010, când ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română s-au sesizat din oficiu. Cazul a fost înregistrat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, de unde a fost preluat, în 13 ianuarie 2015, de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. La momentul preluării cazului, în dosar era începută, din 10 octombrie 2014, urmărirea penală in rem, pentru desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie de activităţi în domeniul jocurilor de noroc, iar în 6 martie s-au extins cercetările şi pentru fapta de evaziune fiscală.

    În 26 martie au fost puse sub învinuire CNLR şi trei persoane juridice, firme cu care CNLR a încheiat contractul păgubos. Celor trei persoane juridice nu le-au fost aduse deocamdată la cunoştinţă acuzaţiile, motiv pentru care numele lor nu poate fi făcut public, au precizat sursele citate.

    Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a anunţat, în 8 aprilie, că Loteria Română este urmărită penal pentru desfăşurarea fără licenţă de activităţi în domeniul jocurilor de noroc de tip slot-machine, în perioada 2006-2014, în acest dosar prejudiciul fiind de peste 463 de milioane de lei, respectiv aproximativ 100 de milioane de euro.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2006-2014, Loteria Română a desfăşurat, fără a avea licenţa şi autorizaţiile necesare, activităţi de tip slot-machine cu un număr total de 6.263 de aparate puse la dispoziţie de către alte persoane juridice.

    De asemenea, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul SC Lotrom SRL, care în perioada 2006-2014 a pus la dispoziţia Loteriei Române aparate pentru activităţi de jocuri de noroc tip slot-machine cu care au fost desfăşurate activităţi de jocuri de noroc neautorizate şi nelicenţiate.

    Jurnaliştii de la Rise Project scriu că în acest dosar mai sunt urmărite penal, pe lângă Loteria Română şi compania Lotrom, alte două companii private cu acţionariat grecesc: Intracom şi Intralot.

    Compania Naţională Loteria Română este lider pe această piaţă, cu peste 1.109 de spaţii în care sunt amplasate aparate electronice slot-machine.

  • Municipiul Ploieşti se constituie parte civilă în dosarul de corupţie al fostului primar Bădescu

    Aleşii locali din Ploieşti au adoptat, vineri, într-o şedinţă extraordinară, o hotărâre prin care municipiul se constituie parte civilă, cu suma de opt milioane de lei, în dosarul în care fostul primar Iulian Bădescu este cercetat de DNA în legătură cu finanţarea de la bugetul local a echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Iniţial, Consiliul Local Ploieşti adoptase o hotărâre prin care îşi dădea acordul de principiu în privinţa constituirii ca parte civilă în dosarul fostului edil. Ulterior, DNA Ploieşti a revenit, în 1 aprilie, cu o adresă prin care cerea în mod expres autorităţilor locale să exprime poziţia procesuală a municipiului Ploieşti cu privire la latura civilă în dosarul fostului primar.

    Vineri, în şedinţa CL a avut loc o dezbatere în cadrul căreia consilierul local liberal Paul Palaş-Alexandru le-a spus colegilor săi că hotărârile prin care s-a aprobat finanţarea de către CL au trecut prin mai multe filtre de legalitate şi că nu are niciun motiv să voteze constituirea ca parte civilă în proces.

    “În decembrie 2012 şi în vara lui 2013 am votat cele două hotărâri de consiliu, conştient fiind că ele sunt legale. La momentul în care am votat cele două hotărâri de consiliu aveam viza de legalitate a secretarului Primăriei, ulterior legalitatea a fost confirmată de Prefectură prin viza de legalitate, urmând ca, pe parcursul anului 2014, în urma controlului Curţii de Conturi, să se constate că nu este nimic ilegal în cele două hotărâri adoptate. În acest context, nu am absolut niciun temei să consider la acest moment că hotărârile despre care discutăm noi astăzi (vineri – n.r.), aici, ar avea vreun motiv să fie considerate nelegale. Orice penalist ştie că, atunci când se pune problema să te constitui parte civilă, trebuie să existe un prejudiciu cert. Vă provoc pe fiecare dintre dumneavoastră să vă gândiţi înainte de a vota care este prejudiciul acela cert care trebuie să apară în această constituire în parte civilă pe care ni se propune să o aprobăm astăzi. Mai mult decât atât, nu înţeleg de ce pentru suma de opt milioane de lei. Cine a considerat că există acest prejudiciu? (..) Dacă noi vom vota această hotărâre în forma în care ea este prezentată, înseamnă că noi recunoaştem implicit faptul că hotărârile au fost nelegale la momentul adoptării lor şi că există acest prejudiciu”, a spus consilierul Paul Palaş-Alexandru.

    În replică, un alt consilier PNL, George Botez, de profesie avocat, a explicat că a se constitui parte civilă în dosarul fostului primar nu presupune o recunoaştere a ilegalităţii celor două hotărâri votate în urmă cu doi ani.

    “Din punctul meu de vedere, a te constitui parte civilă nu înseamnă nicio recunoaştere şi nu înseamnă niciun act de acuzare. Este doar un act procedural prin care, în situaţia în care nu Parchetul, pentru că Parchetul nu poate să constate existenţa unui prejudiciu…. singurul care poate să constate un prejudiciu este judecătorul”, a spus George Botez.

    În plus, Botez a dat ca exemplu situaţia consilierilor locali din Buzău, despre care a spus că sunt inculpaţi de DNA pe motiv că nu au votat constituirea ca parte civilă în procesul primarului oraşului Buzău.

    “Am fost curios să cercetez practica administrativă de la nivelul altor consilii. Şi vreau să vă spun că în Consiliul Local Buzău, plecându-se de la aceeaşi situaţie, consilierii locali au refuzat să voteze constituirea municipiului Buzău ca parte civilă în problema legată de primarul de acolo, domnul Boşcodeală, tot cu privire la fotbal. La ora aceasta consilierii locali de la Buzău sunt inculpaţi într-un dosar al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru abuz în serviciu, adică pentru încălcarea obligaţiei legale de a proteja patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale”, a spus George Botez.

    În cele din urmă, hotărârea privind constituirea ca parte civilă a municipiului Ploieşti în dosarul de corupţie al lui Iulian Bădescu a fost votată de majoritatea consilierilor, singurul care a votat împotrivă fiind Paul Palaş-Alexandru.

    În 27 martie, consilierii locali au aprobat o hotărâre prin care Consiliul Local Ploieşti îşi dădea acordul de principiu pentru ca municipiul să se constituie parte civilă în dosarul instrumentat de DNA în care fostul primar Iulian Bădescu este urmărit penal, în stare de arest preventiv, pentru abuz în serviciu şi luare de mită.

    Hotărârea de săptămâna trecută a fost adoptată “în eventualitatea în care se va constata existenţa vreunui prejudiciu”.

    Această hotărâre fusese supusă votului aleşilor locali după ce DNA Ploieşti, care instrumentează dosarul lui Iulian Bădescu, a înştiinţat autorităţile locale despre existenţa acestui dosar penal în care procurorii au stabilit un prejudiciu de opt milioane de lei adus bugetului municipiului Ploieşti.

    “Prin adresa nr. 6495/25 martie 2015, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti ne aduce la cunoştinţă faptul că la nivelul unităţii se efectuează urmărire penală, printre altele, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (…) comisă în perioada 2012-2013, prin încheierea cu încălcarea dispoziţiilor legale a contractului de cooperare nr. 1456/21 ianuarie 2013 între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti şi adoptarea Regulamentului din 28 iunie 2013 privind punerea în aplicare a acestuia, ceea ce a avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma totală de 8.000.000 lei, plătită nelegal către Asociaţie. Faţă de aceste aspecte, s-a solicitat ca municipiul Ploieşti să comunice dacă se va constitui ca parte civilă în dosarul nr. 7/P/2014”, se arăta în expunerea de motive anexată hotărârii adoptate de Consiliul Local Ploieşti.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, acesta fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

    În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

  • Gheorghe Ştefan, zis Pinalti a demisionat de la Primăria Piatra Neamţ; demisia, înregistrată vineri la Prefectură

    Prefectul judeţului Neamţ, Vlad Angheluţă, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, vineri dimineaţă, a fost primită cererea de demisie din funcţia de primar al municipiului PIatra Neamţ a lui Gheorghe Ştefan.

    Angheluţă a spus că în data de 31 martie Consiliul Local Piatra Neamţ va lua act de demisia primarului, urmând ca apoi Prefectura să emită un ordin privind încetarea mandatului înainte de termen al lui Gheorghe Ştefan.

    Ulterior, Prefectura va informa Ministerul Afacerilor Interne de vacantarea acestui post care, la rândul său, va informa Guvernul în vederea organizării alegerilor parţiale.

    Şi în prezent, atribuţiile de primar ale lui Gheorghe Ştefan sunt îndeplinite de către unul dintre viceprimarii municipiului.

    Marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să menţină măsurile preventive pentru inculpaţii din dosarul “Microsoft”, respectiv arestul preventiv pentru Gheorghe Ştefan şi arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi primarul suspendat Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, luni, în dosarul “Microsoft”.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, ICCJ urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Cocoş, Sandu, Nicolae şi Ştefan au fost arestaţi preventiv în acest dosar în 29 octombrie 2014.

    Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au stat în arest preventiv până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar, el fiind singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, instanţa a dispus, în 23 februarie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş a rămas însă în arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11 – 17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Dan Şova, după consultarea dosarului său la Comisia juridică: Acuzaţiile sunt neîntemeiate

    Şova a ieşit din sala comisiei după 8 ore, precizând presei că se va pronunţa în legătură cu dosarul doar în faţa comisiei şi în plen.

    “Acuzaţiile sunt neîntemeiate. În rest, mă pronunţ mâine în faţa comisiei şi, după aceea, în faţa plenului”, a spus Şova.

    Comisia juridică a Senatului se va pronunţa prin vot, miercuri, la ora 13.00, asupra cererii DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, a anunţat preşedintele comisiei Cătălin Boboc. El a spus că, după ce va fi întocmit raportul comisiei, acesta va fi depus luni la Biroul Permanent, care va decide când va intra în dezbaterea plenului Senatului.

     

  • Omul de afaceri Georgică Cornu, arestat la domiciliu în dosarul cu un prejudiciu de 9 milioane euro

    În acelaşi dosar alte şase persoane reţinute iniţial de procurori vor fi cercetate sub control judiciar, în urma deciziei Tribunalului Mehedinţi.

    Şedinţa de judecată s-a încheiat la miezul nopţii, omul de afaceri aşteptând în clădirea instituţiei pronunţarea, deşi ordonanţa de reţinere îi expirase la ora 20.00.

    Georgică Cornu şi celelalte şase persoane au fost reţinuţi, marţi seară, pentru 24 de ore, iar miercuri au fost prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

    Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a anunţat, miercuri, într-un comunicat de presă, că s-a pus în mişcare acţiunea penală în acelaşi dosar pentru alte 12 persoane cercetare în stare de libertate, acestea fiind acuzate de evaziune fiscală şi spălare de bani. În dosar au fost reţinute iniţial 19 persoane, însă procurorii au solicitatea arestarea preventivă doar pentru cele şapte.

    În urma audierilor de marţi de la sediul Poliţiei Mehedinţi, administratorul unor firme deţinute de Georgică Cornu, Lucian Caraiman, şi Nicolae Semen, cumnatul primarului din Baia de Aramă şi administratorul firmei Trans Exfor care a aparţinut primarului Rafael Dunărinţi, până în anul 2009, au fost lăsaţi în libertate.

    Percheziţiile de marţi au fost făcute în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa – la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea. Între adresele vizate s-au numărat sediul unor firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, din Timişoara, dar şi locuinţa acestuia.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

    Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

    Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au indisponibilizat 16 autoturisme a căror valoare depăşeşte 600.000 de euro, printre acestea fiind două BMW X5, două Porche Cayenne şi un VW Touareg. De asemenea, a fost ridicată suma de 700.000 de lei – cash – şi s-au indisponibilizat bunuri imobile în valoare de 360.000 lei.

    Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi “regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

    În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiş), dar şi la sediul firmei sale de construcţii Izometal-Confort. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.

    Primarul oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu (PSD), a fost vizat, în ianuarie 2015, de mai multe percheziţii făcute de către procurorii DNA, într-un dosar vizând fraude cu fonduri europene, el fiind suspectat că ar fi obţinut ilegal sume importante de bani din subvenţii agricole acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Dunărinţu se află la al doilea mandat de primar al oraşului Baia de Aramă, ambele obţinute din partea PDL. După alegerile locale din 2012, Dunărinţu a trecut la PSD, fiind cunoscut drept un apropiat al fostului preşedinte al PSD Mehedinţi Adrian Duicu, care se află în arest la domiciliu într-un dosar de corupţie.

  • Anchetă DNA după dezvăluirile ProSport. “Dosarul Dinamo – Lazio”, deschis oficial de procurori. Turcu, despre bani negri: “La transferul lui Ştefan Radu, mi s-au oferit bani şi aşa, şi aşa”

     Într-o perioadă în care procurorii DNA sunt implicaţi într-o cursă de anduranţă, soldată cu zeci de reţineri şi arestări spectaculoase din mediul politic şi de afaceri, un articol despre acuzele de blat şi despre culisele financiare ale unui meci de fotbal disputat acum mai bine de 7 ani a generat o reacţie rapidă. Între publicarea materialului în ProSport şi deschiderea unui dosar penal au trecut doar două săptămâni.

    Pe 13 ianuarie 2015, ProSport deschidea Dosarul Dinamo – Lazio, legat de partida decisivă pentru calificarea în grupele Champions League din sezonul 2007-2008. În tur, scorul fusese 1-1. La Bucureşti, după ce a condus la pauză cu 1-0, echipa română a încasat trei goluri stupide. Vladimir Cohn, acţionar la Dinamo în seara în care a avut loc meciul de pe fostul stadion Naţional, a dezvăluit pentru ProSport: “Blaturile să făceau la Bucureşti, la hotelul unde stăteau oaspeţii. Cu puţină tocmeală, ieşea un preţ bun. La meciul cu Lazio, aranjamentul a fost făcut înainte de meci. La pauză, li s-a spus jucătorilor: <Băieţi, daţi-vă la o parte!> E posibil să fi fost şi o treabă la pariuri, să conducă Dinamo la pauză şi să câştige Lazio. Dinu şi Borcea au tratat cu Lotito de la Lazio. Preţul a fost vânzarea lui Radu Ştefan care nu valora niciodată 4,5 milioane de euro. L-au luat ca pe o murătură, l-au antrenat apoi bine şi a ieşit din el un jucător bun”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 30 milioane de euro. Printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI şi Strabag

    Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro