BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Bloomberg: România a devenit unul dintre cele mai mari centre din Europa pentru specialişti IT

     Cu peste 64.000 de specialişti IT, România este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, şi ocupă locul al şaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner, citate într-o analiză Bloomberg.

    Principalele atuuri ale României, una dintre cele mai sărace ţări din UE, sunt forţa de muncă bine pregătită şi costul scăzut al serviciilor IT, potrivit Gartner.

    Programatorii pot câştiga până la 4.000 de euro pe lună cu program încărcat de lucru, mai puţin dacă optează pentru mai multă flexibilitate, însă oricum salariile depăşesc de câteva ori venitul mediu pe economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aşadar, statul o să aibă destui bani

    “În condiţiile în care perspectivele favorabile de creştere economică ar trebui să atragă în continuare investiţii străine, deficitul de cont curent în acest an va fi din nou finanţat integral din fluxul investiţiilor străine directe. Anul trecut, acestea au reprezentat aproape 2% din PIB, iar 2013 a fost al doilea an de creştere a investiţiilor străine directe”, arată analitşii ING.

    În aceste condiţii, preşedintele şi premierul s-au pus de acord, fie şi pentru un moment, întrerupându-şi eterna ciondăneală electorală. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus investitorilor americani de la TRW Automotive, cu ocazia inaugurării fabricii de la Roman, că pot avea încredere în economia României, fiindcă aceasta “devine din ce în ce mai competitivă” şi că din totalul ajutoarelor de stat de 770 mil. euro alocate în perioada 2008-2013 s-au consumat numai 320 mil. euro, ceea ce înseamnă că sunt în continuare resurse pentru investitorii străini şi români interesaţi să ceară astfel de ajutoare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat, estimând că economia a crescut în T1 cu 3,2% (cel mai probabil a vrut să se refere la creşterea în ritm anual, ceea ce ar însemna însă un ritm mai mic decât cel de 5,2% din T4 2013) şi dând ca posibilă, în consecinţă, o reducere a CAS cu 5% din a doua jumătate a anului, pe baza încasărilor suplimentare la buget din impozitarea construcţiilor speciale, din creşterea colectării şi din reducerea unor cheltuieli, chestiuni pe care Guvernul urmează să le discute cu misiunea FMI care vine în ţară la începutul lunii iunie.

    Conform MFP, în luna martie excedentul bugetului consolidat a fost de 2 mld. euro. În acelaşi timp, execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 mil. lei, reprezentând 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB în aceeaşi perioadă perioada din 2013.

    Pe de altă parte, MFP continuă programul de îndatorare publică, beneficiind de costurile relativ confortabile la care se poate împrumuta. În luna aprilie, MFP a împrumutat şi 1,25 mld. euro de pe pieţele externe, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 10 ani cu cel mai mic cost reuşit până acum, respectiv 3,701% pe an, după care MFP a anunţat că a atras cu opt luni în avans tot necesarul de finanţare externă pentru 2014.

    Pentru luna mai, Ministerul Finanţelor a programat zece licitaţii pentru vânzare de obligaţiuni cu scadenţe de până la zece ani în valoare de 2,6 mld. lei şi una pentru certificate de trezorerie în valoare de 800 mil. lei, sumele planificate să fie atrase fiind cu 20% mai mici decât cele atrase în luna aprilie de pe piaţa internă, respectiv 4,3 mld. lei.

  • Ponta anunţă că cifrele preliminare indică pentru trimestrul I o creştere economică de 3,2%

    Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%”, a spus Ponta la România TV.

    Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%.

    Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul majorează deficitul prin suplimentarea bugetului Apărării, în contextul crizei din Ucraina

     Acordul din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Comisiei Europene (CE) pentru majorarea plafonului de cheltuieli a fost obţinut în urma discuţiilor avute de ministrul Finanţelor şi ministrul Bugetului.

    Fondurile suplimentare vor fi utilizate pentru modernizarea capacităţilor militare, lucrări care vor fi efectuate în principal în fabricile româneşti.

    “Vom suplimenta cu 0,2% din PIB, în jur de 700 milioane, bugetul pe anul acesta al Ministerului Apărării Naţionale, în aşa fel încât investiţiile în modernizarea capacităţilor militare să fie făcute imediat. Armata română va avea echipament tehnologic îmbunătăţit, iar aceste lucrări vor fi făcute în special în fabricile din România”, a spus Ponta.

    El a precizat că această suplimentare de buget nu presupune tăieri de fonduri de la alte capitole bugetare, ci reprezintă acordul partenerilor financiari ca România să îşi crească nivelul de cheltuieli fără a tăia din altă parte, în contextul crizei din Ucraina, decizie care va fi formalizată în luna iulie, prin rectificarea bugetului de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa: la un moment dat o să fie bine

    Ministrul de finanţe Michel Sapin a precizat însă că guvernul nu are intenţia să reducă impozitul de 75% pe venit aplicat contribuabililor cu cele mai mari venituri pentru porţiunea de venit care depăşeşte 1 mil. euro.

    Între altele, guvernul intenţionează ca pe termen mediu să reducă impozitul pe profitul companiilor, fixat la 33,33% din 1993 (la care se adaugă contribuţia socială de 3,3% pentru companiile cu afaceri de 7,6 mil. euro anual) până la 28% în 2020, deşi prima reducere preconizată va avea loc abia în 2016.

    Neîncrederea afişată de o serie de analişti financiari la adresa noului guvern, format după înfrângerea socialiştilor în alegerile municipale, se leagă de voinţa politică a miniştrilor de a continua politicile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care deja criza şi austeritatea au dus numărul şomerilor la recordul de peste 3 milioane.

    Noul cabinet francez condus de fostul ministru de interne Manuel Valls are în componenţă două nume – Michel Sapin ca ministru al finanţelor şi Segolene Royal ca ministru al mediului – care au deţinut aceleaşi funcţii în timpul precedentei preşedinţii socialiste a lui Francois Mitterrand, în urmă cu 20 de ani. În plus, portofoliul ministrului industriei, Arnaud Montebourg, un susţinător al creşterii rolului statului în economie, a fost extins în aşa fel încât acum cuprinde şi politicile economice.

  • Sărbătoare statistică pentru zona euro

    În acelaşi timp, ţările zonei euro n-au reuşit să-şi reducă şi datoria publică, ajunsă anul trecut la o medie de 92,6% din PIB, mult peste ţinta de 60% asumată prin Tratatul de la Maastricht.

    În privinţa economiei reale, indicele compozit Markit, realizat pe baza sondajului în rândul directorilor de achiziţii din industrie şi servicii din zona euro şi considerat cel mai relevant barometru al activităţii economice în timp real, a crescut în aprilie la 54%, de la 53,1% în martie, ceea ce înseamnă a zecea lună de creştere consecutiv şi cel mai bun rezultat din mai 2011 până acum.

    Problema care acum preocupă pieţele financiare nu mai e însă acum situaţia deficitului sau a datoriei publice, ci nivelul scăzut al inflaţiei, întrucât dacă Banca Centrală Europeană ar fi suficient de speriată de perspectiva unei perioade de deflaţie, atunci ar decide să lanseze un program de relaxare monetară cantitativă după exemplul Rezervei Federale a SUA, ale cărei programe de acest fel au reprezentat un adevărat paradis pentru investitorii speculativi. Aşa se explică numărul mare de articole din presa financiară, mai ales anglo-saxonă, unde analişti ai băncilor sau reprezentanţi ai unor fonduri de investiţii încearcă să convingă BCE să urmeze exemplul Fed, în ideea că numai aşa va putea fi evitată deflaţia. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut la 0,5% faţă de 1,7% cu un an în urmă, departe de obiecivul BCE de 2%, însă nu suficient pentru a determina BCE să acţioneze. Dincolo de interesele pieţelor financiare, există însă şi la vârful zonei euro îngrijorarea că o perioadă cu inflaţie foarte mică ar putea împiedica scăderea şomajului şi ar face mai dificil pentru ţări ca Grecia şi Italia să-şi reducă datoria publică.

  • Constantin: Ploile din aceste zile vor compensa deficitul de umiditate din sol

     “Deficitul de umiditate din sol va fi compensat prin ploile din aceste două zile. Important este să avem precipitaţii şi în perioada următoare, mai ales spre sfârşitul acestei luni şi pe parcursul lunii mai”, a spus ministrul.

    El a afirmat că starea de vegetaţie a actuală a culturilor înfiinţate în toamna anului trecut este “bună şi foarte bună” în majoritatea zonelor agricole din România, dar că există încă un deficit de umiditate în sol.

    Ministrul a mai spus că temperaturile scăzute din ianuarie şi februarie nu au afectat semnificativ mugurii de rod ai soiurilor de viţă-de-vie şi ai pomilor.

    “Temperaturile ridicate din luna martie au provocat o evoluţie mai rapidă la viţa-de-vie şi pomii fructiferi”, a adăugat Constantin.

    Acesta declarase săptămâna trecută, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture că, în general, culturile agricole arată bine, dar au nevoie de precipitaţii în următoarea perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    388 mil. euro
    excedentul din ianuarie al contului curent al balanţei de plăţi, comparativ cu 267 mil. euro în aceeaşi lună din 2013

    27,9%
    rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung în ianuarie, faţă de 41,4% în 2013

    1,2%
    cu atât a crescut în UE costul orar al muncii în T4 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce avansul în zona euro a fost de 1,4%; în T3, creşterea fusese de 1,1% în ambele zone

    13 mld. euro
    deficitul comercial al UE cu restul lumii în ianuarie, faţă de un deficit de 17,7 mld. euro în ianuarie 2013

    1,3%
    creşterea în ianuarie a producţiei din sectorul de construcţii din UE faţă de luna decembrie, după un avans de 1,2% în decembrie faţă de noiembrie 2013

    8%
    creşterea investiţiilor străine directe în România în luna ianuarie faţă de aceeaşi lună din 2013, la 244 mil. euro


     

  • Excedent de 388 milioane euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi

     “În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro