Tag: Datorii

  • La 21 de ani renunţa la facultate şi era PLIN DE DATORII. Acum îi învaţă pe alţii cum să devină MILIONARI

    “La 21 de ani, am renunţat la colegiu, eram falit şi plin de datorii, iar până am împlinit 30 de ani, am ajuns milionar în dolari”, îşi descrie Grant Cardone, expert în vânzări şi autorul a patru cărţi, traseul prin care a ieşit din sărăcie. Să te îmbogăţeşti până la vârsta de 30 de ani pare o fantezie. Cardone este unul dintre exemplele care arată că acest lucru este totuşi posibil şi oferă 10 sfaturi legate de paşii pe care el i-a urmat:
     
    1. “Follow the money” (urmăreşte banii): Primul pas în mediul economic actal este să vă concentraţi  pe creşterea veniturilor în trepte şi pe repetarea etapelor profitabile. “La început, câştigam 3.000 de dolari pe lună, iar nouă ani mai târziu, câştigam 20.000 de dolari lunar.”

    2. Nu vă afişaţi bogăţia: “Nu mi-am cumpărat primul ceas  sau maşină de lux până când afacerile şi investiţiile mele aduceau venituri sigure. Conduceam o Toyota Camry când am devenit milionar. Fii cunoscut pentru etica ta în muncă şi nu prin lucrurile pe care le cumperi”.

    3. Economiseşte pentru a investi, nu  economisi doar de dragul de a economisi: Singurul motiv pentru a strânge bani este pentru a-i investi.  Plasaţi-vă banii în conturi securizate, de care să nu vă atingeţi. Nu folosiţi aceste conturi pentru nimic altceva în afară de investiţii. Până în prezent, am ajuns falit de cel puţin două ori pe an din cauza unor acţiuni pe care nu le pot vinde.

    4. Evitaţi datoriile care nu vă avantajează: Este bine să faceţi o regulă prin care să nu împrumutaţi bani care să nu vă aducă ulterior bani în plus. “Am împrumutat bani pentru o maşină doar pentru că ştiam că îmi va aduce venituri suplimentare”. Oamenii bogaţi folosesc datoriile pentru investiţii pârghie şi pentru a-şi creşte fluxrul de numerar. Oamenii săraci folosesc datoriile pentru a-şi  cumpăra lucruri care îi îmbogăţesc pe oamenii bogaţi.

    5. Trataţi banii asemeni unui iubit gelos: Milioane de oameni visează la libertatea financiară, dar doar cei care o transformă în prioritate o dobândesc. Dacă ignoraţi banii, aceştia vă vor « ignora » la rândul lor  sau vă vor părăsi pentru cei care îi vor transforma în prioritate.

    6. Banii nu dorm: Banii nu ţin cont de ceas, programe sau sărbători şi nici voi nu ar trebui să faceţi acest lucru. “Când aveam 26 de ani, lucram în retail şi magazinul în care lucram se închidea la 7 p.m. De cele mai multe ori, eu eram acolo până la 11 p.m.

    încercând să fac vânzări suplimentare. Nu încerca să fii cea mai deşteaptă sau cea mai norocoasă persoană – asigură-te în schimb că munceşti mai mult decât ceilalţi.”

    7. Sărăcia nu are nicicun sens: Eliminaţi orice idee care sugerează că este ok să fii sărac.Biil Gates spunea “dacă te-ai născut sărac, nu este vina ta. Dacă mori sărac, este greşeala ta.”

    8. Găsiţi un mentor milionar: Este bine să găsiţi un milionar şi să studiaţi etapele prin care a trecut pentru a ajunge acolo. Majoritatea oamenilor bogaţi sunt generoşi în ce priveşte împărtăşirea cunoştinţelor dobândite.

    9. Lăsaţi banii să facă greul: Investiţiile reprezintă un Holy Grail al transformării în milionari şi ar trebui să ajungeţi în punctul în care să faceţi mulţi bani din investiţii decât din munca propriu-zisă. “Am început a doua companie în urma unei investiţii de 50.000 de dolari. Compania respectivă mi-a adus apoi 50.000 de dolari în fiecare lună în ultimii zece ani. Am lansat apoi o a treia investiţie, în domeniul imobiliarelor, care a totalizat 350.000 de dolari, o mare parte din averea mea de atunci.”

    10. Ţintiţi pentru 10 milioane de dolari, nu pentru un milion: Singura greşeală mare pe care am făcut-o a fost să nu gândesc în termeni suficient de mari. Vă încurajez să ţintiţi spre mai mult de un milion de dolari. Nu există un deficit de bani în lume, ci un deficit de oameni care să gândească “big” .

    Sursa: Entrepreneur.com

     

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Cine este românul cu cea mai mare datorie la stat

    ANAF a publicat, luni, lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane lei şi 232 de milioane de lei.

    Potrivit datelor ANAF cel mai dator român este Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei şi candidat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. Ciortea Bogdan Mihai, Dumitrescu Paul, Ardeiaş Liviu, Slave Cornelia Mariana, Codre Florin, Filip Daniel Alexandru şi Guruiţă Bogdan Victor sunt  românii care completează top 10 al celor mai mari datori la stat. 

     George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane lei.

    Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de 2 milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Întreaga listă poate fi consultată pe site-ul ANAF.

    Din total, ANAF poate recupera la această dată cca. 2,3 miliarde lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

     

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Topul companiilor cu datorii la stat mai mari de 10 milioane de lei

    186 de mari contribuabili, cu restanţe mai mari de 100.000 lei, înregistrează obligaţii fiscale totale de 2,60 miliarde de lei, din care 1,92 miliarde de lei obligaţii de plată principale şi 684 milioane de lei obligaţii accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate, se arată în comunicatul ANAF.

    European Food, Societatea Română de Televiziune şi Complexul Energetic Hunedoara  sunt primii trei cei mai mari datornici la bugetul de stat. European Food figurează cu o sumă de 400,8 milioane lei (unde 400,1 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale contestate), deţinând prima poziţie în topul datornicilor.

    Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, cu 174,7 milioane lei, iar pe trei Societatea Română de Televiziune, cu 170,3 milioane lei.

    Poziţia a patra este deţinută de firma Doly-Com cu obligaţii fiscale de 101,7 milioane lei, din care suma 96,4 milioane lei este contestată. Public Games se află pe locul al cincilea cu datorii de 89,4 milioane lei.

    La categoria contribuabili mijloci, compania Oana Management SRL, ce oferă consultanţă, este cea mai datornică şi are de plată peste 363 milioane de lei. Birda Group Internaţional (comerţ cu amănuntul) şi Fresh Plaza SRL (organizare de târguri şi expoziţii) cu peste 90, respectiv 84 milioane de lei datorie. 

    2.486 de contribuabili mijlocii, cu restanţe mai mari de 50.000 lei, au obligaţii fiscale restante în cuantum total de 3,80 miliarde de lei, din care obligaţii de plată principale în sumă de 2,85 miliarde de lei şi obligaţii fiscale accesorii în sumă de 950 milioane de lei. Din total, suma de 316 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate.

    Deoarece în săptămâna 25-29.04.2016 a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile, sau să îşi clarifice situaţia fiscală, şi pentru a asigura publicarea unor informaţii cât mai corecte, în zilele imediat următoare va fi publicată lista debitorilor mici contribuabili, instituţii publice, persoane fizice cu obligaţii fiscale restante rezultate şi din activităţi economice independente sau profesii libere, cu restanţe mai mari de 10.000 lei şi persoane fizice cu restanţe mai mari de 1.500 lei.

    Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.

    în aplicarea iniţiativei europene Open Data, şi pentru a facilita accesul publicului larg, lista este publicată pe date.gov.ro în format accesibil, reutilizabil şi redistribuibil, fără restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data).

    Utilizarea datelor deschise (open data), permite cetăţenilor să identifice, să descarce şi să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică. Fondat pe principiile transparenţei, participării şi colaborării, portalul urmăreşte modelele similare întreprinse în Statele Unite ale Americii şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

    Lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante se publică în baza art. 162 din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligaţiile fiscale restante fac obiectul publicării pe pagina de internet a ANAF şi Procedura de publicare a listelor debitorilor şi cuantumul obligaţii fiscale restante înregistrate au fost aprobate prin OPANAF nr. 558/2016. Contribuabilii cu restanţe fiscale înregistrate au primit notificări prealabile şi li s-a oferit astfel posibilitatea stingerii datoriilor sau clarificării situaţiei fiscale.

  • România ar putea să nu mai participe la Eurovision 2016, din cauza datoriilor acumulate de TVR

     “Reprezentanţi ai European Broadcasting Union – cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din lume – au anunţat, deocamdată verbal, reprezentanţii Televiziunii Române că, din cauza datoriilor acumulate în ultimii opt ani la EBU de către TVR, acest organism va trece la următorul prag de sancţiune. Astfel, România riscă să nu fie acceptată pe scena Eurovision şi nici nu va primi, prin satelit, semnalul pentru a putea transmite această competiţie”, se arată în comunicatul celor de la TVR.

    Televiziunea Română are o datorie de aproximativ zece milioane de euro către EBU. Ultima rată, care a fost în valoare de 250 de mii de euro, a fost achitată de TVR în luna ianuarie. La acea dată TVR a anunţat că nu mai are posibilitatea de a susţine viitoarele rate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China, o bombă cu ceas a datoriilor? Statul nu-şi mai salvează companiile supraîndatorate care intră în default

    Din defaultul ei, anunţat la începutul acestei săptămâni, pieţele au înţeles că statul nu mai vrea, sau nu mai poate, să-şi ajute companiile cu probleme. Să fie acesta un semn că ploaia de defaulturi se va transforma într- o furtună a datoriei chinezeşti?

    În această săptămână o altă companie chine­zească a intrat în inca­pacitate de plată, Dongbei Special Steel, producător de oţel deţinut de stat. Anunţul a fost făcut după ce preşedintele ei a fost găsit mort în apartamentul său. Se presupune că a fost sinucidere. Ca şi China Railway Materials, Dong­bei are probleme cu serviciul obligaţiunilor.

    Defaulturile companiilor deţinute de statul chinez sunt în creştere, ceea ce creează probleme de finanţare pentru cele care încă rezistă. Ani de zile astfel de incidente au fost ceva de neînchipuit pe piaţa chinezească a obligaţiunilor deoarece guvernul acţiona prompt pentru a-şi salva companiile. Primul default onshore pe obligaţiuni corporate s-a produs în martie 2014, când Chaori Solar, o afacere privată, nu a mai putut plăti o parte din dobânzi. Primul default al unei companii de stat este cel al Baoding Tianwei din aprilie anul trecut, scrie Financial Times. Acum ritmul intrărilor în incapacitate de plată accelerează deoarece încetinirea abruptă a activităţii din industria manufac-turieră şi din construcţii obstrucţionează fluxurile de lichiditate din sectoare precum cel al oţelului şi cărbunelui.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Înainte de Paşte, Fiscul le face o surpriză tuturor românilor cu datorii la stat. Cine va apărea pe lista neagră a ANAF

    La două luni după ce a anunţat că va face publice toate numele românilor care au datorii la stat mai mari de 100 de lei, Fiscul şi-a dat seama că notificarea acestora ar costa prea mult şi a modificat regulile.

    Noile condiţii au fost făcute publice, iar românii care au restanţe vor apărea pe lista neagră a ANAF care v-a fi făcută publică pe Internet pe 30 aprilie.

    Înainte de Paşte, Fiscul le face o surpriză tuturor românilor cu datorii la stat. Cine va apărea pe lista neagră a ANAF

  • Surpriza făcută de ANAF românilor cu datorii la stat. Cine apare pe lista neagră

    Instituţia anunţase anterior, în februarie, ca va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei, vizând îmbunătăţirea colectării taxelor.

    Potrivit instituţiei, decizia de ridicare a plafonurilor are la bază prevenirea şi reducerea arieratelor la bugetul general consolidate, precum şi costurile necesare notificării.

    În perioada următoare, contribuabilii ale căror restanţe fiscale înregistrate trebuie publicate vor primi notificări conţinând cuantumul datoriilor pentru a avea posibilitatea stingerii acestora sau clarificării situaţiei fiscale.

     

     

  • Cel mai mare faliment din istoria Spaniei s-ar putea să fi început în SUA, din cauza unor datorii de 10 mld. dolari

    Despre un posibil faliment al Aben­goa, companie de energie spaniolă supra­îndatorată, se scria deja din toamna anului trecut.

    Pentru mulţi, acest colaps poate fi cel mai mare din istoria Spaniei şi ar anunţa sfârşitul erei creditului ieftin, în care dumnezei şi călăi sunt marile bănci centrale.

    Unitatea de bioenergie din SUA a Abengoa a cerut miercuri protecţie faţă de creditori sub legea falimentului cu datorii de 10 mld. dolari, scrie Reuters.

    Prin această strategie compania încearcă să evite un faliment general, dezastruos pentru piaţa muncii din Spania, ţară care abia a ieşit dintr-o recesiune prelungită.

    Falimentul vine în condiţiile în care Aben­goa are termen limită până pe 28 martie să accepte un acord de restructurare cuprin­zător cu băncile şi deţinătorii de obliga­ţiuni. Fără acest plan compania ar putea fi forţată să-şi declare falimentul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro