Epicentrul seismului de 7,5 grade a fost în Munţii Hindu Kush, la frontiera Afganistanului cu Pakistanul.
Potrivit celor mai recente date, cel puţin 228 de persoane au murit în Pakistan, iar alte 1.000 au fost rănite.
În Afganistan s-au raportat 33 de morţi şi peste 200 de persoane rănite, iar în Kashmirul indian au murit două persoane.
Bilanţul precedent era de 129 de morţi în Afganistan, Pakistan şi India.
Epicentrul seismului de 7,5 grade a fost în Munţii Hindu Kush, la frontiera Afganistanului cu Pakistanul.
Potrivit celor mai recente date, cel puţin 228 de persoane au murit în Pakistan, iar alte 1.000 au fost rănite.
În Afganistan s-au raportat 33 de morţi şi peste 200 de persoane rănite, iar în Kashmirul indian au murit două persoane.
Bilanţul precedent era de 129 de morţi în Afganistan, Pakistan şi India.
Cel puţin 12 eleve au murit într-o busculadă în timp ce încercau să iasă din clădirea şcolii din cauza cutremurului, în provincia Takhar, din Afganistan. Alte 30 de eleve au fost rănite, fiind transportate la spitalul din provincia Takhar, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului provinciei Takhar, Sonatullah Taimor.
Centrul de Geologie din SUA a evaluat cutremurul din sudul Asiei de luni la o magnitudine de 7,7, epicentrul său fiind localizat în provincia Badakhshan, din nordul Afganistanului, aflată la graniţă cu Tadjikistan şi cu China.
Potrivit Centrului de Geologie din SUA, cutremurul a avut o adâncime de 213 kilometri şi s-a produs la 73 de kilometri de capitala provinciei Badakhshan, Fayzabad.
“Au fost raportate victime şi pagube” în multe zone din Badakhshan, a precizat Abdullah Humayoon Dehqan, directorul de management al dezastrelor naţionale din provincia Badakhshan.
Accesul la electricitate a fost întrerupt în aproape toată regiunea capitalei afgane, Kabul, unde cutremurul a fost resimţit pentru 45 de secunde, timp în care clădirile s-au deplasat, pereţii au crăpat şi maşini au fost răsturnate. Autorităţile din capitala afgană nu pot fi contactate din cauza că accesul la mijloacele de comunicare este în continuare restricţionat în toată ţara.
Cutremurul a fost resimţit şi în Pakistan, potrivit unui oficial al Departamentului de Meteorologie, Zahid Rafiq. În Islamabad, clădirile s-au deplasat şi s-a creat panică pe străzi, în timp ce oamenii erau evacuaţi din clădiri.
Cel puţin cinci persoane au murit în nord-vestul Pakistanului şi peste 100 de oameni au fost răniţi în urma prăbuşirii clădirilor în provincia Khyber Pakhtunkhwa, potrivit unui oficial din cadrul echipelor de intervenţie, Mohammad Bilal.
În regiunea de sud a Asiei, s-au mai produs cutremure puternice de magnitudini asemănătoare.
În 2005, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,6 au murit 75.000 de persoane.
În luna aprilie a acestui an, în Nepal a avut loc cel mai mare cutremur din istoria ţării, fiind înregistrate 9.000 de decese şi peste 900.000 de gospodării distruse sau avariate.
Un cutremur puternic cu magnitudinea de 8,3 s-a produs miercuri seara, la ora 19.54 (joi, 1.54, ora României), în largul statului Chile. Potrivit evaluării preliminare a Institutului american de geofizică (USGS), epicentrul seismului a fost localizat la aproximativ 54 de kilometri vest de Illapel şi la 232 de kilometri nord-vest de capitala Santiago, la o adâncime de 33 de kilometri.
Agenţia naţională pentru situaţii de urgenţă din Chile a emis o alertă de tsunami, ordonând evacuarea oamenilor de zonele de coastă din Arica până la Puerto Aysen. Valuri seismice mari au fost deja observate de-a lungul coastelor chiliene, în apropierea epicentrului seismului. La Coquimbo a fost măsurat un val de 4,5 metri.
Într-un discurs la televiziune, preşedintele ţării, Michelle Bachelet, a anunţat că două femei au fost ucise de dărâmături, iar un bărbat a murit în urma unui atac de cord.
Ulterior, autorităţile au anunţat că bilanţul morţilor a ajuns la cinci, iar o altă persoană este dată dispărută. În plus, mai multe case au fost avariate în oraşul Illapel.
În urma cutremurului, au fost emise alerte de tsunami pentru Chile, Peru, Hawaii, părţi din California, precum şi Noua Zeelandă.
Agenţia naţională pentru situaţii de urgenţă din Chile a emis o alertă de tsunami, ordonând evacuarea oamenilor de zonele de coastă din Arica până la Puerto Aysen.
Valuri seismice mari au fost deja observate de-a lungul coastelor chiliene, în apropierea epicentrului seismului. La Coquimbo a fost măsurat un val de 4,5 metri, a informat Centrul naţional american de avertizare pentru tsunami.
Primarul din Coquimbo, Cristian Galleguillos, a declarat că deja se înregistrează inundaţii, iar 95 la sută din oraş a rămas fără electricitate. Locuitorii au fost evacuaţi înainte ca valurile să atingă litoralul, a adăugat el.
Cel puţin 12 replici cu magnitudinea de 4,9 sau mai mare au fost resimţite în zona cutremurului în mai puţin de două ore, potrivit USGS.
Mai multe replici au fost resimţite de asemenea în capitală, Santiago, situată la aproximativ 230 de kilometri de epicentru.
“Valuri tsunami periculoase, larg răspândite, sunt posibile” de-a lungul coastelor statelor Chile şi Peru, a informat Centrul de avertizare pentru tsunami din Pacific, în timp ce o avertizare de tsunami a fost emisă pentru statul american Hawaii.
Avertizarea de tsunami este emisă “pentru a alerta oficialii responsabili de situaţiile de urgenţă şi opinia publică despre un eveniment care ar putea avea ulterior impact asupra zonei”, a precizat centrul. O alertă este emisă atunci când un “potenţial tsunami, cu inundaţii semnificative, larg răspândite, este iminent sau preconizat”.
Chiar şi Noua Zeelandă, situată la aproximativ 9.600 de kilometri distanţă, este în alertă din cauza unor posibile valuri tsunami.
Chile, care se află în una din zonele cu cele mai intense mişcări seismice din lume, Cercul de Foc al Pacificului, se confruntă frecvent cu seisme şi erupţii vulcanice.
Începând din 1973, Chile a înregistrat peste 12 cutremure cu magnitudinea peste 7. În februarie 2010, un cutremur cu magnitudinea 8,8 s-a produs în largul statului Chile, provocând moartea a peste 500 de persoane.
De asemenea, potrivit AP, cel mai puternic cutremur măsurat vreodată s-a înregistrat tot în Chile, în 1960, şi a avut magnitudinea 9,5, provocând moartea a peste 5.000 de persoane.
Comisarul-şef de poliţie Raluca Domuţa a primit titlul de “International Female Police Peacekeeper 2015”, în cadrul unei ceremonii organizate în Marea Britanie, pentru modul în care s-a implicat în misiunile de căutare şi salvare după cutremurul care a avut loc în Haiti, în 2010, potrivit IGPR.
“La data de 23 august a.c., în cadrul ceremoniei organizate de International Association of Women Police – IAWP, comisarului-şef de poliţie Raluca Domuţa, din cadrul Poliţiei Române, i s-a conferit titlul de «International Femele Police Peacekeeper 2015», pentru rolul deosebit avut în timpul misiunii de căutare şi salvare din Haiti”, arată luni Poliţia Română, într-un comunicat de presă.
În cadrul festivităţii organizate în Cardiff, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, poliţistei i-a fost recunoscut rolul pe care l-a avut în 2010, în timpul unei misiuni ONU pe care a avut-o în Haiti.
Conform sursei citate, Raluca Domuţa a fost apreciată pentru implicarea în activităţile de căutare şi salvare derulate în urma cutremurului din 2010, precum şi pentru modul în care a asigurat securitatea medicilor care acţionau în zonă pentru combaterea holerei.
De asemenea, poliţistul român este considerat de organizaţiile internaţionale un ofiţer de poliţie de excepţie, a cărui experienţă este valoroasă în sprijinirea procesului de pace şi stabilizare din Haiti.
“Experienţele trăite în misiune internaţională într-un mediu de securitate extrem de volatil m-au făcut să înţeleg de ce bunica mea, care a trăit experienţa primului război mondial, când eram copil, în fiecare seară, la sfârşitul rugăciunii spunea «Doamne, ajută-ne să ne trezim în pace!”, a spus Raluca Domuţa, citată în comunicatul Poliţiei Române.
Ofiţerul Raluca Domuţa a absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” în anul 1999, este specialist în ştiinte penale, psihologie judiciară şi apărarea drepturilor omului. În prezent ocupă funcţia de şef poliţie regiune în cadrul Haiti – MINUSTAH şi oferă sprijin de specialitate în domeniul combaterii criminalităţii organizate şi a actelor de violenţă sexuală.
Alpinistul japonez Nobukazu Kuriki este primul care încearcă să escaladeze cel mai înalt vârf din lume, după cutremur. Ministrul nepalez al Turismului Kripasur Sherpa i-a înmânat lui Kuriki permisul de căţărare duminică, într-o ceremonie la Kathmandu.
Kuriki intenţionează să plece pe munte marţi, cu un elicopter, şi plănuieşte să ajungă pe vârf la mijlocul lui septembrie. Sezonul de toamnă este considerat dificil pe Everest şi este, în general, evitat de către alpinişti.
“Principalul obiectiv al expediţiei mele este să transmit mesajul că Nepalul este sigur pentru alpinişti şi drumeţi chiar şi după cutremur”, a declarat Kuriki pentru presă.
Este a cincea încercare a lui Kuriki de a cuceri Everestul. Încercările sale anterioare de ajunge pe vârful de 8.850 de metri au eşuat. În ultima dintre ele, în 2012, el şi-a piedut nouă degete din cauza degerăturilor.
De la cutremurul din aprilie, care s-a soldat cu aproape 9.000 de morţi, Nepalul încearcă cu disperare să aducă înapoi zecile de mii de turişti care practică drumeţii în munţii acestei ţări şi care se caţără pe vârfurile Munţilor Himalaya.
Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Covasna, Vălenii de Munte, Târgu Secuiesc, Săcele şi Râmnicu Sărat.
De dimineaţă, la ora 9.51, a mai avut loc un cutremur, în judeţul Vrancea, având o intensitate de 3 grade şi la o adâncime de 118 km.
De la începutul acestui an, în zona Vrancea au fost înregistrate două cutremure cu magnitudinea de 4,6 grade, în 24 ianuarie şi 16 martie, ultimul având epicentrul în judeţul Buzău.
În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simţit şi în Bucureşti şi a fost urmat de mai multe replici, care nu au depăşit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localităţi din judeţul Galaţi. Serviciile de ambulanţă din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcţionarea unor reţele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.
Seismul, care nu a declanşat nicio alertă de tsunami, a avut loc pe uscat. Agenţia indoneziană pentru managementul dezastrelor a anunţat că, imediat după cutremur, nu au fost raportate victime sau pagube.
Cutremurul a avut loc la ora locală 6.41 (0.41, ora României), la aproximativ 250 de kilometri vest de Jayapura, capitala provinciei, la o adâncime de 52 de kilometri, potrivit USGS.
“Seismul a fost resimţit foarte puternic timp de patru secunde”, a declarat Sutopo Purwo Nugroho, un purtător de cuvânt al agenţiei indoneziene. “Locuitorii au intrat în panică şi au ieşit din case”, a adăugat el.
El a spus că nu existau raportări iniţiale despre pagube, dar a adăugat că regiunea din zona epicentului, în estul extrem al Indoneziei, este greu accesibilă şi că se colectau date în continuare.
Potrivit site-ului Earthquake-Report monitoring, în zonă se află “lanţuri muntoase abrupte, iar vegetaţia este tropicală, ceea ce înseamnă că riscul unor alunecări de teren este real”.
Un reporter AFP la Jayapura a declarat că seismul a fost resimţit în oraş timp de câteva secunde.
Autorităţile indoneziene şi Centrul de alertă de tsunami de la Pacific au anunţat că nu există riscul formării unor valuri. Ele au precizat că seismul a avut loc într-o zonă de junglă.
Indonezia se află pe Cercul de Foc al Pacificului, o regiune în care plăci tectonice intră în coliziune şi provoacă o activitate seismică şi vulcanică frecventă.
Cutremurul s-a produs la ora locală 12.58 (12.58, ora României), la adâncimea de 141 de kilometri.
Epicentrul a fost în Marea Mediterană, la 16 kilometri sud-vest de Insula Kefalos, la 38 de kilometri sud-vest de Kalymnos, la 49 de kilometri sud-vest de Kos şi la 126 de kilometri vest de Rhodos.
Nu au fost semnalate victime sau daune materiale.
Cutremurul de 7,0 grade a avut loc sâmbătă dimineaţă în sudul Oceanului Pacific, la 75 de kilometri nord-vest de Insula Santa Cruz, parte a Arhipelagului Solomon, şi la 2.200 de kilometri de oraşul australian Brisbane.
Cutremurul nu a fost simţit în Honiara, capitala Arhipelagului Solomon, format din 200 de insule şi având populaţia de 550.000 de locuitori.
În schimb, Centrul pentru alerte din Pacific a emis o avertizare regională de tsunami, care însă nu s-a materializat, valurile generate de mişcarea telurică fiind de doar câteva zeci de centimetri.