BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Cine se află în topul societăţilor de administrare a investiţiilor: BRD AM, BT AM şi Raiffeisen au împreună peste 60% din piaţă

    După o creştere de aproape 3% a cotei de piaţă şi un avans de peste 2 mld. lei pe active într-un an, BRD Asset Management şi-a consolidat poziţia de lider în topul companiilor româneşti de administrare de fonduri mutuale la 30 septembrie 2025, cu active totale de 8 mld. lei şi o cotă de 25,2%.

    Potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), societatea este urmată în top de BT Asset Management, cu active de puţin sub 7 mld. lei şi 19,7% din piaţă, iar podiumul este completat de Raiffeisen AM, companie ale cărei active de 6,3 mld. lei se traduc printr-o cotă de 20,4%.

    Urmează Erste AM, cu active în valoare de 5,7 mld. lei şi o cotă de piaţă de 17,8%, iar pe locul cinci se află Goldman Sachs AM, cu 3,7 mld. lei şi 11,5%.

    Activele tuturor companiilor de gestionare a investiţiilor din România însumau 31,9 mld. lei la finele lunii septembrie, în creştere cu aproape 6 mld. lei într-un interval de 12 luni, în care indicele BET – de referinţă pentru întreaga piaţă locală de capital – a urcat cu 21%.  

    În aceeaşi perioadă s-a înregistrat un avans de circa 25% pentru indicele BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri, conform datelor BVB.

    Revenind la clasament, poziţia a şasea este ocupată de Patria AM, unde activele de 662 mil. lei provin în cea mai mare parte din ETF-ul (fond tranzacţionat la bursă) bazat pe indicele BET, listat sub simbolul TVBETETF. Aici, cota ajunge la 2,1%.

    Inno Investments (fosta OTP Asset Management) a coborât un loc ca urmare a cumpărării tuturor entităţilor OTP Group din România de către Banca Transilvania, ajungând la active de 275 mil. lei şi o cotă de 0,9%.

    Apoi, Amundi AM ajunge la 96 mil. lei şi 0,3%, iar Globinvest la 90 mil. şi o cotă identică. Topul este încheiat de Capital Point (fostul Certinvest), cu active de 48 mil. lei şi 0,2% din piaţa locală de administrare a investiţiilor.

     

  • eMAG ţinteşte vânzări de 940 mil. lei de Black Friday, plus 44 mil. lei. Tudor Manea, CEO-ul grupului: „Aducem 1,5 milioane de oferte la cel mai mic preţ din an şi soluţii de finanţare fără dobândă”

    eMAG, cel mai mare retailer online de pe plan local, ţinteşte vânzări de 940 de milioane de lei în ediţia de anul acesta a evenimentului de Black Friday, în creştere cu 44 de milioane de lei faţă de recordul stabilit în 2024. Compania se bazează pe un interes crescut al consumatorilor, care şi-au alocat bugete mai mari, şi pe o suită de oferte de finanţare şi produse speciale noi, inclusiv abonamente la energie şi bilete la festivaluri.

    „De Black Friday, eMAG aduce cel puţin 1,5 milioane de oferte la cele mai mici preţuri din an. Pentru ca toţi clienţii noştri să poată profita la maximum de aceste oferte, am pregătit soluţii de finanţare fără dobândă: buget de cumpărături în MyWallet de până la 10.000 de lei pentru până la 12 rate prin eMAG plus un voucher de 50 de lei pentru prima comandă plătită prin acest serviciu”, a declarat Tudor Manea, CEO al eMAG Group.

    Ediţia Black Friday de anul acesta, a 15-a la număr, va avea loc pe 7 noiembrie, iar compania estimează livrarea tuturor comenzilor plasate în acea zi până la data de 22 noiembrie.

    Consumatorii şi-au alocat bugete mai mari

    Deşi întrebarea privind interesul pentru eveniment apare an de an, datele eMAG arată o intenţie de cumpărare solidă. „Chiar am citit recent un articol care spunea de ce îi mai pune lumea această întrebare după atâţia ani în care e clar că există interes pentru Black Friday. Dar noi, pentru că ne bazăm foarte mult pe date în tot ceea ce facem, studiem interesul de Black Friday în fiecare an”, a declarat Irina Pencea, general manager, eMAG România, Bulgaria şi Ungaria.

    Conform studiilor din acest an, 6 din 10 cumpărători ştiu deja ce produse doresc, iar jumătate dintre ei sunt prezenţi la startul evenimentului. Noutatea este legată de bugetul alocat:

    Iată citatul complet din transcriere:

    „Dar ceea ce este nou acum este o creştere a celor care au un buget alocat de cumpărături mai mare. (…) Oamenii vor veni să găsească cel mai bun preţul din an. Dacă în altă perioadă au fost reţinuţi, acesta este momentul în care vor veni să vadă, dacă au cu adevărat ceva de cumpărat, ce preţ pot obţine pentru el” , a explicat Irina Pencea.

    Categoriile care înregistrează cea mai mare creştere a intenţiei de cumpărare faţă de anul trecut sunt încălţămintea (aproape 4 puncte procentuale), electrocasnicele mici şi hainele, reflectând diversificarea comerţului online.

    De la 400.000 de telefoane la energie electrică şi 40.000 de bilete la festivaluri

    Pentru a susţine cererea, eMAG a pregătit 2,2 milioane de oferte, dintre care 1,5 milioane la cel mai bun preţ din an, conform companiei.

    „Avem televizoare, care sunt importante de asemenea, poate că este produsul erou în fiecare an de Black Friday. Avem produse din zona de fashion, mult mai multe decât anul trecut. Cosmetice, de asemenea mult mai multe decât anul trecut. Smartphone-uri şi gadget-uri, laptopuri şi echipamente IT, dar şi produse pentru casă şi bricolaj – un milion de produse anul acesta”, a detaliat Irina Pencea informaţiile despre stocurile de Black Friday.

    Mai exact, eMAG a pregătit stocuri de 600.000 de electrocasnice mici, 1,5 milioane articole de îmbrăcăminte, 3,5 milioane produse cosmetice, 400.000 de smartphone-uri şi gadget-uri, 150.000 de laptopuri şi echipamente IT, 120.000 de frigidere şi maşini de spălat şi un milion de produse pentru casă şi bricolaj.

    O componentă importantă a ediţiei Black Friday de anul acesta o reprezintă extinderea gamei de produse speciale. Printre noutăţi se numără:

    • Peste 40.000 de bilete la festivaluri (Untold, Electric Castle, Summer Well, Beach, Please!), cu preţuri de la 10 lei şi reduceri de până la 90%.
    • Echipamente oficiale ale cluburilor de fotbal din Liga 1 (Dinamo, Rapid, Universitatea Craiova).
    • Peste 5.000 de abonamente la platforme de streaming.
    • Peste 25.000 de abonamente şi servicii medicale.
    • Peste 7.000 de vouchere de bilete de avion cu 45% reducere.
    • Abonamente la energie electrică (preţ preferenţial de 1 leu/kW şi 100 de lei reducere în primele 6 luni).
    • 600 de pachete de fotovoltaice şi pompe de căldură.

    Se menţin şi ofertele din anii trecuţi, precum 21 kg de aur, 126 de maşini şi peste 100 de tone de carne de porc.

    Pentru a facilita achiziţiile, eMAG a extins limita de credit în MyWallet la 10.000 de lei, disponibilă pentru 3 milioane de clienţi, care pot plăti în 12 rate fără dobândă. „Tocmai am ridicat pragul la 10.000 de lei (…) Până acum, aveam, de obicei, limite de 4.000 de lei şi am făcut o mare creştere de valoare oferită clienţilor”, a completat Tudor Manea.

  • Oana Ioniţă, ZF: Economisirea a devenit un mit. Impozitele, chiriile şi ratele sufocă generaţia activă

    Tinerii români nu-şi mai permit să economisească, plătind deja preţul unei economii rigide: impozite mari, dobânzi şi costuri de trai în creştere. În timp ce statul discută despre „tăieri”, generaţia activă plăteşte totul – sistemul de pensii, inflaţia şi datoriile publice.

    Generaţia 20–45 de ani este prinsă într-un paradox economic. Munceşte mai mult, câştigă mai mult pe hârtie, dar trăieşte tot mai greu. Ceea ce părinţii lor reuşeau în 10-15 ani – o locuinţă, stabilitate financiară, un nivel decent de trai – pare astăzi imposibil. Chiriile au explodat, preţurile apartamentelor au depăşit orice logică, iar dobânzile bancare au tot crescut şi ele. Rezultatul este că fiecare leu câştigat valorează mai puţin, iar puterea de cumpărare scade constant. Generaţia activă este, de fapt, pilonul financiar al unei economii care se sprijină pe prezent, dar trăieşte pe datorie.

    Chiriile au devenit cea mai mare provocare. În Bucureşti, o garsonieră decentă costă în jur de 500 de euro, iar în oraşele mari precum Cluj, Timişoara sau Braşov, preţurile se apropie de acelaşi prag. Pentru un tânăr cu un salariu net de 6.000 de lei, asta înseamnă că peste jumătate din venit se duce doar pe locuinţă. Fără garanţii, fără stabilitate, fără proprietate. Piaţa imobiliară nu oferă alternative reale, iar chiria a devenit o taxă lunară pe dreptul de a trăi în oraşul în care munceşti.

    Cei care aleg să cumpere o locuinţă plătesc, la rândul lor, o altă formă de impozit – rata. Dacă chiria e o taxă pe prezent, creditul este o taxă pe viitor. Dobânzile au crescut abrupt, iar mulţi români s-au trezit că rata lunară s-a dublat faţă de momentul semnării contractului. Cei care nu au reuşit încă să cumpere descoperă că între timp preţurile au crescut cu 30–40%, făcând visul locuinţei proprii aproape inaccesibil.

    În acest context, statul pare mai degrabă un partener de afaceri în pierdere decât un sprijin. Generaţia activă finanţează sistemul de pensii de care probabil nu va beneficia niciodată, plăteşte contribuţii pentru un sistem medical precar şi taxe pentru infrastructuri care nu se văd. Fiecare creştere de TVA, fiecare nouă acciză sau taxă de „solidaritate” este o confirmare a aceluiaşi model: o economie care taxează viitorul pentru a acoperi trecutul.

    Pe termen lung, efectele sunt evidente. Fiecare tânăr care pleacă din ţară înseamnă un contribuabil pierdut şi un viitor plătitor de taxe dispărut. Totuşi, politicile fiscale continuă să ignore realitatea: o generaţie tot mai împovărată, dar tot mai puţin motivată să rămână.

    Spre deosebire de părinţii lor, tinerii de astăzi nu mai au siguranţa unei pensii, a unei locuinţe proprii sau a unei protecţii sociale reale. Ei sunt cei care plătesc acum pentru toate promisiunile trecutului: pentru datoriile publice, pentru sistemele de pensii nesustenabile şi pentru decizii economice luate fără un plan pe termen lung.

    Românii tineri nu mai plătesc doar pentru prezent. Plătesc anticipat pentru un viitor care, paradoxal, nu le mai aparţine. Fiecare chirie, fiecare rată, fiecare impozit şi fiecare ajustare fiscală e o contribuţie la o economie care le cere totul, dar le oferă foarte puţin. Generaţia activă este impozitată nu doar financiar, ci şi emoţional – cu stres, nesiguranţă şi epuizare.

     

     

  • China, bateria lumii: Cum a ajuns Beijingul să controleze lanţul global al energiei şi să ţină în mână viitorul economic al planetei

    Bateriile au devenit inima tăcută a economiei moderne. De la telefoane, ceasuri şi laptopuri până la maşini electrice, drone, fabrici şi reţele energetice, ele alimentează tot ceea ce înseamnă progres tehnologic contemporan. Iar rolul lor este abia la început: pe măsură ce costurile scad şi cererea creşte, dependenţa globală de baterii va exploda semnificativ.

    Însă în centrul acestei revoluţii se află o vulnerabilitate majoră: lumea depinde aproape complet de un singur furnizor-cheie, anume China. Lecţiile trecutului arată cât de periculos poate fi un asemenea dezechilibru. Europa a simţit-o dureros în 2022, când dependenţa de gazul rusesc a costat-o miliarde de euro, destabilizând întreaga economie a blocului.

    Acum, o situaţie similară se profilează: Beijingul deţine controlul aproape total asupra lanţului global de aprovizionare cu baterii, iar noile restricţii la export anunţate recent demonstrează cât de uşor ar putea transforma acest avantaj într-o armă economică.

    Industria mondială este deja în alertă. De la centrele de date pentru inteligenţa artificială şi reţelele electrice inteligente, până la tehnologiile de apărare şi producţia high-tech, aproape toate sectoarele depind de bateriile produse, direct sau indirect, în China.

    Piaţa globală a bateriilor litiu-ion este dominată de cererea pentru vehicule electrice, dar un segment uriaş îl reprezintă stocarea energiei în sistemele electrice naţionale. Potrivit Financial Times, În 2025, se estimează că 130 de gigawaţi de capacitate de stocare vor fi adăugaţi în reţelele mondiale, mai mult decât cel mai mare volum de energie produs vreodată într-un singur an prin gaze naturale.

    Bateriile nu mai sunt doar un accesoriu tehnologic; ele devin una dintre cele mai importante tehnologii ale secolului XXI. Sunt esenţiale în construcţia dronelor, sateliţilor, centrelor de date şi roboţilor industriali, mai precis, exact acolo unde se scrie viitorul economiei globale.

    Această ascensiune fulgerătoare a fost alimentată de două forţe majore: scăderea preţurilor şi expansiunea producţiei de electricitate. Între 2010 şi astăzi, costul bateriilor a scăzut cu peste 90%, iar cererea globală de electricitate a crescut mai repede decât consumul total de energie.

    Pe măsură ce importanţa lor economică şi strategică creşte, diversificarea producţiei devine vitală. Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) subliniază că prima regulă a securităţii energetice este diversificarea surselor. Totuşi, în cazul bateriilor, realitatea este clară: China domină fiecare verigă a lanţului de producţie, de la extragerea materiilor prime până la fabricarea componentelor finale folosite în aproape toate maşinile electrice şi sistemele de stocare de pe planetă.

    În 2018, industria americană a bateriilor era aproape la acelaşi nivel tehnologic cu cea chineză, potrivit datelor IEA. Japonia şi Coreea de Sud erau, de asemenea, competitive, în timp ce Europa abia recupera decalajul.

    Dar între timp, Beijingul a accelerat. Până în 2024, China producea de peste şase ori mai multe baterii decât Statele Unite, consolidându-şi poziţia de furnizor indispensabil al lumii.

    Astfel, dincolo de inovaţii şi ecologie, cursa pentru controlul energiei viitorului se reduce la o chestiune simplă: cine deţine capacitatea de producţie a bateriilor, deţine şi puterea. 

  • BCR anunţă profit net de 2,46 mld. lei la 9 luni din 2025, în creştere cu 11% an/an. Venitul operaţional a crescut cu 8,5%, la 4,83 mld. lei, iar veniturile din dobânzi s-au majorat cu aproape 12%, până la 3,56 mld. lei

    Banca Comercială Română (BCR), controlată de austriecii de la Erste Group, a înregistrat în primele nouă luni din 2025 un profit net de 2,46 mld. lei (491 mil. euro), în creştere cu 11,2% faţă de 2,21 mld. lei (446 milioane de euro) în perioada similară din 2024, rezultat susţinut de extinderea continuă a activităţii cu clienţii.

    Venitul operaţional a crescut cu 8,5% an/an, până la 4,83 mld. lei (963 milioane de euro).

    Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 9% până la 3 mld. lei (616 milioane de euro), de la 2, 84 mld. lei (571 milioane de euro) în primele 9 luni din 2024, susţinut de creşterea veniturilor operaţionale.

    În paralel, venitul net din dobânzi a crescut cu 11,9% an/an,  până la 3,56 mld. lei (710 milioane de euro), susţinut de creşterea volumelor de business.

    Venitul net din comisioane s-a îmbunătăţit cu 5,6% până la 863 milioane de lei (172 milioane de euro, susţinut de intensificarea activităţii tranzacţionale, de creditare şi asigurări.

    Rezultatul net din tranzacţionare şi din instrumente financiare evaluate la valoare justă a scăzut cu 7,5% până la 382 milioane de lei (76 milioane de euro), în timp ce venitul operaţional a crescut cu 8,5% an/an până la 4,83 mld. lei (963 milioane de euro).

    Cheltuielile administrative generale, corelate cu implementarea proiectelor strategice, au ajuns la 1,74 mld. lei (346 milioane de euro), în creştere cu 7,5% an/an, în principal ca urmare a costurilor IT mai ridicate şi a cheltuielilor cu personalul.

    În baza acestor evoluţii, raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit până la 36,0% în 1-9 2025, faţă de 36,3% în 1-9 2024.

    În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 13,8 miliarde de lei. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 20% an pe an. În acelaşi timp, stocul de credite ipotecare a crescut cu 4,5% an pe an, din care creditele ipotecare standard (Casa Mea) au crescut cu 23% an pe an, contrabalansate de portofoliul de credite Prima Casă în scădere.

    În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat în primele 9 luni din 2025 credite noi pentru companii în valoare de 11 miliarde de lei, dintre care aproximativ 30% destinate investiţiilor.

    Stocul de credite corporate a crescut cu 6,4% an pe an. Cele mai multe finanţări au fost direcţionate către energie, bunuri de consum şi infrastructură publică, sectoare cheie pentru rezilienţa şi dezvoltarea economiei.

    Indicatori cheie raportaţi de BCR în perioada ianuarie-septembrie 2025:

    ♦ Flux complet digital de refinanţare ipotecară. Peste 9.000 de clienţi au accesat un credit ipotecar direct din George în primele nouă luni din 2025, prin achiziţie, refinanţare sau rezervarea unei oferte. În plus, 8 din 10 creditare ipotecare noi BCR sunt pentru locuinţe sustenabile (Casa Mea Natura).

    ♦ Peste 2,6 milioane români au beneficiat de educaţie şi planificare financiară personalizată, prin Şcoala de Bani şi Coaching Financiar. În primele trei trimestre din 2025, prin Programul de Beneficii George, 65% dintre cei care au accesat un credit George au beneficiat de dobândă preferenţială, iar 60% dintre cei care şi-au setat obiectiv de economisire şi-au deschis un cont de economii.

    ♦ Peste 7.000 de produse de finanţare acordate microîntreprinderilor şi PFA-urilor, dintre care 60% accesate digital prin George pentru afacerea ta.

    ♦ Mai mult de 5.500 de companii (inclusiv PFA şi microîntreprinderi), care susţin aproximativ 275.000 de locuri de muncă, au fost finanţate de BCR în primele nouă luni din 2025. BCR a acordat 2,5 miliade de lei (500 milioane euro) în finanţări sindicalizate, 1,6 miliarde de lei pentru proiecte de infrastructură publică şi locală şi 520 milioane de lei prin programele FEI.

    ♦ 5 milioane de euro investiţie în ZBOR, proiectul dezvoltat împreună cu o reţea extinsă de ONG-uri din domeniul tineretului şi inovării sociale. La un an de la lansare, ecosistemul ZBOR a ajuns la peste 55.000 de tineri din întreaga ţară, prin cele nouă huburi din Constanţa, Iaşi, Cluj, Braşov, Ploieşti, Târgu Jiu, Baia Mare, Vaslui şi Timişoara.

    ♦ Pentru primele nouă luni din 2025, BCR va contribui la bugetul de stat cu 614 milioane de lei (122 milioane de euro), reprezentând suma cumulată din impozitul pe profit şi taxa pe cifra de afaceri a băncilor.

    ♦ Aproximativ 2,6 milioane de români au trecut prin programele de educaţie financiară BCR –  Şcoala de Bani şi Coaching Financiar.

    ♦ În 2025, programul Life Lab a fost extins la nivel naţional prin platforma digitală lifelab.ro, Peste 14.000 de profesori au accesat platforma în primele trei trimestre din 2025, dintre care 3.700 sunt utilizatori activi, cu acces la peste 500 de resurse educaţionale interdisciplinare, menite să sprijine discuţiile despre gestionarea banilor în sala de clasă.

    ♦ Programul BCR de incluziune financiară a comunităţilor rurale şi mici urbane, prin care BCR operează două unităţi mobile, a parcurs până acum 25.000 km şi a ajuns în 50 de comunităţi, sprijinind peste 6.000 de persoane prin sesiuni de educaţie financiară şi servicii bancare personalizate.

    ♦ 2,66 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking şi mobile banking), dintre care 2,32 milioane sunt utilizatori activi ai aplicaţiei George mobile cu o creştere de 12% an pe an.

    ♦ Accelerarea adopţiei produselor digitale în retail, 94% dintre produsele pentru persoane fizice (deschidere de cont curent, credite ipotecare şi de consum, cont de economii, depozite, asigurări şi produse investiţionale) vândute pe flux 100% digital, comparativ cu 87% în primele nouă luni din 2024.

    ♦ În T3/2025, 96% dintre clienţi au aderat pe flux digital la Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS (Pilonul III), direct din George.

    ♦ Aproximativ 170.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri, ecosistemul digital unic în România.

    „BCR va evolua ca partener care oferă predictibilitate prin planificare şi sănătate financiară, care susţine competitivitatea economiei şi deschide dialogul despre transformarea structurală şi importanţa digitalizării”, spune Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

     

  • Erste, acţionarul majoritar al BCR, raportează profit net de 2,56 mld. euro în primele 9 luni din 2025, nivel apropiat an/an. Activele totale au crescut cu aproape 3%, la 363 mld. euro

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, şi ale cărei acţiuni se tranzacţionează şi la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat pentru primele nouă luni din 2025 un profit net de 2,56 mld. euro, nivel apropiat cu rezultatul net de 2,51 mld. euro înregistrat în perioada similară din 2024.

    Venitul net din dobânzi a crescut la 5,76 mld. euro (plus 3,0% faţă de 5,59 mld. euro), în principal în Republica Cehă, România şi Slovacia, pe fondul creşterii creditării şi al scăderii cheltuielilor cu dobânzile aferente depozitelor clienţilor, notează raportul grupului.

    În perioada ianuarie-septembrie 2025, venitul net din taxe şi comisioane a crescut la 2,34 mld. euro (plus 8,4% faţă de 2,15 mld. euro în primele 9 luni din 2024), înregistrându-se creşteri în toate pieţele principale şi în toate categoriile de venituri.

    În paralel, venitul operaţional total a crescut la 8,58  mld euro (plus 3,2% an/an) Cheltuielile administrative generale au crescut la 4 mld. euro (plus 6,8% an/an).

    Activele totale au crescut la 363 miliarde euro (plus 2,6%, de la 353,7 miliarde euro la 9 luni/2024).

    De la începutul anului până în septembrie 2025, creditele şi avansurile către bănci au scăzut la 24 miliarde euro, în timp ce creditele şi avansurile către clienţi au crescut la 228 miliarde euro (plus 4,5% an/an; 218,1 miliarde euro), creştere susţinută mai ales în Europa Centrală şi de Est, în special în Cehia, Slovacia şi Ungaria.

    Pe zona de pasive, depozitele de la bănci au scăzut la 15,8 miliarde euro  de la 21,3 miliarde euro în primele 9 luni din 2024, în timp ce depozitele clienţilor au crescut, cel mai mult în Republica Cehă, la 247,8 miliarde euro (plus 2,5%; 241,7 miliarde euro).

    Raportul credite/depozite s-a situat la 92,0% (90,2%).

    “Am revizuit încă o dată în creştere perspectivele financiare pentru anul în curs: pentru întregul an 2025, ne aşteptăm acum la o creştere a veniturilor nete din dobânzi de peste 2% (faţă de o creştere uşoară estimată anterior). Combinată cu o creştere a veniturilor din comisioane de peste 5% (revizuită în sus în trimestrul anterior), această evoluţie ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra raportului cost/venit, estimat acum la aproximativ 48% (în loc de sub 50%)”, spune Peter Bosek, CEO Erste.

     

     

  • 71% dintre români se simt personal responsabili pentru reciclare, cel mai mare procent la nivel global

    România se numără printre ţările cu cea mai rapidă adopţie a SGR: 9 din 10 persoane declară că participă la sistem, iar 77% îl susţin activ, conform unui studiu realizat de Every Can Count. Analiza mai arată că 71% dintre români se simt personal responsabili pentru reciclare, cel mai mare procent la nivel global şi că pentru 75% dintre români, reciclarea ar fi mai atractivă dacă procesul ar fi mai plăcut sau mai motivant. 41% îşi doresc un proces de returnare mai rapid, iar 38%, puncte de colectare mai accesibile.

    Circularitatea devine parte din mentalul colectiv, potrivit celui de-al treilea val al studiului internaţional realizat la cererea Every Can Counts, desfăşurat în 16 ţări şi pe un eşantion de peste 16.000 de participanţi (dintre care 1.013 în România). Jumătate dintre respondenţi asociază ambalajele circulare cu ideea de a fi reciclate în mod repetat în acelaşi tip de produs (53% în România), iar doar 43% le consideră reutilizabile (35% în România)

    În acelaşi timp, 57% dintre participanţi definesc ambalajele reciclabile ca fiind „concepute pentru circularitate”, semn că ideea de circularitate rezonează tot mai puternic cu publicul. În România, procentul celor care văd astfel reciclarea este chiar mai mare: 65%.

    Percepţia asupra responsabilităţii privind reciclarea dozelor de băuturi diferă semnificativ de la o ţară la alta. Responsabilitatea consumatorilor atinge cel mai înalt nivel în România (71%), urmată de Irlanda (68%) şi Marea Britanie şi Grecia (64%), în timp ce în Polonia scade până la 35%.

    Totuşi, 3 din 4 români (75%) – la fel ca 71% dintre respondenţii la nivel global – declară că ar fi mai motivaţi să recicleze dacă experienţa ar fi mai plăcută sau interactivă, prin recompense, jocuri sau aplicaţii care să monitorizeze şi să celebreze reciclarea. Rezultatele arată că implicarea este veriga lipsă în sistemele actuale de gestionare a deşeurilor.

    În acelaşi timp, 9 din 10 persoane (91%) consideră că producătorii şi brandurile ar trebui obligaţi să folosească ambalaje complet reciclabile sau realizate din materiale reciclate.

    “Circularitatea nu trebuie să fie complicată. Infinit reciclabile şi deja colectate pe scară largă, dozele din aluminiu sunt dovada că ambalajele cu adevărat circulare sunt posibile. Ceea ce lipseşte este conştientizarea”, spune David Van Heuverswyn, Global Director of Every Can Counts.

    La nivel de sistem, schemele de garanţie-returnare (SGR) reprezintă soluţia preferată de public pentru a transforma circularitatea în realitate. 71% dintre oameni, la nivel mondial, declară că susţin SGR, iar nivelul de încredere este chiar mai ridicat: 88% cred că recipientele returnate prin aceste sisteme sunt într-adevăr reciclate.

    Contextul este unul tot mai presant: 9 din 10 persoane din întreaga lume consideră deşeurile din plastic o problemă de mediu majoră, comparabilă cu schimbările climatice. Însă această percepţie nu mai este doar o atitudine ecologică, ci o direcţie de comportament. Rezultatele studiului arată că accesibilitatea şi stimulentele sunt factori-cheie în schimbarea obiceiurilor de reciclare. 71% dintre respondenţi susţin chiar ajustarea garanţiei în funcţie de dimensiunea ambalajului – semn al unei preferinţe clare pentru soluţii echitabile şi cu impact real.

    România, în topul ţărilor cu cea mai rapidă adopţie a SGR şi cu una dintre cele mai mari rate de returnare a dozelor de aluminiu

    În ţări precum Irlanda, România, Ungaria şi Olanda, unde sistemul de garanţie-returnare (SGR) este deja implementat, 90% dintre respondenţi declară că participă activ, semn că obiceiul de a returna ambalaje se formează rapid.

    În ţările unde SGR nu a fost încă introdus, sprijinul pentru acest sistem variază de la 58% în SUA la 86% în Serbia, în timp ce în Brazilia atinge 85%. În state aflate în proces de elaborare a legislaţiei, precum Belgia şi Grecia, majoritatea populaţiei susţine ideea, dar solicită informaţii mai clare şi proceduri mai simple.

    În România, unde sistemul de garanţie-returnare a fost lansat la finalul anului 2023, participarea este deja printre cele mai ridicate la nivel global: 9 din 10 persoane declară că folosesc sistemul, iar 77% îl susţin activ.

    Pentru 41% dintre români, un proces de returnare mai rapid reprezintă principalul factor de motivaţie, în timp ce 38% îşi doresc puncte de colectare mai aproape sau mai uşor accesibile, pentru a putea recicla mai des.

    Potrivit datelor oficiale RetuRo analizate de Every Can Counts, rata naţională de returnare a dozelor de aluminiu a ajuns la 82% în septembrie 2025, iar rata de reciclare s-a menţinut la 75%, de peste două ori mai mare faţă de 2022, când datele Comisiei Europene indicau doar 35%.

    “Atunci când sustenabilitatea – şi, mai ales, protecţia mediului – se întâlneşte cu confortul, se întâmplă lucruri extraordinare: conceptele abstracte se transformă în gesturi fireşti din viaţa de zi cu zi, iar impactul devine imediat vizibil. Este responsabilitatea autorităţilor şi a celor implicaţi să „traducă” aceste concepte mari în acţiuni simple, aplicabile zilnic. Sistemele de garanţie-returnare sunt exemple excelente în acest sens – avem nevoie de mai multe mecanisme care funcţionează,” spune Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului din România.

    Generaţiile mature sunt convinse, tinerii au nevoie de mai multă informare

    La nivel global, susţinerea pentru sistemul de garanţie-returnare (SGR) creşte odată cu vârsta: 59% în rândul generaţiei Z, 67% în rândul Millennials, 74% pentru Generaţia X şi 80% în rândul Baby Boomers. Rezultatele arată un consens aproape total în rândul generaţiilor mai mature, în timp ce tinerii văd potenţialul sistemului, dar îşi doresc mai multă educaţie şi campanii dedicate pentru a se implica activ.

    De la politici publice la ambalaje de băuturi: reducerea decalajului de conştientizare

    Studiul arată că sistemele de garanţie-returnare reprezintă mai mult decât un mecanism de colectare- ele sunt o punte între comportamentul consumatorilor şi circularitatea reală. Totodată, cercetarea relevă un decalaj important de conştientizare: mai puţin de 2 din 10 respondenţi (17% la nivel global şi 12% în România) identifică dozele din aluminiu drept „cel mai reciclabil” ambalaj pentru băuturi, deşi acestea sunt, în realitate, cele mai reciclate recipiente de băuturi din lume.

    Rata globală de reciclare a dozelor de aluminiu este de 71%, comparativ cu 34% pentru sticlă şi 40% pentru PET (sursă: Eunomia Research & Consulting, la cererea International Aluminium Institute*).

    Conform aceleiaşi analize, dozele de aluminiu au şi cea mai mare rată de reciclare în circuit închis – 33%, ceea ce înseamnă că sunt transformate în produse similare, menţinând materialul valoros în uz.

    “Pe măsură ce sistemele de garanţie-returnare se extind, colectarea de calitate, cu un grad redus de contaminare, va spori performanţa reciclării aluminiului. Astfel, tot mai multe doze vor fi transformate în unele noi, iar cele 29% care încă ajung anual la groapa de gunoi vor fi evitate”, precizează Alexandra Williams, Chair Every Can Counts.

    Dozele de băuturi din aluminiu se numără printre cele mai sustenabile ambalaje din lume şi sunt, totodată, recipientele pentru băuturi cu cea mai mare rată de reciclare. Fiecare doză reciclată economiseşte până la 95% din energia necesară producerii uneia noi din materii prime şi poate reveni pe rafturi în doar 60 de zile.

    În România, judeţele cu iniţiative puternice în domeniul sustenabilităţii – precum Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Constanţa – conduc clasamentele naţionale privind rata de reciclare. Prin campanii şi proiecte de artă publică, precum instalaţiile „I CAN”, realizate integral din doze de aluminiu de artistul român Sergiu Chihaia, Every Can Counts România aduce conceptul de circularitate mai aproape de oameni, transformând reciclarea într-o experienţă vizibilă, interactivă şi cultural relevantă.

    Datele confirmă ceea ce vedem zilnic în activitatea Every Can Counts: oamenilor le pasă, doar că vor să simtă că fac parte din schimbare şi să înţeleagă de ce reciclarea autentică contează. Sistemele de garanţie-returnare reprezintă doar începutul. Misiunea noastră este să continuăm educarea publicului, în cele 21 de ţări în care activăm, despre potenţialul extraordinar al dozelor din aluminiu.” mai spune David Van Heuverswyn, Global Director Every Can Counts

     

  • Lupta pentru ”un trilion” de dolari: Cel mai mare fond public de pensii din SUA, acţionar la Tesla, se opune planului companiei de a-l recompensa pe Elon Musk cu un pachet salarial de 1.000 mld. dolari

    Calpers, cel mai mare fond de pensii public din Statele Unite, a anunţat că va vota împotriva pachetului de compensaţii de 1.000 miliarde de dolari propus pentru CEO-ul Tesla, Elon Musk. Decizia reprezintă un obstacol major pentru planul Tesla de a aproba unul dintre cele mai mari salarii din istoria corporativă americană, scrie Bloomberg.

    „Pachetul de plată propus pentru CEO-ul Tesla este de multe ori mai mare decât cele oferite directorilor executivi din companii comparabile”, a transmis un purtător de cuvânt al Calpers într-un comunicat. „În plus, acesta ar concentra şi mai mult puterea într-un singur acţionar.”

    Calpers deţine aproximativ 5 milioane de acţiuni Tesla, o participaţie suficient de relevantă pentru a influenţa percepţia altor investitori instituţionali.

    Elon Musk a început o campanie intensă pentru a convinge acţionarii să aprobe planul înainte de votul decisiv de la adunarea anuală a companiei, programată pe 6 noiembrie la Austin, Texas. În cadrul conferinţei cu investitorii de luna aceasta, Musk a folosit mare parte din timpul dedicat prezentării rezultatelor financiare pentru a pleda în favoarea planului şi a critica firmele de consultanţă în guvernanţă corporativă care s-au declarat împotriva lui.

    Pachetul de compensaţii, evaluat la 1 trilion de dolari, este planificat pe 10 ani şi presupune atingerea unor obiective de performanţă specifice. În cazul în care acestea sunt îndeplinite, Musk ar putea primi acţiuni suplimentare, ceea ce i-ar permite să deţină cel puţin 25% din companie.

    Calpers s-a opus şi altor pachete de compensaţii ale lui Musk în trecut. În 2023, directorul executiv al fondului, Marcie Frost, a criticat un pachet de 56 de miliarde de dolari, iar în 2018 fondul a votat împotriva unui alt plan evaluat la peste 50 de miliarde de dolari. Acesta din urmă a fost anulat de un tribunal din Delaware, iar Tesla contestă decizia.

    Votul din 6 noiembrie va fi un test important nu doar pentru Musk, ci şi pentru Tesla, evidenţiind tensiunile dintre gigantul tehnologic şi investitorii instituţionali preocupaţi de limitele remuneraţiilor executive.

  • Lider la 20 de ani: Ce aptitudini dezvoltă apartenenţa la cea mai mare organizaţie de tineri din lume şi cum te pregăteşte aceasta pentru intrarea într-o companie?

    Când experienţa practică şi abilităţile soft fac tot mai des diferenţa la angajare, organizaţiile studenţeşti devin locul unde tinerii îşi exersează, cu adevărat, viitorul profesional. Dar ce competenţe concrete dobândeşte un student activ într-un astfel de mediu? Gabriel Crăciunescu, PR Manager în cadrul AIESEC în Bucureşti, spune că cea mai importantă abilitate pe care o dezvoltă apartenenţa la o organizaţie precum AIESEC este leadershipul.

    Pe lângă aceasta, el subliniază dobândirea unui set complex de aptitudini practice. “În rest, dobândim şi multe abilităţi practice, mai ales în departamentele de marketing şi PR, unde colaborăm cu companii şi instituţii. Ne dezvoltăm şi pe partea de soft skills – public speaking, time management, inteligenţă emoţională. Toate acestea ne ajută foarte mult profesional”.

    Fondată în 1948 de către un grup de studenţi care şi-au propus să promoveze înţelegerea culturală şi cooperarea internaţională, AIESEC este astăzi cea mai mare organizaţie din lume condusă de tineri, având ca misiune dezvoltarea potenţialului de leadership prin experienţe practice şi programe de schimb cultural.

    Structura internă a organizaţiei este o replică la scară redusă a unei corporaţii. AIESEC în Bucureşti este împărţită în “nouă departamente, pe lângă preşedinte şi vicepreşedinţi”, acoperind funcţiuni esenţiale precum resurse umane, finanţe şi legal, marketing şi PR. O componentă centrală o reprezintă cele cinci departamente dedicate programelor de exchange, care gestionează atât stagiile de voluntariat şi internship pentru studenţii străini veniţi în România, cât şi oportunităţile pentru tinerii români care pleacă în afara ţării.

    Această expunere la un mediu internaţional este unul dintre principalele atuuri. “M-a atras faptul că este o organizaţie internaţională, prezentă în peste 120 de ţări din toată lumea. Mi-a plăcut ideea de a fi în contact cu oameni din culturi diferite”, explică Gabriel Crăciunescu. Misiunea asociaţiei este, de altfel, “să înţelegem diversitatea culturală şi să învăţăm să colaborăm dincolo de graniţe, între ţări şi culturi.”

    În prezent, cele mai căutate produse sunt programele de voluntariat internaţional, care aduc un impact direct în comunităţi. “Trimitem oameni din România în diverse ţări şi, în acelaşi timp, primim voluntari din alte părţi ale lumii. De obicei, trimitem voluntari în zone mai puţin favorizate – de exemplu în India, Sri Lanka, Tunisia, Turcia – unde aceştia lucrează, de regulă, cu copii, în grădiniţe sau tabere de vară”, menţionează el.

    Statistic, Gabriel Crăciunescu spune că în acest an, au venit în România prin intermediul organizaţiei aproximativ 100 de voluntari din peste 20 de ţări, în timp ce numărul studenţilor români care au plecat în programe internaţionale este estimat “undeva între 30 şi 40”.

    Chiar şi procesul de recrutare într-o astfel de organizaţie este gândit pentru a simula un mediu profesional. Acesta constă într-o săptămână de activităţi, de la evenimente de prezentare, la activităţi de grup şi “taskuri practice, similare cu cele reale din cadrul asociaţiei”, menite să evalueze abilităţile candidaţilor.

    Astfel, încă de la primul contact, studenţii sunt introduşi într-un mediu structurat, care le testează şi le dezvoltă competenţele necesare pentru o viitoare carieră.


     

     

  • Grupul BRD a încheiat primele 9 luni cu un venit net bancar de 3,25 mld.lei, în creştere cu 9%, şi un profit net de 1,15 mld.lei, cu 5,8% mai mare. Maria Rousseva, CEO BRD Groupe Societe Generale: ”BRD a înregistrat o creştere solidă a veniturilor, peste ritmul de creştere a cheltuielilor operaţionale, contrar unui mediu mai dificil, inclusiv prin dublarea taxei pe cifra de afaceri”

    Grupul BRD a încheiat primele 9 luni din 2025 cu un venit net bancar de 3,25 miliarde lei, în creştere cu 9%, şi un profit net de 1,15 miliarde lei, cu 5,8% mai mare decât în perioada similară din 2024, potrivit raportului financiar publicat joi la BVB.

    La nivelul Băncii, venitu

    „În primele nouă luni ale anului, marcate de un mediu tensionat, BRD a rămas fidel angajamentului său de a-şi servi atât clienţii, cât şi economia românească în ansamblu, continuând să înregistreze o bună dinamică a rezultatelor comerciale şi financiare. Soldul creditelor nete, incluzând finanţările de leasing, a crescut cu +14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinut de performanţe pozitive pe ambele segmente, retail şi companii. Creditarea persoanelor fizice s-a evidenţiat ca principal motor de creştere, cu o majorare de 15% a soldului net şi o dinamică remarcabilă a producţiei de credite, care a atins 10,5 miliarde RON în primele 9 luni din 2025. În timp ce creditarea companiilor a rămas robustă, dinamica anuală s-a temperat la +15,0%, pe fondul unui context macroeconomic dificil şi al perspectivelor aferente”, a declarat Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Société Générale.

    Tranzacţiile direcţionate către finanţarea sustenabilă au totalizat 523 milioane euro în primele 9 luni ale anului 2025.

    ” BRD a înregistrat o creştere solidă a veniturilor în primele 9 luni ale anului, peste ritmul de creştere a cheltuielilor operaţionale, contrar unui mediu mai dificil, caracterizat inclusiv prin dublarea taxei pe cifra de afaceri începând cu semestrul al doilea din 2025, în timp ce indicatorii de calitate a creditelor au rămas solizi. Totodată, nivelurile de lichiditate şi capital ale BRD se menţin confortabile, asigurând o bază solidă pentru o performanţă sustenabilă”, a adăugat Maria Rousseva. 

    Creditele nete în sold, incluzând şi finanţările de leasing, au ajuns la 53,4 miliarde lei, marcând o creştere de 13,7% susţinute de o activitate de creditare dinamică atât pe segmentul retail, cât şi pe cel al companiilor.

    Creditarea retail a condus creşterea pe segmente, cu o majorare de 13,2% an/an a creditelor nete în sold la final de septembrie 2025, susţinută de creditele acordate persoanelor fizice (+14,5% an/an).

    Producţia de credite acordate persoanelor fizice s-a menţinut solidă, atingând 10,5 miliarde lei, în creştere cu 25,8%, cu o contribuţie semnificativă din partea creditelor ipotecare, în valoare de 4,4 miliarde lei (+49,3% an/an), urmate de creditele de consum, cu o producţie de 6,1 miliarde lei (+12,9% an/an).

    La creditarea companiilor ritmul anual de creştere s-a temperat la 15%, comparativ cu trimestrele anterioare, pe fondul înăspririi condiţiilor macroeconomice.

    Depozitele retail au crescut cu 2,8%, susţinute de intrări mai mari din partea persoanelor fizice, deşi concurate de emisiunile lunare de titluri de stat pentru populaţie, care oferă randamente competitive. Depozitele din partea clienţilor companii au înregistrat o creştere anuală de 23,7%, susţinută în principal de clienţii companii mari, se mai arată în raport. 

    Pe zona de administrare a activelor, BRD Asset Management are în adminsitrare active de 8,1 miliarde lei la final de septembrie 2025, în creştere cu 39% an/an. 

    Venitul operaţional brut al Grupului BRD a atins 1,61 miliarde lei, în primele 9 luni ale anului 2025 (+9,6% an/an), în timp ce raportul cost/venit (C/I) s-a îmbunătăţit la 50,4% în primele 9 luni ale anului 2025, faţă de 50,7% în primele 9 luni ale anului 2024. 

    Calitatea portofoliului de credite a rămas solidă în primele 9 luni ale anului 2025, cu o rată a creditelor neperformante (NPL) la nivelul băncii în uşoară creştere de la niveluri foarte scăzute, ajungând la 2,4% în septembrie 2025.