BusinessMagazin

Tag: credite

  • Raiffeisen Bank a aprobat până acum 1.000 de credite IMM Invest, în valoare de 500 mil. lei, din 5.000 de solicitări primite

    Raiffeisen Bank a aprobat 1.000 de credite IMM Invest, în valoare de 500 de milioane de lei, banca având până acum 5.000 de solicitări pentru finanţări prin acest program. 

    „Programul IMM Invest înseamnă mult efort colectiv şi angajament din partea tuturor celor implicaţi: clienţi, echipa de creditare, dar şi autorităţi. Am învăţat împreună pe măsură ce au fost iniţiate, analizate şi promovate cereri şi iată că acum am depăşit pragul primelor 1.000 de aplicaţii aprobate intern. Suntem siguri că odată ce fondurile vor ajunge la antreprenori, vom simţi cu toţii efecte concrete, pozitive şi de bunăstare. Această iniţiativă permite reluarea investiţiilor acolo unde au fost oprite în primăvara acestui an, revigorarea activităţii curente, dar dă şi încredere în viitorul proiectelor“, a spus Raluca Nicolescu, director Aria IMM la Raiffeisen Bank. 

    IMM Invest permite companiilor să ia credit de la bănci cu garanţie dată de stat, valoarea totală a garanţiilor puse la dispoziţie de Guvernul României  fiind de 15 mld. lei. Procesul de acordare a creditelor IMM Invest la Raiffeisen Bank poate dura de la câteva zile până la trei săptămâni.

    De la declararea stării de urgenţă, peste 3.000 de IMM-uri au primit amânarea ratelor la credite, prelungirea liniilor de credit sau alte soluţii adaptate situaţiei lor. 

    De asemenea, programul Factory by Raiffeisen, dedicat finanţării start-up-urilor, a fost extins fiind incluse startup-uri care pot aduce o contribuţie societăţii în această perioadă. Raiffeisen Bank avea la 31 martie 2020 peste 2,1 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 93.000 de IMM-uri si 5.700 de companii mari si medii.

     

  • Antreprenoarea care a construit de la zero o afacere de milioane de euro şi îşi vinde astăzi produsele fabricate în România în peste 50 de ţări

    „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro.”

    Doina Cepalis deţine grupul de firme Te-Rox, ce produce scaune auto pentru copii, cea mai mare parte a businessului mergând la export. Scaunul auto pentru copii a purtat-o pe Doina Cepalis din nordul Moldovei în toată lumea: produsele made in Romania ajung astăzi în peste 50 de ţări. Grupul Te-Rox este format din trei companii ce administrează un total de patru unităţi de producţie în trei judeţe, Neamţ, Iaşi şi Botoşani.

    „Dacă sunt întrebată deseori dacă m-a ajutat în business faptul că sunt femeie, pot să spun că o dată m-a ajutat – am plâns, iar poliţia municipiului s-a deschis special pentru mine ca să-mi reînnoiesc buletinul”, spunea anterior Doina Cepalis, despre licitaţia prin care avea să cumpere prima sa fabrică. Ea vrea să lase afacerea moştenire familiei şi a implicat-o deja pe fiica ei în businessul de producţie şi retail online. Conform ZF, anul trecut au existat unele discuţii referitoare la atragerea unui partener minoritar alături de care să continue dezvoltarea grupului, însă fără să cedeze controlul asupra afacerii.

    Profilul Doinei Cepalis a apărut în anuarul 105 MANAGERI DE TOP, publicat în luna martie de Business MAGAZIN.

     

  • Mai mult de jumătate din creditele acordate în aprilie 2020 sunt concentrate pe 10 judeţe

    Bucureşti, Cluj şi Timiş deţin un volum al creditelor în lei şi valută acor­date de bănci în luna aprilie 2020 de circa 141 mld. lei, însemnând o pondere de peste 51% din volumul total de credite acor­date de bancheri de circa 274 mld. lei, potrivit datelor BNR. Valoarea cre­ditelor înregistrată în aprilie 2020 este cu 6% mai ma­re faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, chiar dacă luna aprilie a repre­zen­tat vârful perioadei stă­rii de urgenţă im­puse de autorităţi ca ur­ma­re a declanşării pandemiei de COVID-19.

    Primele 10 judeţe cu cea mai mare va­loare a creditelor acordate de bănci în aprilie 2020 au o pondere în to­talul cre­ditelor în lei şi euro de circa 72%, con­form calculelor ZF. Prima po­ziţie din top aparţine Bucureştiului, care in­clu­de şi judeţul Ilfov, cu un volum al cre­ditelor în luna aprilie 2020 de 113 mld. lei, cu 8,5% mai mult faţă de ace­eaşi perioadă din 2019, repre­zen­tând peste 41% din totalul creditelor acordate de bancheri.

    La polul opus, primele trei judeţe care se regăsesc în top 10 judeţe cu cea mai mică valoare a creditelor acordate de bănci în aprilie 2020 sunt Co­vas­na, Giurgiu şi Caraş-Severin. Cele trei ju­deţe deţin o pondere de doar 1% din totalul creditelor acordate de bănci în lei şi valută în luna aprilie a anului curent. Astfel, cea mai mică valoare a credi­te­lor a fost înregistrată în judeţul Covas­na, respectiv 949 mil. lei, cu doar 0,3% mai mult în aprilie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ponderea creditelor acordate acestui judeţ este de 0,35% din valoarea totală a creditelor acordate de bancheri în aprilie 2020.

  • 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS: Cine este Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania

    Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca. Ea a avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii. Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom. 

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • SURPRIZĂ! Răsturnare de poziţii în sistemul bancar: Pe ce loc a ajuns ING

    ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume, şi-a continuat ascensiunea în topul celor mai mari bănci de pe piaţa românească după active făcând rocada cu Raiffeisen Bank şi urcând în 2019 pe locul 5, după ce în 2017 avansase pe locul şase, depăşind CEC Bank.

    Banca, prezentă pe piaţa românească de 25 de ani, a mizat în această perioadă pe creştere organică şi pe digitalizare.

    ING Bank România a raportat pentru 2019 active de 9,27 mld. euro, echivalentul a 44,3 mld. lei la cursul de 4,7793 lei/euro de la finele anului trecut, potrivit datelor transmise de bancă la solicitarea ZF.

    Activele ING Bank România au făcut în 2019 un salt de aproape 16%, faţă de nivelul comunicat de bancă pentru 2018, de circa 8 mld. euro.

    Comparativ, Raiffeisen Bank, care ocupase în 2018 locul 5 în top, cu active de peste 40 mld. lei, a raportat pentru 2019 active de circa 42,9 mld. lei, în creştere cu 7%.

    Profitul comunicat de ING Bank pentru 2019 este de 781 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de câştigul obţinut de bancă în 2018.

    De la jumătatea anului 2019 Mihaela Bîtu, care lucrează la ING Bank de 25 de ani, a fost promovată devenind noul CEO al băncii, în locul polonezului Michal Szczurek care a condus ING Bank România timp de aproape 7 ani. Mihaela Bîtu a fost timp de aproximativ un deceniu director adjunct corporate al ING Bank.

    În primul trimestru (T1) din 2020 ING Bank a obţinut un profit net de 143 mil. lei, cu circa 27% sub nivelul din T1/2019, evoluţia fiind afectată de impactul crizei coronavirusului. Portofoliul de credite al ING Bank a avansat cu 11% în ultimul an, ajungând la sfârşitul lunii martie 2020 până la 28,9 mld. lei.

     

  • CEC Bank raportează profit de 114 mil. lei în T1/2020, plus 26%. Bogdan Neacşu, CEO: În primele două luni din 2020 am consemnat o creştere robustă a portofoliului de credite şi a veniturilor

    CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliului statului, a raportat pentru primul trimestru al anului un profit net de 114,1 milioane de lei, echivalentul unei creşteri de 26% faţă de perioada similară a anului trecut.

    „Am avut un debut de an promiţător. Mai ales în primele două luni din 2020, când am consemnat o creştere robustă a portofoliului de credite şi a veniturilor, care au continuat trendul de creştere de anul trecut”, spune Bogdan Neacşu, Preşedinte şi director general CEC Bank.

    În perioada ianuarie-martie 2020, veniturile  din dobânzi au însumat aproximativ 372 milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de T1/ 2019, iar veniturile  din comisioane s-au majorat cu 13%, până la  circa 73 de milioane de lei, potrivit datelor din raportarea financiară.

    La 31 martie 2020, activul net bilanţier afişa o valoare de 36,5 miliarde de lei, cu 11% mai mult faţă de finalu anului trecut, în timp ce soldul  creditelor, la valoare brută, a fost de 20,8 miliarde de lei, în uşoară creştere faţa de decembrie 2019. 

    Banca a acordat credite noi în valoare de peste 1 miliard de lei în T1/2020, inclusiv 773 de finanţări către IMM-uri în valoare de peste 585 milioane de lei.

    Sursele atrase de la clientela nebancară au însumat cca. 29  miliarde de lei, în creştere cu 4% fata de sfârşitul lui 2019, iar valoarea titlurilor de stat din portofoliul CEC Bank la finalul trimestrului s-a ridicat la peste 10 miliarde de lei, în creştere cu 32% faţă de decembrie 2019.

    În linie cu obiectivele strategice, CEC Bank a reuşit să îşi îmbunătăţească şi indicatorii prudenţiali. Astfel, indicatorul de solvabilitate a băncii pentru primele trei luni este de 20,96%, în creştere semnificativă faţă de perioada similară a anului trecut (16,45% pentru trimestrul 1 din 2019). Indicatorul de lichiditate se ridica la cca. 200% la sfârşitul perioadei, dublu faţă de nivelul minim de 100% conform reglementărilor. Rata creditelor neperformante a scăzut la 5,02% la 31.03.2020, situându-se la un nivel apropiat de media din sistemul bancar.

    Banca a continat procesul de digitalizare, iar investiţiile în această direcţie ducând la o creştere cu 50% a plăţilor cu cardul precum şi la o majorare cu 40% a numărului de utilizatori de Internet şi Mobile Banking.

    „În primul trimestru, am continuat eforturile în direcţia digitalizării şi modernizării: plăţile cu cardul au crescut cu 50%, iar  numărul de utilizatori de Internet şi Mobile Banking cu 40%, faţă de perioada similară din 2019. În această perioadă, CEC Bank a lansat o serie de servicii noi: plăţile cu cardul de pe mobil, procesul de înrolare online a noilor clienţi, în linie cu planul nostru de afaceri„, adaugă Bogdan Neacşu.

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de 32,9 miliarde lei, la sfârşitul anului 2019.

    Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este unicul acţionar al CEC Bank, iar în luna noiembrie 2019, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

  • Întrebările din spatele IMM Invest: antreprenorii nu ştiu de ce sunt refuzaţi la creditare

    •            Aproape 59.000 de firme mici şi mijlocii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest

    •            Unele IMM-uri primesc refuzuri la creditare, dar nu primesc o justificare concretă

    •            Peste 450 de credite au fost deja aprobate în cadrul IMM Invest

    O rată de respingere foarte mare din partea băncilor, lipsa transparenţei privind criteriile de evaluare a dosarelor, dar şi comunicarea deficitară a autorităţilor cu privire la aspectele care ţin de program sunt printre principalele probleme din spatele programului IMM Invest. Programul oferă posibilitatea antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii să obţină credite de la bănci cu garanţii de până la 90% oferite de stat.

    Până în prezent, aproape 59.000 de IMM-uri au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest, iar mai mult de 450 de credite au fost deja aprobate, potrivit datelor FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), instituţia care gestionează programul.

    ”Una dintre problemele din cadrul acestui program este reprezentată de faptul că aplicanţii nu primesc justificare de la bănci dacă le este refuzată creditarea. Băncile nu şi-au făcut publice condiţiile de analiză, nu se ştie în funcţie de ce criterii acordă sau refuză creditarea prin IMM Invest. Fiecare bancă din program are propriile reguli de evaluare a dosarelor şi acestea nu sunt publice”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

    O altă problemă este reprezentată de faptul că programul nu este suficient de bine explicat şi există sincope în comunicarea dintre autorităţi, bănci şi beneficiar.

    ”Există discuţii legate de acordarea unor garanţii suplimentare. Sunt diverse forme de garanţii cerute de bănci pe lângă cea de 80% (la firme mijlocii) sau de 90% (la firme mici şi micro) garantată de stat. Pentru ca banca să îţi acorde creditul, trebuie să acoperi cu garanţii în valoare de 100% valoarea creditului, uneori procentul ajunge la 110- 120- 130%. Dacă eşti într-o zonă de risc ridicată, garanţia trebuie să acopere şi până la 150%. Afacerile din HoReCa, saloanele de înfrumuseţare sau magazinele din mall-uri sunt printre business-urile care primesc un grad de risc ridicat”, a mai spus Valentina Saygo.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a spus că va corecta astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă privind programul IMM Invest.

  • BNR: Creditarea privată a crescut până la finele lunii aprilie cu 5,7% faţă de perioada similară din 2019, dar soldul s-a redus cu 0,5% faţă de martie 2020

    Creditarea privată a crescut la finele lunii aprilie cu 5,7% faţă de perioada similară a anului trecut, la un sold de 271 miliarde lei, în timp ce, raportat la luna martie 2020 împrumuturile s-au diminuat cu 0,5%, arată datele BNR.

    Ritmul de creştere s-a diminuat faţă de martie, când soldul total al împrumuturilor a urcat cu  6,9%.

    Din suma totală raportată la sfârşitul lunii aprilie, 181 miliarde lei reprezintă creditele în lei, în creştere cu 7,4% faţă de aprilie 2019.

    Cel mai dinamic segment a rămas cel al creditelor luate de populaţiei, cu un avans de 12,7%, la 111 miliarde lei, în timp ce creditele corporate (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) aveau un sold de 70 miliarde lei, similar cu cel din 2019.

    Faţă de martie, în aprilie 2020, împrumuturile populaţiei au scăzut cu 0,2%, iar cele ale firmelor cu 1,2%. Per total, creditarea privată în lei s-a redus cu 0,6% lună la lună (0,9 la sută în termeni reali).

    În cazul creditelor în valută, soldul total a crescut cu 2,3% faţă de aprilie 2019, la 89 miliarde lei. Împrumuturile luate de populaţiei s-au diminuat cu 8,5%, la 33 miliarde lei, în timp ce cele ale firmelor au avut o creştere de 10,2%.

    Comparativ cu luna martie 2020, la finele lui aprilie împrumuturile în valută erau în scădere uşoară, cu 0,4%, ritm care se menţine şi în cazul creditelor luate de populaţiei şi în cel al firmelor. Exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%.

    Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2020 un sold de 439 miliarde lei. Faţă de luna martie 2020, aceasta a crescut cu 1,2 la sută (0,9 la sută în termeni reali), iar în raport cu aprilie 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 12,6 la sută (9,6 la sută în termeni reali).

     

  • 152.000 de clienţi au cerut amânarea ratelor la creditele bancare

    152.000 de clenţi au cerut băncilor amânarea ratelor la creditele bancare angajate, valoarea totală a acestora fiind de 3,3 miliarde de lei, a declarat vineri ministrul Finanţelor Florin Cîţu la finalul unei întâlniri cu conducerea Asociaţiei Române a Băncilor. 

    Ministrul a discutat cu reprezentanţii sistemului bancar despre programul IMM Invest şi despre relaxarea procedurilor acestuia, despre solicitările de amânare a ratelor, precum şi de programul de relansare economică. Cîţu a spus că programul adresat companiilor mari a trecut într-o primă lectură în şedinţa de Guvern de joi.

    Conform celor mai recente informaţii, pe fluxul băncilor partenere proiectului IMM Invest au fost aprobate în jur de 5.000 de credite, iar acestea urmează a fi transmise către Fondul de Garantare. Un număr de 451 de credite în valoare de peste 300 de milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanţiei. Numărul creditelor acordate deja este mult mai redus.

    Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB, spune că cifrele comuncate tin de perioada de început în care se află programul, şi că sistemul bancar a primit într-o singură săptămână un număr de solicitări pe care în mod obişnuit îl primea în 6 luni.