BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Cât costă să îţi faci o casă inteligentă şi să-ţi optimizezi consumul energetic? Ana Maria Marin: Pachetul nostru pleacă de la 150 de euro VIDEO

    Românii care vor să îşi transforme locuinţa într-o casă “inteligentă” trebuie să scoată din buzunar cel puţin 730 de lei pentru dotarea locuinţei cu un sistem smart. Preţul investiţiei poate varia în funcţie de suprafaţă şi nivelul de control pe care vrei sa îl ai asupra acesteia.

    „Avem un gateway, care este pachetul de bază. Din start doar prin achiziţia acelui gateway îţi transformi un prim consumator într-un consumator smart, aici fiind vorba de centrală. Cu cât aduci mai multe accesori, nivelul investiţiei va creşte. Investiţia depinde de suprafaţa locuinţei şi de ce îţi doreşti în final. Pachetul nostru de bază pleacă de la 150 de euro, accesoriile care vin ca şi adiţie pot varia între 20 şi 60 de euro”, a declarant Ana-Maria Marin, head of marketing service B2C, Enel X, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

  • Cât mai costă să faci o nuntă în România?

    La momentul actual, preţul mediu al unei nunţi variază între 8.000 şi 9.000 de euro. Cu aceşti bani vin la pachet meniuri cu preţuri cuprinse între 50 şi 100 de euro, un număr maxim de 80 de invitaţi. Preţurile pot fi influenţate negativ de perioadele de criză economică, atunci când oamenii se rezumă la strictul necesar în privinţa evenimentului.

    „Noi am estimat undeva la 8 9 mii de euro costul unei nunţi, vorbim de un preţ de meniu între 50 şi 100 de euro. Vorbim un preţ mediu de un număr mediu de invitaţi de 75 80 de invitaţi la eveniment. Sigur că deşi aceste cifre diferă de la perioada de boom la perioada de recesiune şi la perioadele mai proaste economice, pentru că atunci când suntem într o criză scade foarte mult şi numărul de invitaţi. Dacă te aşteptai la 150 de persoane, vei avea 80-90-110 de persoane. Pentru că oamenii nu mai au disponibilitatea şi putinţa să vină la o nuntă şi atunci încep să găsească scuze să nu participe la acea nuntă” a declarat Alin Caraman, proprietar Bon Mariage la ZF Live.

    Piaţa nunţilor  a fost puternic afectată în 2007, atunci când aceasta s-a prăbuşit cu 70% pe fondul crizei economice care şi-a făcut atunci simţită prezenţa. În acea perioadă, evenimentele se amânau continuu pe considerente financiare, fapt ce a impactat puternic această piaţă.

    „Astfel, scade evident şi Piaţa nunţilor. În 2007 a fost o scădere foarte foarte puternică când a venit criza, pentru că lumea nu mai nu mai plătea nicio aroganţă pentru nuntă. Oamenii renunţă, pe de altă parte scade foarte mult numărul de invitaţi şi se amână evenimentele de la un an la altul, se tot amână pentru că nu există bani şi atunci din aceşti trei factori am avut o scădere de 60-70 la sută a pieţei şi a cifrelor de afaceri” a mai spus Alin Caraman.

  • Florin Cîţu atrage atenţia: „Jumătate din localităţile din România au venituri mai mici decât costurile cu salariile”

    Premierul Florin Cîţu a declarat luni că este necesară o reformă în ceea ce priveşte cheltuielile la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

    Potrivit acestuia, în jumătate dintre UAT-uri, veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile şi spune că acest model nu este sustenabil.

    Declaraţia premierului a fost făcută în debutul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).

    „Astăzi, în România, sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile, de exemplu. Acesta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe din UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie şi aici putem să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie în ghişeul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. (…) Am două lucruri pe care vreau să le discutăm – pentru că le-am discutat şi înainte. E vorba de o reformă a cheltuielilor – să ne uităm puţin la cheltuieli – şi bineînţeles la gradul de colectare”, a declarat Florin Cîţu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cât ne costă pandemia? BNR trage linie: Conform rezultatelor exerciţiului de testare la stres, băncile vor avea în plus peste 3,5 mld. euro credite neperformante în bilanţuri. Rata NPL urcă spre 10% în 2022

    Insolvenţele şi disponibilizările de personal duc la creşterea ratei NPL. Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurenţial, şi lanţul de librării Diverta au intrat în insolvenţă.

    BNR se aşteaptă la o creştere a ratei creditelor neperforman­te (NPL – non-performing loans) după eliminarea graduală a măsurilor de protecţie destina­te ameliorării efectelor pandemiei (imple­men­tate prin moratoriile publice şi private), pe fondul incertitudinilor legate de revenirea economică.

    Conform rezultatelor exerciţiului de tes­ta­re la stres a sectorului bancar derulat de BNR la sfârşitul anului 2020, în cadrul sce­na­riului de bază, rata creditelor neperfor­mante ar atinge 9,2% în decembrie 2021, respectiv 9,9% în decembrie 2022 (ipotezele exer­ci­ţiu­lui au în vedere inclusiv realizarea de ope­ra­ţiuni de curăţare bilanţieră şi de scoatere în afa­ra bilanţului), ceea ce ar de­ter­mina o repo­ziţ­ionare a indicatorului în ca­te­goria cu risc ri­dicat, conform abordării eu­ro­pene, după cum susţine BNR în Raportul anual.

    Rata NPL a rămas în primele patru luni din 2021 sub 4%, în aprilie sta­ţio­nând la 3,94%, dar este peste nivelul din decembrie 2020, de 3,83%.

    Având în vedere sol­dul cre­di­telor private to­ta­le (retail şi cor­porate) care oscilează în ju­rul a 60 mld. euro, reiese că volumul ne­perfor­mante­lor va ajunge la circa 6 mld. euro când rata NPL se va apro­pia de 10% în 2022, adică peste 3,5 mld. euro în plus faţă de nivelul ac­tual al îm­pru­muturilor neperformante din bi­lan­ţurile băncilor, de mai puţin de 2,5 mld. euro.

    În contextul crizei COVID-19, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial pentru institu­ţiile financiare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza corona­virusului, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate mai mult de 3 luni nu au fost considerate proble­ma­ti­ce/neperfor­mante şi băn­cile nu au fost nevoite să pu­nă bani deoparte pro­vizionându-le.

    Însă probleme pot să apară dacă unele persoane fizice sau companii, afectate de impactul economic negativ al crizei coronavirusului nu vor reuşi să reia plata creditelor după expirarea facilităţilor de amânare a ratelor la credite permise.

    În plus, ca şi în celelalte crize economice, pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă.

    Deja, Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurenţial, şi lanţul de librării Diverta sunt companii locale care şi-au cerut intrarea în insolvenţă în 2021.

    Principalele sectoare de activitate care au întâmpinat dificultăţi financiare şi au beneficiat de moratoriului de amânare la plată sunt industria prelucrătoare, activităţile imobiliare şi comerţul cu ridicata şi amănuntul. Într-o măsură mai restrânsă au fost afectate şi sectoarele de servicii de cazare şi restaurante, construcţii şi transport şi depozitare.

     

  • Amenzi usturătoare pentru şoferi: Cum vă poate sancţiona poliţia cu o amendă cuprinsă între 1.305 lei şi 2.900 de lei, chiar dacă aveţi toate actele în regulă

    În această lună a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul VI care reglementează infracţiunile şi pedepsele aplicate.

    Propunerea legislativă numărul B277/2021, depusă la Senat miercuri, 23 iunie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, după cum urmează:

    După punctul 23 de la alineatul (1) al articolului 102, se introduce un nou punct, punctul 231, care va avea următorul cuprins: nerespectarea interdicţiei privind ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate atunci când nu este asigurată Iăţimea minimă de cel puţin un metru a trotuarului Iăsat la dispoziţia pietonilor”.

    După punctul 10 al literei d) de la alineatul (1) al articolului 108 se introduce un nou punct, punctul 101 care va avea următorul cuprins: “nerespectarea interdicţiei privind ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, atunci când nu este asigurată Iăţimea minimă de cel puţin un metru a trotuarului Iăsat la dispoziţia pietonilor”.

    Această încadrare a faptei prevede o sancţiune de 6 puncte de penalizare. Sancţiunea pentru această încălcare a regulilor este încadrată în clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între 9 şi 20 de puncte de amendă.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

     

    Ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Fini sunt! HoReCa ţipă la Guvern: „Daţi-ne angajaţii înapoi sau veniţi voi în locul lor!”

    Economia a scăpat de lockdown, cafenelele şi restaurantele şi-au reluat activitatea, mai ales că este vară, dar problema tuturor este legată de forţa de muncă, de lipsa anagajaţilor.

    Pentru a ţine cazurile de Covid sub control, guvernul a închis HoReCa în 2020 şi prima parte din 2021. În aceste condiţii, foarte mulţi angajaţi au plecat să muncească în retail, în supermarketuri, în logistică, au devenit curieri pe Glovo, Foodpanda şi şoferi pe Uber sau Bolt. Şi nu prea mai vor să vină înapoi să facă mâncare, curăţenie sau să servească clienţii.

    Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante cu 42 de angajaţi, spune că toate restaurantele din toată ţara sunt bombardate de lipsa de personal. Dacă în 2019 un ospătar luat 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine, spune Tudor Aposteanu.

    În HoReCa salariul mediu net în aprilie a fost de 1.790 de lei, în creştere cu 33,6% faţă de aprilie 2020. Dar cei care lucrează în restaurante nu trăiesc din acest salariu ci din bacşiş, care le dublează sau chiar triplează veniturile.

    Citiţi mai mult pe alephnews.ro

  • Costurile de producţie din China cresc în cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani: „Cred că vom trăi cu o rată ridicată a inflaţiei la nivel global, iar situaţia din China va contribui la acest aspect”

    Preţurile bunurilor care părăsesc fabricile din China au crescut în cel mai rapid ritm de la ultima criză financiară, punând tot mai multă presiune pe autorităţi în contextul raliului înregistrat de preţul produselor la nivel mondial, notează Financial Times.

    Indicele preţurilor de producţie din China a crescut cu 9% în luna mai, cea mai mare creştere anuală din septembrie 2008 încoace, rezultat ce s-a încadrat peste estimările economiştilor.

    Indicele a crescut constant în ultimele luni (plus 6,8% în aprilie), alimentat de un raliu internaţional din cadrul pieţelor de mărfuri, dar şi de un efect de bază scăzut, de vreme ce anul trecut a fost marcat de teritorii negative.

    În timp ce preţurile de consum rămân scăzute pe teritoriul Chinei, creşterea preţurilor de producţie se pregăteşte să majoreze costurile pentru businessuri şi exportatori într-o perioadă în care temerile provocate de inflaţie continuă să se răspândească de-a lungul planetei.

    „Cred că vom trăi cu o rată ridicată a inflaţiei la nivel global, iar situaţia din China va contribui la acest aspect”, susţine Dariusz Kowalczyk, economist al băncii franceze Crédit Agricole.

    Între timp, indicele chinez a fost stimulat de mărfuri şi materiale prime, componente de bază ale indexului. Biroul Naţional de Statistică al celei de-a doua economii a lumii arată că preţurile din industria dedicată topirii metalelor feroase au crescut cu 38% prim comparaţie cu 2020, iar sectorul de extracţie a cărbunelui a raportat un plus de 30%.

    Totuşi, moneda naţională a Chinei a rămas stabilă în timpul pandemiei, atingând recent maximul ultimilor trei ani prin raport cu dolarul american.

    „Deşi este evident că R.P. Chineză nu exportă inflaţie, din punctul de vedere al Statelor Unite, majorarea preţurilor pentru importurile venite din China ar putea intra în dezbaterile cu privire la creşterea inflaţiei”, spune Louis Kuijs, şeful departamentului dedicat economiei Asiei din cadrul Oxford Economics.

     

  • Americanii anunţă că Biogen a descoperit un tratament pentru boala secolului 2021, însă tratamentul costă 56.000 de dolari pe an, cu mult peste cele mai ridicate estimări ale analiştilor

    Decizia Biogen de a stabili preţul nou aprobatului tratament pentru Alzheimer la 56.000 de dolari pe an a reaprins dezbaterile cu privire la costurile medicamentelor din Statele Unite, cea mai mare şi profitabilă piaţă medicală din lume, scrie Financial Times.

    La scurt timp după ce a obţinut aprobarea autorităţile americane cu privire la cel mai nou medicament pentru Alzheimer din ultimele două decenii, grupul de biotehnologie din Massachusetts a anunţat că preţul va fi cu mult peste cele mai ridicate estimări ale analiştilor. Firma de consultanţă Evercore se aştepta la un preţ de 10.000 de dolari pe an, în timp ce banca elveţiană UBS preconiza că tratamentul ar ajunge la 24.000 de dolari.

    Biogen a fost aspru criticat pentru preţul pe care l-a atribut medicamentului, numit aducanumab, în condiţiile în care compania a fost asaltată ani la rândul cu reproşuri privind costurile medicamentelor pentru sclerozele multiple şi atrofia musculară spinală.

    Totodată, preţul medicamentului pentru Alzheimer, care va fi vândut sub brandul Aduhelm, a provocat un val de discuţii contradictorii în rândurile doctorilor şi oamenilor de ştiinţă, mulţi dintre ei spunând că nu există nicio dovadă conform căreia tratamentul ar funcţiona.

    Michael Carome, directorul grupului de cercetare Public Citizen, a declarat că „aceste costuri suportate de pacienţi şi familiile lor nu sunt justificate de informaţii pe care le ştim până acum despre medicament.”

    De asemenea, Carome a atacat Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) pentru aprobarea medicamentului. Agenţia a oferit undă verde pentru aducanumab în ciuda unei opoziţii puternice din partea unei comisii formate din proprii săi cercetători, folosind un „traseu accelerat” care îi permite să îşi dea acordul pentru anumite medicamente înainte să primească o serie concludentă de date.

    Carome spune că aprobarea tratamentului este „una dintre cele mai proaste decizii pe care le-a luat vreodată agenţia” şi „elimină standardele de aprobare a noilor medicamente”.

    Între timp, decizia FDA a trimis acţiunile Biogen la 395 de dolari, maximul ultimilor şase ani.