BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Instanţa supremă confirmă redeschiderea dosarului de trafic de influenţă al lui Laszlo Borbely

    “În temeiul art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale dispusă prin ordonanţa din 05 ianuarie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, în dosarul nr.657/II.2/2014. Definitivă”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely, în dosarul de trafic de influenţă al acestuia, a fost revocată de procurorii DNA Oradea, care au reluat cercetările privind suspiciunea că fostul ministru al Mediului a luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte.

    Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, DNA Oradea informa instanţa supremă, în 5 ianuarie, că a revocat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Borbely, dată prin rechizitoriul prin care consilierul personal al acestuia a fost trimis în judecată, pentru fapte de corupţie.

    DNA Oradea mai preciza, în acelaşi document, că s-a reluat urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Borbely, dar şi în cazul altor persoane.

    Contactat de MEDIAFAX în 7 ianuarie, Laszlo Borbely a declarat că nu ştie nimic despre redeschiderea dosarului. “Nu ştiu absolut nimic despre această problemă, ştiu doar că acum un an am primit NUP”, a spus Borbely.

    La rândul său, avocatul deputatului UDMR, Gheorghiţă Mateuţ, a spus că DNA Oradea nu a informat în niciun fel – telefonic, în scris sau verbal – revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul clientului său.

    Potrivit prevederilor noului Cod de procedură penală, când se dispune revocarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, procurorul de caz trebuie să solicite unei instanţe competente confirmarea redeschiderii urmăririi penale. Dată fiind faptul că Borbely este deputat, instanţa competentă în acest caz este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    DNA a dispus, în 14 ianuarie 2014, neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul lui Laszlo Borbely, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat urmărirea penală a fostului ministru al Mediului, în acelaşi dosar fiind trimişi în judecată fostul lui consilier şi doi administratori de firme, pentru cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea i-au trimis în judecată la acea vreme pe Ioan Ciocan, administrator al societăţii Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, şi pe Anton Petru Molnar, administrator de fapt al societăţii Azimut Com Acăţari, ambii fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar este judecat, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, Szabolcs Szepessy, consilier personal al lui Borbely în perioada în care acesta era ministrul Mediului.

    În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului.

    “Având în vedere că, în 11 septembrie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale (încuviinţare necesară din cauză că, la acea dată, Laszlo Borbely deţinea calitatea de ministru şi pe cea de deputat), în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borbely Laszlo pentru două fapte de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii”, preciza, la acel moment, DNA.

    Procurorii notau, în actul de sesizare a instanţei, că, în cursul anului 2011, Ioan Ciocan i-ar fi remis lui Laszlo Borbely, prin intermediul consilierului personal al acestuia, foloase necuvenite constând în renovarea şi utilarea apartamentului ministrului, în valoare de 80.952 de lei, pentru ca acesta să determine funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, să favorizeze societatea Lescaci Com Negreşti Oaş la diferite licitaţii organizate de ANAR, prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, a încheiat în perioada 2010 – 2011, cu unităţi din subordinea ANAR, respectiv Administraţiile Bazinale de Apă Someş Tisa, Banat, Olt, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral, 19 contracte de execuţie de lucrări şi numeroase acte adiţionale la aceste contracte, toate având ca obiect regularizări, amenajări, îndiguiri sau recalibrări ale cursurilor unor ape aflate în administrarea acestor unităţi. Valoarea totală a celor 19 contracte a fost de 295.037.846 lei, cu TVA inclus, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În aceeaşi perioadă, Anton Petru Molnar, administrator de fapt la Azimut Com SRL Acăţari, i-ar fi remis lui Borbely foloase necuvenite constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, proprietate extratabulară a acestuia, în valoare de 112.199 de lei, pentru ca ministrul să determine funcţionari din ANAR să favorizeze SC Azimut Com SRL Acăţari la diferite licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu, susţin anchetatorii.

    În cursul anilor 2010 – 2011, societatea Azimut SRL Acăţari a încheiat cu ANAR – Administraţia Bazinală de Apă Mureş trei contracte de specialitate având ca obiect lucrări hidrotehnice şi două contracte de lucrări în subantrepriză cu societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş.

    Dosarul este judecat de Tribunalul Satu Mare.

    În aprilie 2012, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României, declara că administrarea probatoriului în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely nu va putea fi realizată în lipsa avizului Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

    În 11 septembrie 2011, Camera Deputaţilor a respins solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Borbely.

  • Tudor Chiuariu, urmărit în dosarul lui Hrebenciuc, pentru că ar fi cerut două milioane de euro de la Paltin Sturdza ca să intervină la prefectul de Bacău. DNA: Senatorul, sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

    Fostul ministru al Justiţiei este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, în dosarul privind retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure, în care sunt arestaţi preventiv fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

    Potrivit ordonanţei de dispunere a controlului judiciar, în contextul demersurilor infracţionale depuse pentru retrocedarea unor mari suprafeţe de teren forestier către Paltin Sturdza, în noiembrie 2012, Ioan Gheorghe Varga şi Daniel Constantin Călugăr s-au înţeles cu Tudor Chiuariu să primească suma de 2,5 milioane de euro pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, RNP Romsilva – Direcţiei Silvice Bacău şi OCPI Bacău, “cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să-şi îndeplinească în mod defectuos (ex. să nu exercite acţiuni în justiţie) atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a unei decizii a Tribunalului Covasna”.

    Decizia avea ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 43.227 de hectare de teren forestier ce a aparţinut fostului Domeniu Ghica-Comăneşti.

    Ulterior, susţin anchetatorii, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică, potrivit căruia suma de două milioane de euro urma să îi fie plătită lui Chiuariu cu titlu de onorariu fix şi 500.000 de euro ca onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate.

    “Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor în interiorul grupului infracţional organizat, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea inculpaţilor Adam Ioan şi Paltin Gheorghe Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al justiţiei, pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău, în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna”, au scris procurorii în ordonanţă.

    În timpul controlului judiciar, Tudor Chiuariu poate părăsi România doar cu încuviinţarea procurorului şi are interdicţie să se apropie şi să comunice, direct sau indirect, cu persoanele menţionate în ordonanţa procurorilor. Chiuariu este obligat să se prezinte la poliţie conform programului de supraveghere stabilit sau de câte ori este chemat, să meargă la anchetatori când este citat, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii i-au atras atenţia lui Tudor Chiuariu că dacă încalcă aceste obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

    Anchetatorii au fost sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii.

    Anterior, surse judiciare au declarat pentru MEDFIAFAX că senatorul Tudor Chiuariu ar fi cerut, în calitate de avocat, două milioane de euro să intervină la prefectul judeţului Bacău, “pentru rezolvarea situaţiei cu pădurea lui Paltin Sturdza”. Chiuariu ar fi cerut banii direct de la Gheorghe Paltin Sturdza, au mai spus sursele citate.

    În dosarul retrocedării ilegale de păduri sunt arestaţi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza şi judecătorul Lorand Andras Ordog. În detenţie a fost, până în seara zilei de 22 decembrie 2014, şi fiul lui Hrebenciuc, Andrei, însă, după judecarea contestaţiei sale faţă de prelungirea măsurii preventive, instanţa supremă a decis ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu.

    Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi fost constituit în aprilie 2013, de Viorel Hrebenciuc, împreună cu Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Gheorghe Paltin Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Lorand Andras Ordog şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău.

    Potrivit anchetatorilor, începând din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane, ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi vânzarea rapidă a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare, dobândit prin hotărârea judecătorească din 2012 de la Tribunalul Covasna.

    În acest sens, în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam şi lui Paltin Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie pe Sturdza şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva – să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.

    Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită “mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în acelaşi partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

    În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • EXCLUSIV: DNA redeschide ancheta în dosarul de trafic de influenţă al lui Laszlo Borbely

    Într-un document obţinut de MEDIAFAX, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Oradea informa instanţa supremă, în 5 ianuarie, că a revocat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Borbely, dată prin rechizitoriul prin care consilierul personal al acestuia a fost trimis în judecată, pentru fapte de corupţie.

    DNA Oradea mai preciza, în acelaşi document, că s-a reluat urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pe Borbely, dar şi în cazul altor persoane.

    Contactat de MEDIAFAX, Laszlo Borbely a declarat că nu ştie nimic despre redeschiderea dosarului. “Nu ştiu absolut nimic despre această problemă, ştiu doar că acum un an am primit NUP”, a spus Borbely.

    La rândul său, avocatul deputatului UDMR, Gheorghiţă Mateuţ, a spus că DNA Oradea nu a informat în niciun fel – telefonic, în scris sau verbal – revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul clientului său.

    Surse judiciare au precizat, tot pentru MEDIAFAX că potrivit prevederilor noului Cod de procedură penală, când se dispune revocarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale, procurorul de caz trebuie să solicite unei instanţe competente confirmarea redeschiderii urmăririi penale. Dată fiind faptul că Borbely este deputat, instanţa competentă în acest caz este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    DNA a dispus, în 14 ianuarie 2014, neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul lui Laszlo Borbely, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat urmărirea penală a fostului ministru al Mediului, în acelaşi dosar fiind trimişi în judecată fostul lui consilier şi doi administratori de firme, pentru cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea i-au trimis în judecată la acea vreme pe Ioan Ciocan, administrator al societăţii Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, şi pe Anton Petru Molnar, administrator de fapt al societăţii Azimut Com Acăţari, ambii fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar este judecat, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, Szabolcs Szepessy, consilier personal al lui Borbely în perioada în care acesta era ministrul Mediului.

    În cazul lui Laszlo Borbely, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii, întrucât Camera Deputaţilor nu a încuviinţat cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului.

    “Având în vedere că, în 11 septembrie 2012, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale (încuviinţare necesară din cauză că, la acea dată, Laszlo Borbely deţinea calitatea de ministru şi pe cea de deputat), în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borbely Laszlo pentru două fapte de trafic de influenţă şi pentru fals în declaraţii”, preciza, la acel moment, DNA.

    Procurorii notau, în actul de sesizare a instanţei, că, în cursul anului 2011, Ioan Ciocan i-ar fi remis lui Laszlo Borbely, prin intermediul consilierului personal al acestuia, foloase necuvenite constând în renovarea şi utilarea apartamentului ministrului, în valoare de 80.952 de lei, pentru ca acesta să determine funcţionari din Administraţia Naţională “Apele Române”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, să favorizeze societatea Lescaci Com Negreşti Oaş la diferite licitaţii organizate de ANAR, prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

    Societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş, a încheiat în perioada 2010 – 2011, cu unităţi din subordinea ANAR, respectiv Administraţiile Bazinale de Apă Someş Tisa, Banat, Olt, Buzău – Ialomiţa, Siret, Prut – Bârlad şi Dobrogea – Litoral, 19 contracte de execuţie de lucrări şi numeroase acte adiţionale la aceste contracte, toate având ca obiect regularizări, amenajări, îndiguiri sau recalibrări ale cursurilor unor ape aflate în administrarea acestor unităţi. Valoarea totală a celor 19 contracte a fost de 295.037.846 lei, cu TVA inclus, au scris procurorii în rechizitoriu.

    În aceeaşi perioadă, Anton Petru Molnar, administrator de fapt la Azimut Com SRL Acăţari, i-ar fi remis lui Borbely foloase necuvenite constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil, proprietate extratabulară a acestuia, în valoare de 112.199 de lei, pentru ca ministrul să determine funcţionari din ANAR să favorizeze SC Azimut Com SRL Acăţari la diferite licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu, susţin anchetatorii.

    În cursul anilor 2010 – 2011, societatea Azimut SRL Acăţari a încheiat cu ANAR – Administraţia Bazinală de Apă Mureş trei contracte de specialitate având ca obiect lucrări hidrotehnice şi două contracte de lucrări în subantrepriză cu societatea Lescaci Com SRL Negreşti Oaş.

    Dosarul este judecat de Tribunalul Satu Mare.

    În aprilie 2012, Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României, declara că administrarea probatoriului în ceea ce îl priveşte pe fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely nu va putea fi realizată în lipsa avizului Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

    În 11 septembrie 2011, Camera Deputaţilor a respins solicitarea de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva lui Borbely.

  • Mircea Moloţ şi celelalte patru persoane cercetate pentru corupţie rămân în arest la domiciliu

    Potrivit Biroului de Presă al Tribunalului Alba, instanţa a admis, luni, propunerea DNA Alba Iulia de prelungire a măsurii arestului la domiciliu pentru preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, în prezent suspendat din funcţie, dar şi pentru celelalte patru persoane cercetate alături de acesta pentru fapte de corupţie, respectiv fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup.

    Conform sursei citate, măsura arestului la domiciliu a fost prelungită pentru încă 30 de zile, însă hotărârea Tribunalului Alba nu este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie în 48 de ore de la comunicare. În acest caz, contestaţia va fi judecată la Curtea de Apel Alba Iulia.

    Mircea Moloţ, Tiberiu Balint, Roberto Patrik Venter, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup au fost reţinuţi în 3 decembrie pentru fapte de corupţie, iar ulterior cercetaţi sub control judiciar.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 9 decembrie, în urma unei contestaţii depuse de DNA, ca Mircea Moloţ şi ceilalţi patru inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat al DNA de la acea vreme, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, arestat la domiciliu pentru fapte de corupţie, a fost suspendat din funcţie, în 11 decembrie, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Tiberiu Balint a demisionat, începând cu 11 decembrie, din funcţiile de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ, pentru “a-şi putea dovedi nevinovăţia”, dar demisia sa va intra în vigoare doar după ce consilierii judeţeni vor lua act de ea în şedinţă ordinară.

  • COMENTARIU Bloomberg: Liderul tăcut al României s-a angajat să lupte împotriva corupţiei

    “Există un val puternic de aşteptări de la el”, a declarat pentru Bloomberg Michael Taylor de la Oxford Analytica, o firmă de consultanţă strategică. “El este eroul momentului, dar puterile sale constituţionale sunt limitate”, a avertizat Taylor, referindu-se la noul preşedinte român, care a obţinut duminică dreptul să numească judecători şi să stabilească politica externă a României, principalele atribuţii ale şefului statului.

    Al cincilea preşedinte de la căderea comunismului s-a instalat la putere după o campanie electorală umbrită de scandaluri de corupţie în cadrul partidului premierului Victor Ponta, în urma unor îndemnuri adresate Bucureştiului de către Uniunea Europeană (UE) de a lupta mai puternic împotriva acestui fenomen, notează compania media, adăugând că Iohannis a inclus între priorităţile sale această luptă, alături de Educaţie şi Sănătate, în discursul de la învestirea în funcţie.

    În ziua de după anunţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, el a cerut Parlamenului să ridice imunitatea aleşilor investigaţi pentru corupţie, iar măsura a fost aprobată în câteva ore, aminteşte compania, apreciind că triumful pe care l-a obţinut a “zguduit” coaliţia aflată la putere, pe care Ponta, contracandidatu său înfrânt, s-a gândit s-o consolideze printr-o remaniere.

    Unul dintre lucrurile pentru care este criticat Iohannis, primul membru al unei minorităţi etnice devenit preşedinte, este lipsa de vervă în discursul public, mai scrie Bloomberg, notând că el a răspuns veştii că a fost ales în funcţia de şef al statului, la un miting, spunându-le susţinătorilor “vreau să le mulţumesc celor care m-au votat, iar acum sunt pregătit să merg la serviciu”.

    “Chiar şi aşa, abordarea sa reprezintă o gură de aer proaspăt pentru mulţi”, comentează Bloomberg.

     

  • Ponta: PSD să arate că sprijină combaterea corupţiei, a clientelismului şi a acumulării de putere

    “În primăvară trebuie să facem noul proiect politic 2015-2019 care presupune două lucruri esenţiale: pe de o parte să avem grijă să îi apărăm şi să ne facem datoria faţă de cei peste cinci milioane de români care ne-au votat, iar pe de altă parte să încercăm să guvernăm bine şi să schimbăm în PSD lucrurile pe care toată lumea le cere să fie schimbate”, a spus Ponta, după CExN a Organizaţiei de femei social-democrate.

    În ceea ce priveşte schimbările în interiorul PSD, Ponta a precizat că se referă la adopatarea unei decizii foarte clare şi a unei acţiuni clare şi consecvente prin care partidul să arate că sprijină în societate şi în interior combaterea corupţiei, a clientelismului politic şi a acumulări de putere doar la anumite persoane şi la anumite funcţii.

    Ponta a spus că această reformă i se aplică şi lui şi a arătat că are în vedere inclusiv schimbarea statutului PSD.

    “Această reformă mi se aplică şi mie, nu porneşte de la mine. O reformă nu poate fi făcută decât printr-un efort colectiv şi aici mă refer la schimbarea Constituţiei, acolo unde va fi nevoie, la schimbarea legilor, la schimbarea stautului PSD”, a spus Ponta.

    El a arătat că statutul PSD va trebui să conţină prevederi foarte clare, care să nu mai lase loc de interpretări în acest sens.

  • Premierul italian Matteo Renzi a anunţat noi măsuri de combatere a corupţiei

    La finalul unei şedinţe de guvern extraordinare, Matteo Renzi a anunţat, în cursul unei conferinţe de presă, că pedeapsa minimă pentru corupţie se va majora de la patru la şase ani de închisoare şi că vor fi depuse eforturi pentru recuperarea sumelor primite în mod necuvenit.

    Această măsură va fi propusă într-o viitoare iniţiativă legislativă pentru care şeful Guvernului italian s-a arătat dispus să ceară votul de încredere al Parlamentului.

    În plus, această lege va urmări să evite ca negocierea pedepsei să le permită corupţilor să scape de închisoare şi să restituie doar o parte din sumele dobândite în mod necuvenit.

    “Corupţii vor plăti tot, până la ultimul cent şi până la sfârşitul ultimei zile” de închisoare, a insistat Renzi, repetându-şi indignarea că, din cele aproape 50.000 de persoane aflate în penitenciarele din Italia, doar 257 au fost condamnate pentru corupţie.

    Guvernul doreşte să faciliteze astfel măsurile de confiscare a bunurilor, permiţând să se confişte ce a fost transmis deja moştenitorilor, precum şi prelungirea termenului de prescripţie – care în Italia nu este suspendată în cursul unei proceduri judiciare – pentru a încuraja apărarea să nu mai tragă de timp.

    “Este o mare provocare pentru ţara noastră”, a declarat Renzi.

    La Roma, peste o sută de antreprenori şi oficiali politici, printre care fostul primar Gianni Alemanno (de dreapta, 2008-2013), sunt vizaţi de o anchetă dezvăluită săptămâna trecută odată cu arestarea a aproximativ 40 de persoane, inclusiv presupusul şef al reţelei, Massimo Carminati, provenit dintr-un grupuscul de extrema dreaptă.

    Reţeaua este suspectată că a instaurat un vast sistem de corupţie pentru a falsifica numeroase licitaţii şi a beneficia de fonduri publice ale municipalităţii destinate, spre exemplu, centrelor pentru refugiaţi.

  • Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Topliţa, condamnat la un an şi opt luni de închisoare

    Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sechestrul pus de procurorii anticorupţie asupra sumei de 5.480 de lei şi confiscarea acesteia.

    Ţifrea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în martie 2012, fiind acuzat că în perioada 2006-2008 a primit de la mai multe persoane lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Topliţa, a cerut şi primit de la mai multe persoane să îi execute o serie de lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa. În schimbul banilor, magistratul a promis că va da soluţii favorabile persoanelor de la care a primit bani sau rudelor acestora, cercetate în diferite dosare, pentru infracţiuni de furt calificat, ameninţare şi distrugere, lovire şi alte violenţe sau braconaj piscicol.

    “Contravaloarea prestaţiilor efectuate şi neachitate totalizează 5.480 de lei”, precizau procurorii.

    Totodată, Nicolae Ţifrea era acuzat că, în perioada 2004-2011, a efectuat operaţiuni financiare, precum acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind contra cost servicii hoteliere la Vila “Ana 2000” din Costineşti, unde este administrator de fapt.

    “În cursul lunii decembrie 2008, acelaşi inculpat a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind spre vânzare brazi în pieţele din municipiul Reghin şi comuna Sîngeorgiu de Mureş, fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli”, potrivit DNA.

    În plus, în 16 mai 2011, Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror, i-a cerut unei grefiere să scoată dintr-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Topliţa ordonanţa privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de o persoană pusă sub învinuire şi să distrugă actul, astfel încât aceasta să îşi recupereze paşaportul.

    Nicolae Ţifrea urmează să fie exclus din magistratură, ca urmare a condamnării definitive de către Consiliul Superior al Magistraturii.

  • Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Topliţa, condamnat la un an şi opt luni de închisoare

    Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sechestrul pus de procurorii anticorupţie asupra sumei de 5.480 de lei şi confiscarea acesteia.

    Ţifrea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în martie 2012, fiind acuzat că în perioada 2006-2008 a primit de la mai multe persoane lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Topliţa, a cerut şi primit de la mai multe persoane să îi execute o serie de lucrări de construcţie la vila lui din Costineşti şi la gospodăria sa. În schimbul banilor, magistratul a promis că va da soluţii favorabile persoanelor de la care a primit bani sau rudelor acestora, cercetate în diferite dosare, pentru infracţiuni de furt calificat, ameninţare şi distrugere, lovire şi alte violenţe sau braconaj piscicol.

    “Contravaloarea prestaţiilor efectuate şi neachitate totalizează 5.480 de lei”, precizau procurorii.

    Totodată, Nicolae Ţifrea era acuzat că, în perioada 2004-2011, a efectuat operaţiuni financiare, precum acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind contra cost servicii hoteliere la Vila “Ana 2000” din Costineşti, unde este administrator de fapt.

    “În cursul lunii decembrie 2008, acelaşi inculpat a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror, oferind spre vânzare brazi în pieţele din municipiul Reghin şi comuna Sîngeorgiu de Mureş, fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli”, potrivit DNA.

    În plus, în 16 mai 2011, Nicolae Ţifrea, în calitate de prim-procuror, i-a cerut unei grefiere să scoată dintr-un dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Topliţa ordonanţa privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de o persoană pusă sub învinuire şi să distrugă actul, astfel încât aceasta să îşi recupereze paşaportul.

    Nicolae Ţifrea urmează să fie exclus din magistratură, ca urmare a condamnării definitive de către Consiliul Superior al Magistraturii.

  • Om de afaceri hunedorean, reţinut în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Hunedoara

    Potrivit unor surse judiciare, omul de afaceri hunedorean Vasile Axinte a fost reţinut, miercuri seară, la finalul audierilor făcute de DNA Alba în dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a fost şi el reţinut, fiind suspectat de fapte de corupţie.

    Conform surselor citate, în acest dosar au fost audiate alte două persoane, respectiv Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, şi reprezentanta unei firme de publicitate, însă pentru acestea procurorii DNA nu au dispus reţinerea, urmând a fi cercetate în libertate.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, şi vicepreşedintele Tiberiu Balint au fost reţinuţi, miercuri seară, de DNA Alba, după ce au fost audiaţi în dosarul în care Moloţ este suspectat de fapte de corupţie după ce au fost făcute percheziţii şi au fost ridicate documente.

    În acelaşi dosar au fost arestaţi şi ginerele lui Moloţ, Venter Roberto Patrik, dar şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică, acesta din urmă fiind, în prezent, şi viceprimar al comunei Vorţa, din judeţul Hunedoara.

    Toate cele cinci persoane reţinute miercuri au fost duse în arestul Poliţiei Judeţene Alba, au precizat sursele citate.

    Mircea Moloţ (PNL) a fost audiat, miercuri, aproximativ şase ore, la DNA Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    După ce preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a ajuns la DNA Alba, la sediul instituţiei au ajuns alte trei persoane, audiate în acelaşi caz, şi anume vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, ginerele lui Mircea Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică.

    Potrivit unor documente obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinere fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.000 de lei.

    În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

    Procurorii DNA Alba, în baza probelor şi a documentelor de la dosar, au stabilit că poate fi pusă în mişcare acţiunea penală în cazul lui Mircea Moloţ, pentru trafic de influenţă, luare de mită, instigare la spălare de bani, conflict de interese, deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi fapta persoane care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Ioan Balint este suspectat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, iar Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva la data faptelor, de abuz în serviciu.

    Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, este acuzat de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani, iar Mariana Frăţilescu, administrator al SC Fabimar Prestcom SRL, de complicitate la conflict de interese.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.