Şoferul tocmai plătise o notă de plată de 220.000 de euro; accidentul a avut loc în Marea Britanie, în apropiere de South Yorkshire. Carosabilul era ud, iar şoferul a zburat pur şi simplu cu maşina de pe şosea.
În mod miraculos, el a scăpat fără răni grave.
Potrivit forţelor locale de ordine, maşina ar fi zburat 50 de metri prin aer, după care s-ar fi oprit într-un câmp; la câteva secunde după impact, maşina a luat foc.
O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).
“Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.
Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.
În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.
Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.
Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.
Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.
Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut.
Pentru Bloomberg, Macron este pe cale să obţină controlul tuturor pârghiilor puterii. Partidul său va obţine, probabil, după succesul de duminică şi după turul din 18 iunie o majoritate parlamentară mare: o oportunitate pentru Franţa şi pentru Europa. Misiunea principală pe care Macron şi-a asumat-o, reformarea economiei franceze, nu va fi uşoară. Remarcabil acum este că succesul pare posibil de atins.
În urmă nu cu mult timp Macron era un ministru puţin cunoscut din administraţia lui Hollande, cel mai nepopular preşedinte din istoria Franţei. Acum, el este un „ucigaş“ de opozanţi politici, un lider cu o forţă parlamentară formidabilă. Aliaţii săi ar putea câştiga 455 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului (mai multe decât locurile fizice). Însă sprijinul popular s-ar putea să nu fie atât de mare pe cât pare. Prezenţa la vot în primul tur al alegerilor parlamentare a fost de 49%, cea mai redusă din istoria celei de-a Cincea Republici. Doar 15% din alegătorii francezi au votat pentru candidaţii lui Macron. De vină pentru prezenţa redusă ar putea fi nenumăratele alegeri din ultimul an. Apoi, pentru francezi alegerile prezidenţiale sunt în general mai importante decât cele parlamentare.
Planurile lui Macron se vor confrunta cu opoziţie activă pe străzi, poate chiar şi în parlament. Cea mai importantă reformă a lui Macron, cea a pieţei muncii, are ca scop reducerea costurilor şi încurajarea companiilor să facă angajări (companiile sunt în general reticente să facă angajări din cauza costurilor mari pe care le-ar suporta dacă fac disponibilizări). El a promis că va reduce taxele impuse companiilor şi că va reduce deficitul bugetar micşorând sectorul public.
Schimbările sunt esenţiale pentru ca Franţa să obţină un ritm satisfăcător de creştere economică şi să-şi reducă rata şomajului, de 10%.
O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).
“Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.
Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.
În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.
Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.
Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.
Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.
Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut.
Premierul Grindeanu a spus, joi, după vizita de lucru de la Ministerul Transporturilor, că face un apel la constructori pentru a-şi schimba modalitatea de execuţie a lucrărilor, fiind nemulţumit de ritmul de lucru, iar aceştia trebuie să respecte angajamentele din contracte.
„Apelul de astăzi este către parteneri, către cei care au câştigat aceste contracte şi care trebuie să le execute. (…) Apelul meu este să-şi schimbe ritmul şi să-şi schimbe abordarea legată de modul în care fac execuţia acestor lucrări”, a declarat premierul României.
Prim-ministrul a transmis că va umări modul de execuţie a lucrărilor în infrastructură. „Poate au fost învăţaţi în anii trecuţi cu un anumit mod de a face lucrurile de infrastructură. (…) Dacă au fost învăţaţi în aceşti ani într-un anumit mod, ar trebui să şi-l schimbe şi vom urmări modul în care se execută aceste lucrări şi să le intre bine în cap că modul în care vor înainta şi ceea ce s-au angajat prin contracte trebuie să respecte”, a spus Grindeanu.
Preţul de producţie al unui automobil Dacia produs la Mioveni este diferit comparativ cu cel de la dealer, în condiţiile în care acesta nu include costurile legate de transport şi marketing. Automobile Dacia, compania care controlează uzina grupului Renault de la Mioveni, a înregistrat în 2015 venituri în valoare 10,279 miliarde de lei din vânzarea a 339.233 de autoturisme, potrivit raportului de gestiune al companiei.