BusinessMagazin

Tag: contracte

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: Contestaţiile pentru loturi de la Sebeş-Turda au fost respinse, CNADNR poate semna contractele

    “Pe două tronsoane din Sebeş-Turda, loturile 3 şi 4, am câştigat definitiv la Curtea de Apel, deci se pot semna contractele. Ieri a venit şi a doua decizie, mai avem două tronsoane de aşteptat tot la Curtea de Apel, întrucât s-a contestat tot bineînţeles”, a declarat marţi ministrul Transporturilor Dan Şova, la o conferinţă pe tema infrastructurii, organizată la Palatul Parlamentului.

    CNADNR a selectat în luna decembrie constructori români, italieni şi austrieci pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, iar preţul pe kilometru este de 6 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi competitivi, şi cu leafă mare: e posibil?

    Economiştii Erste constată că flexibilitatea în materie de angajări, concedieri şi contracte de muncă, salariile mici, reducerea costurilor muncii ori a contribuţiilor la asigurări sociale pentru angajatori sunt importante spre a spori atractivitatea unei ţări pentru investiţii directe, însă ceea ce asigură saltul real de competitivitate este nivelul productivităţii muncii, care depinde de cât de inovatoare este o economie.

    Astfel, în ciuda salariilor mari ale germanilor sau ale francezilor, arată analiştii băncii austriece, productivitatea acestora rămâne înaltă şi amortizează confortabil costul muncii, graţie investiţiilor constant mari care se fac în aceste ţări în tehnologie, cercetare şi dezvoltare, precum şi a celor generale în educaţie.

  • Cifra de afaceri a Heineken România a scăzut cu 5% anul trecut, la 1,12 miliarde de lei

     “2013 a fost un an dificil, în care vremea nefavorabilă, nivelul scăzut de încredere al consumatorilor şi majorarea accizei au dus la o scădere a pieţei de bere în România. În ciuda acestor condiţii economice dificile, ne-am menţinut poziţia de lideri pe piaţă. Cota noastră de piaţă, în valoare, a crescut”, a declarat luni într-un comunicat Onno Rombouts, Managing Director Heineken România.

    Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi al treilea din lume în ceea ce priveşte volumul.

    Compania are patru fabrici de bere în România, în Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş şi peste 1.100 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU privind munca temporară în România: Peste 52.000 de persoane, angajate temporar în 2013

     Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

    Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

    Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

    Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Până în aprilie să încheiem contracte de finanţare de 1,3 mld euro pe POS DRU şi POS CCE

     Eugen Teodorovici a precizat că s-au descoperit “lucruri mai puţin plăcute” după preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a autorităţilor de management pentru POS DRU şi POS CCE, de la 1 martie.

    “Sperăm să recuperăm din întârzieri (…) şi până la finalul lunii aprilie vrem să încheiem absolut toate contractele de finanţare pe cele două programe, suma fiind de aproximativ 1,3 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro pentru partea privată, pentru POS CCE şi diferenţa pentru capital uman, POS DRU”, a precizat Teodorovici. Aceasta înseamnă că la proiectele care sunt deja depuse se va încheia evaluarea acestora şi vor fi semnate contracte de finanţare.

    Ministrul Fondurilor Europene a precizat mai sunt bani care trebuie cheltuiţi pe POS CCE şi POS DRU şi se vor lansa “call”-uri noi “pe zone extrem de importante pentru economie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

    DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi. 

    Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?


    În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.

    Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.

    AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”

    Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.

    Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • Cetelem şi-a lansat platforma de e-banking

    Aplicaţia de e-banking Client Cetelem permite clienţilor vizualizarea şi gestionarea contractelor de credit, inclusiv a extraselor de cont de card într-un mod rapid, 24 de ore din 24, fără a necesita contactul direct cu un operator şi fără a depinde de programul de funcţionare al Cetelem.

    Platforma Client Cetelem facilitează şi transferul de bani din contul cardului de credit în orice alt cont personal sau solicitarea unui credit de nevoi personale, pentru care se primeşte răspuns imediat. Pentru autorizarea fiecărei tranzacţii este generată câte o parolă unică.

    Cetelem are parteneriate cu comercianţi de electronice precum Flanco sau Domo, cu magazine de bricolaj precum Dedeman, Praktiker sau Obi, dar şi cu retaileri online. În afară de creditul de consum în magazine, Cetelem IFN are în ofertă carduri de credit sub sigla MasterCard, credite auto, credite de nevoi personale cu acordare prin telefon sau internet şi asigurări. La jumătatea anului trecut, compania avea un stoc de credite de 900 milioane de lei, cu 6% peste nivelul de la sfârşitul anului 2012.

    Cetelem este controlată de BNP Paribas Personal Finance, companie membră a BNP Paribas Group, cu mai mult de 16.000 de angajaţi şi operaţiuni în peste 20 de ţări.

  • Cei mai mari jucători care închiriază flote de maşini aşteaptă o creştere de până la 20% în 2014

    ANUL 2013 A FOST PRIMUL DIN ULTIMII ŞASE CARE NU S-A MAI ÎNCHEIAT CU O CREŞTERE PUTERNICĂ A PIEŢEI DE LEASING OPERAŢIONAL, în condiţiile în care codul fiscal, dar şi timbrul de mediu au îngreunat businessul pe acest domeniu.

    „Piaţa serviciilor de management de flotă şi leasing operaţional a înregistrat o stagnare în cursul anului 2013 din cauza unui cumul de factori ce au contribuit la frânarea creşterii din ultimii cinci ani”, a spus Daniel Ivan, directorul general al Fleet Management Services (FMS), cea de-a şasea companie de leasing operaţional de pe piaţa locală ca mărime, care mai deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Leasing Operaţional (ASLO).

    El a subliniat că „pentru anul 2014 ne aşteptăm ca piaţa de leasing operaţional să crească uşor în inter-valul de 5-10%. În ceea ce priveşte evoluţia FMS, suntem încă optimişti şi ne-am bugetat o creştere de cel puţin 20%, bazându-ne pe portofoliul de clienţi actuali, precum şi pe semnalele pe care le avem de la alţi clienţi potenţiali„.

    COMPANIILE DE LEASING OPERAŢIONAL ÎNCHIRIAZĂ FLOTE CĂTRE PERSOANE JURIDICE, DE LA ZECI PÂNĂ LA SUTE SAU MII DE AUTOMOBILE. Acestea pot oferi servicii de administrare flote, în condiţiile în care maşinile sunt în proprietatea firmei respective. Principala problemă a companiilor de leasing operaţional de anul trecut a fost determinată de modificarea taxei de poluare, aplicabilă şi pentru maşini pentru care nu s-a achitat anterior, cu toate că autoturismele în cauză fuseseră scutite.

    „Practic, flotele companiilor având o vechime de trei-cinci ani, deşi relativ noi, au ajuns să fie puternic penalizate la revânzare comparativ cu importurile de maşini second-hand având vechimi de 8-10 ani şi care plătesc taxe de mediu mai mici. Astfel, multe companii au decis să prelungească utilizarea vehiculelor proprii în aşteptarea unei modificări previzibile a mecanismului de aplicare a taxei de mediu„, a spus Daniel Ivan.

    DE ASEMENEA, ANUL 2013 A FOST CARACTERIZAT DE O VOLATILITATE RIDICATĂ LA NIVELUL UNOR COMPANII MARI, afectate de proceduri de insolvenţă, restructurări sau reduceri de costuri. Companii din sectorul energetic, în special energie verde, construcţii de infrastructură, unele segmente ale comerţului cu amănuntul sau distribuţiei de bunuri de larg consum, companii care au fost un important motor al pieţei de leasing operaţional în anii precedenţi, fie au redus puternic nivelul de investiţii, fie l-au stopat în totalitate.

    „În ciuda acestor condiţii dificile, FMS a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 13% în 2013 comparativ cu anul anterior. Veniturile din leasing operaţional au crescut cu 22%, în timp ce veniturile generate de externalizarea managementului de flote şi monitorizare a GPS a crescut cu 6%„, a subliniat Ivan. Potrivit oficialului companiei, creşterea volumului de afaceri în 2013 este rezultatul câştigării de noi contracte, cu clienţi din domenii diverse, de la producţia de componente auto, distribuţie, servicii de curierat la industrie siderurgică şi construcţii navale, civile şi de infrastructură, retail sau servicii financiar-bancare.