BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • TOPUL celor mai scumpe 67 de PIEŢE DE BIROURI din lume: Bucureştiul coboară trei poziţii

     Cel mai recent studiu al companiei de consultanţă imobiliară arată că nivelul chiriilor în zona de business a Bucureştiului (respectiv Piaţa Victoriei) se situează în medie la 19 euro pe metri pătrat pe lună, iar costul total de ocupare, care include şi cheltuielile cu întreţinerea, se ridică la 339 euro/mp/an, respectiv 28,25 euro/mp/lună.

    Birourile din Bucureşti sunt mai scumpe decât cele din Praga (318 euro/mp/an), Lisabona (298 euro/mp/an) sau Bratislava (257 euro/mp/an).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BearingPoint România, creştere a veniturilor cu peste 50% în 2013

    „BearingPoint România a avut o contribuţie importantă la succesul întregii firme, veniturile au crescut în anul 2013 cu peste 50%, iar numărul angajaţilor din cele două birouri din Bucureşti şi Sibiu a crescut cu 46%. Dorim ca anul acesta să creştem cu încă 50% numărul acestora”, spune Christian Gurny, Partener BearingPoint Romania.

    BearingPoint, una dintre cele mai importante firme de consultanţă în management şi tehnologie din Europa, a înregistrat venituri de 550 de milioane de euro în 2013, în creştere cu 8,4 procente faţă de anul precedent. În acelaşi timp, firma şi-a extins operaţiunile şi portofoliul de servicii la nivel global.

    BearingPoint a deschis birouri noi în China şi în Ucraina şi a stabilit alianţe strategice în Turcia şi Spania. BearingPoint are în prezent 30 de filiale în 18 ţări şi, împreună cu reţeaua sa de consultanţă la nivel mondial, deserveşte clienţi în peste 70 de ţări. În plus, la sfârşitul anului 2013 firma a achiziţionat compania germană RiValue, specializată in managementul riscului şi raportare, precum şi firma britanică de consultanţă Trinity Horne.

  • A devenit antreprenoare după 16 ani petrecuţi în corporaţii: acum identifică abilităţile copiiilor încă de mici şi face bani din asta

    Mihaela Feodorof este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman în Power” .(19 martie 2014)

    “A venit la noi un tânăr, olimpic internaţional la informatică, însoţit de mama sa, medic. M-a surprins tristeţea lui şi, deşi de evaluările tinerilor se ocupă colegele mele, cu calificare de psiholog, l-am întrebat de ce e atât de trist. Am aflat că informatica, în care făcea de fapt performanţă, nu îi aducea satisfacţii şi nici nu ştia ce altceva ar putea face”, povesteşte Mihaela Feodorof.

    După ce tânărul a fost evaluat, s-a dovedit că are înclinaţii antreprenoriale; deşi era invitat să se înscrie la universităţi cu profil de informatică fără examen, el a ales să urmeze cursurile unei facultăţi de afaceri. Cu exemple de acest fel îşi descrie Mihaela Feodorof firma sa, numită iniţial Yourway, în care a investit în primă fază, pentru instrumente şi certificări, în jur de 10.000 de euro.

    Au urmat apoi sumele investite în formarea sa şi a celor trei angajaţi, în sediu şi în alte instrumente adăugate portofoliului, suma depăşind astfel 100.000 de euro. Iar Mihaela Feodorof a ales să separe cele două activităţi distincte, în platforme diferite: Performance way (destinată companiilor) şi Yourway (pentru tineri, adolescenţi şi copii). Firma are acum patru angajaţi, doi colaboratori, o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar antreprenoarea spune că „nu mi-am propus să duc acasă mai mulţi bani decât pe vremea când eram angajată, pentru că nu mâncăm cu mai multe guri”.

    În 2009, când împlinea 40 de ani, Mihaela Feodorof a ales să părăsească mediul corporatist, un fotoliu de director în domeniul resurselor umane şi siguranţa unei slujbe la BRD. „Plecarea a fost un exerciţiu care mi-a luat mai bine de un an, pentru a-mi fi limpede ce şi cum vreau să fac”, povesteşte ea. În cadrul BRD a lucrat 16 ani şi „din afară arăta ca un traseu profesional stagnat„, însă în realitate, spune ea, au fost două companii şi două trasee distincte. Pentru că în primii ani, până în 2000, BRD a fost prima bancă privată din România crescută sub cultură americană şi canadiană, iar la întoarcerea sa din concediul de maternitate instituţia financiară fusese deja preluată de francezii de la Société Générale.

    După încă şapte ani în cadrul băncii, ajunsese în punctul în care simţea nevoia unei schimbări. „A fost incredibil de greu să înţeleg că trebuie să ies din spaţiul de confort pentru a fi mulţumită”, povesteşte ea. A urmat un an de întrebări şi căutări. Îşi propusese să-şi dea demisia la finalul anului 2008, când deja se declanşase criza, dar efectele acesteia nu se făceau încă simţite în România. Cei foarte apropiaţi o îndemnau să se mai gândească, iar un nou termen impus a fost primăvara lui 2009; în primele luni din an s-a hotărât că nu-şi mai doreşte statutul de angajată şi că vrea, în continuare, să lucreze cu oamenii.

    În BRD, povesteşte ea, avea instrumentele necesare, bugete, libertate de acţiune, spre deosebire de multe alte companii din alte industrii, pentru că n-ar fi schimbat banca franceză pe o altă instituţie financiară. Şi apoi i-a devenit clar că nu vrea să mai fie niciodată angajată. „Privind în urmă, îmi dau seama că n-a fost deloc uşor. Dar îmi recăpătasem energia şi bucuria de a lucra„, povesteşte ea.
     

  • PwC a estimat câte medalii vor obţine ţările participante la Soci

    Cea mai importantă condiţie este ca statul în discuţie să fie organizator al evenimentului. Urmează, în ordine, volumul anual de precipitaţii sub formă de zăpadă, numărul de staţiuni de ski per locuitor, venitul mediu, numărul de locuitori, forma arătată în cadrul ultimelor Jocuri olimpice şi tradiţia în cadrul sporturilor de iarnă, relatează Telegraph.co.uk.

    Modelul arată că datele economice sunt determinante, avînd ca principală variabilă produsul intern brut.

    Dintre statele analizate, în topul estimativ pentru cele mai multe medalii se situează Statele Unite (35), Germania (26), Rusia (25), Canada (23) şi Austria (22). Rusia ar înregistra o creştere semnificativă faţă de numărul obţinut la ultimele Jocuri Olimpice, în vreme ce majoritatea statelor prezente în top ar urma să înregistreze performanţe inferioare celor de acum patru ani, din Vancouver.

  • Compania de servicii IT Endava realizează o fuziune cu Alpheus Solutions

    În ultimele 12 luni, Endava a colaborat cu Alpheus pentru furnizarea de servicii către clienţii actuali din Germania.  Această colaborare a determinat fuziunea, iar organizaţia care rezultă în urma acesteia, va funcţiona sub numele Endava.  În completare la serviciile de consultanţă oferite de Alpheus, va livra pe pieţele de limba germană servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software şi Servicii Cloud.

    Endava este compania privată de servicii IT înfiinţată în anul 2000 cu peste  1.400 de angajaţi în opt sedii în Marea Britanie, Statele Unite, România şi Republica Moldova şi o cifră anuală de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Endava livrează soluţii de business şi servicii informatice în special pentru organizaţii din bănci, asigurări, plăţi electronice, retail, telecomunicaţii, media şi publishing. Endava este specializată în livrarea de servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software, Servicii Cloud.

    Alpheus este o companie de consultanţă independentă cu o echipă de peste 30 de consultanţi specializaţi în business şi tehnologia informaţiei, cu un venit anual de 4 de milioane de lire sterline/5 de milioane de euro.

     

  • Ali Ergun Ergen

    Ali Ergun Ergen a venit în România în urmă cu aproape 15 de ani, iar de numele lui se leagă dezvoltarea primelor centre comerciale din ţară, Bucureşti Mall şi Plaza România.

    Ali Ergun Ergen a fost implicat însă şi în deschiderea Băneasa Shopping City. La începutul anului 2013, Ali Ergun Ergen a părăsit Anchor Group, compania care a finanţat construcţia primelor două şi la conducerea căreia se afla pentru al doilea mandat. A doua plecare a lui Ali Ergun Ergen de la Anchor a avut loc înainte de a-şi vedea realizat proiectul pentru care s-a întors în companie în februarie 2012 – renovarea şi relansarea centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro.

    După plecarea din corporaţie, Ali Ergun Ergen a început să lucreze la fondarea propriei afaceri, cu activităţi de consultanţă în imobiliare, TBE Solutions în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro. Ali Ergun Ergen lucrează în 2014 la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platformă Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu acţionarii canadieni Benevo Capital. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – adică chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică Ali Ergun Ergen, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    Într-un interviu acordat Business Magazin, Ali Ergun Ergen observă că succesul în afacerea cu malluri este efemer: dacă în Bucureşti există acum unele proiecte care atrag clienţii ca un magnet, nu există garanţii că acestea nu vor dispărea în câţiva ani, iar loc de proiecte noi există în continuare. Dacă în urmă cu zece ani clienţii mergeau la mall doar pentru a cumpăra ceva, acum sălile de cinema, restaurantele şi cafenelele au devenit principalele puncte de atracţie în spaţiile de acest fel din Europa, iar peste alţi zece ani va veni cu siguranţă altceva care să le ia locul, crede Ergen. Toţi reprezentanţii centrelor comerciale încearcă să se adapteze la schimbare, iar problema intervine odată cu proiectele care necesită investiţii masive.

  • Strategiile mai bune de stabilire a preturilor pot aduce o crestere mai mare in UE

    Studiul recent despre strategiile de stabilire a preturilor al companiei, care acopera toate industriile principale, aduce informatii esentiale despre cat este cresterea posibila, ce companii ar trebui sa preia conducerea si ce masuri ar trebui sa ia companiile in legatura cu stabilirea preturilor.
    “Datele despre cresterea slaba la nivelul UE, facute publice saptamana aceasta, ne intaresc conceptia bazata pe studiul realizat, ca firmele europene au un avantaj imens daca isi imbunatatesc strategiile de stabilire a preturilor.”, a spus Frank Bilstein, partener la A.T.Kearney si unul dintre cei mai experimentati consultanti in acest domeniu la nivel mondial.
    Eurostat a raportat ca PIB-ul in UE-17 a crescut cu doar 0.1% in al treilea trimestru din 2013, dar a scazut cu 0.4% fata de al treilea trimestru din 2012.
    “Pe masura ce companiile incep sa calculeze rezultatele de sfarsit de an si sa dea bonusuri, s-ar putea sa fie socate sa afle ca performantele lor ar fi putut fi imbunatatite daca ar fi luat masurile necesare imbunatatirii stabilirii preturilor.” , a spus Frank Bilstein.
    Valoarea premiului este suficient de mare pentru a spori cresterea PIB-ului
    Studiul a aratat ca fimelor care au luat masuri pentru imbunatatirea strategiei de fixare a preturilor, le-a crescut profitul brut cu peste 15% in medie, in ultimii 3 ani. 


    “Profiturile mai mari reprezinta motorul care le permite companiilor sa investeasca in infrastructura, sa angajeze mai multi oameni talentati si sa inoveze,” a spus Michael Weiss, partener la biroul din Bucuresti al A.T.Kearney. “Acest lucru reprezinta o parte a retetei de care Europa are nevoie pentru a se intoarce pe o cale de crestere economica sustenabila si solida.”
    Un factor prevestitor al potentialului unei companii pentru o mai buna stabilire a preturilor este actuala putere pe piata, definita de veniturile brute si cota sa de piata. A.T.Kearney a folosit rezultatele studiului pentru a crea o modalitate de a estima acest potential.
    Bazat pe rezultatele studiului, o corporatie puternica din industria auto, cu 8% cota de piata si 20% venituri brute in Europa, poate adauga aproape 3 puncte printr-o mai buna strategie de fixare a preturilor in decurs de 3 ani. Aceste valori reprezinta mai mult de 200 milioane Euro profit aditional. Un lider inovator high-tech cu 60% cota de piata si 45% venituri brute poate adauga 10 puncte, in medie, la venituri.
    O concluzie surprinzatoare: Cu cat ai mai mult succes, cu atat castigi mai mult dintr-o strategie mai buna de stabilire a preturilor
    “Poate cea mai intriganta concluzie este aceea ca firmele care au cele mai multe beneficii dintr-o stabilire mai buna a preturilor sunt acelea care sunt deja puternice.” , a spus Bilstein. Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multa putere de piata, cu atat poti avea mai mult profit din alte imbunatatiri ale preturilor.
    Bilstein, care a realizat mai mult de 100 de proiecte legate de strategii pentru preturi la nivel global, stie ca o putere mare de piata poate aduce o inertie la nivelul managerilor. “Aceasta concluzie a studiului desfiinteaza scuza ‘suntem deja foarte buni’. Companiile de succes sunt cele care ar trebui sa fie la conducere deoarece in cazul lor este vorba

  • Florin Stoleriu a fost numit director în cadrul Policolor

    Florin Stoleriu, cu o experienţă de peste 16 ani în managementul vânzărilor, va proiecta şi va implementa politicile comerciale în cadrul diviziei Arhitectural a Policolor coordonand activităţile de vânzări, consumer&trade marketing, operaţiuni şi suport tehnic. Florin Stoleriu este absolvent al Facultăţii de Electronică din cadrul Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi şi al programului de Executive MBA din cadrul ASEBUSS.

    Anterior funcţiei în cadrul Policolor a ocupat poziţii de conducere în departamentele de vânzări în companii din sectorul de bunuri de larg consum. Între 2003 şi 2005 a coordonat activitatea de Trade Marketing la InBev Romania, după care a preluat funcţia de Senior Brand Manager pentru mărcile germane din cadrul aceleaşi companii. Ulterior s-a ocupat, din poziţia de Modern Trade Director, de dezvoltarea vânzărilor în canalul International KA. Între anii 2009 – 2012, în cadrul companiilor Fabryo şi Bergenbier, a ocupat funcţiile de Sales Director Retail şi respectiv Sales Director Traditional Trade.

    În 2012 Florin Stoleriu a fondat o companie de consultanţă, oferind servicii de consultanţă în managementul vânzărilor şi leadership. De la începutul acestui an Florin Stoleriu este cooptat în cadrul echipei Policolor, pentru care conduce structura comercială.

    Policolor are 1100 angajaţi şi a reportat în 2012 o cifră de afaceri de 72 milioane de euro. Grupul Policolor – Orgachim operează unităţile de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria şi este liderul regional în domeniul tehnologiei vopselelor şi lacurilor în zona Sud-Est Europeană. Policolor are peste 20 de distribuitori în România şi produsele sale sunt prezente în peste 2.000 de  magazine de retail tradiţional şi în marile reţele de bricolaj din România. Compania dispune în prezent de o reţea de 6 magazine proprii.

  • Contabilul care rupe tăcerea: 90% din restaurantele din Bucureşti ar fi închise în secunda doi dacă s-ar face o investigaţie

     „Trei din zece restaurante din Bucureşti nu oferă bon fiscal, iar la un control mai serios 90% ar fi închise. Patronii care aleg totuşi să ofere bonul fac acest lucru nu pentru că le este frică de lege, ci pentru că le este frică să nu fie furaţi de către angajaţi.” a declarat Marcel Vulpoi, partener fondator al firmei de contabilitate şi consultanţă fiscală Vulpoi&Toader Management. Din punctul lui de vedere, impozitul forfetar, contestat de patroni, ar putea fi o soluţie împotriva evaziunii fiscale. Odată cu implementarea acestui impozit, o mică şaormerie de 50 de metri pătraţi va avea de plătit 3.800 de euro pe an, adică zece euro pe zi. Evaziunea fiscală vine însă şi din rândul „celor mari„. Vulpoi oferă exemplul unui mare lanţ de magazine care, în urmă cu trei ani, înregistra 80% din încasări prin firme din Bulgaria, fără TVA. „Eu luam marfa de la respectivul comerciant, făceam factura pe o firmă din Bulgaria, fără TVA, vindeam fără bon fiscal, câştigam dubios de mult, iar statul era prejudiciat prin marele comerciant, nu prin mine.”

    În contextul modificărilor legislative care se prefigurează în 2014, printre care şi impozitul forfetar, diviziei de contabilitate a V&TM Management i-au fost adăugate două subdivizii, cea de retail şi HoReCa şi subdivizia de infrastructură. Printre clienţii din retail, lucrează cu firme precum Lacoste, Gant, U.S.S. Polo Association. Pe partea de distribuţie, cea mai mare „durere„ pe care o întâmpină divizia este legată de taxa pe ambalaje: o taxă fixă, de 2 lei/kg şi care reprezintă o sumă importantă pentru un lanţ de magazine. În cazul în care o reţea de magazine face contract cu o firmă de reciclare autorizată de Ministerul Mediului, taxa nu trebuie plătită. Puţine firme ştiu acest lucru, iar contabilul oferă exemplul unui lanţ de restaurante care, în urma unui control din partea Agenţiei Fondului de Mediu, a avut de plătit o taxă de 400.000 de euro. „Dacă facem un sondaj de piaţă, şase firme din zece nu fac aşa ceva şi sunt expuse unui risc uriaş.„ Foloasele necuvenite rezultate din „mica înţelegere cu Garda„ nu vor mai reprezenta o variantă, odată cu mutarea controlului operativ la diviza Antifraude coordonată de procurori, explică Vulpoi.

    “Şpaga a ajuns foarte scumpă. Lucrurile s-au schimbat, iar oamenii preferă să plătească un consultant fiscal pentru a fi feriţi de probleme, altfel nu mai merge”, explică Vulpoi cum epoca foloaselor necuvenite este pe cale să apună. Faptul că majoritatea firmelor din România aleg să îşi angajeze un contabil a ajutat la creşterea afacerii sale din 2004, de la o cifră de afaceri de 30.000 de euro la 2,7 milioane de euro în 2013; încasările de anul trecut au fost cu 10% mai mari faţă de cele din 2012. De la afacerea de bază de contabilitate, firma condusă de Marcel Vulpoi şi partenera lui, Georgiana Toader, s-a transformat într-un „one-stop-shop„, în care cei 70 de angajaţi oferă servicii de consultanţă fiscală şi financiară, în domeniul resurselor umane şi al fondurilor europene, audit contabil şi evaluare, asistenţă şi reprezentare juridică. V&TM este prezentă într-o piaţă estimată la circa 500 de milioane de euro, în care activează alături de PricewaterhouseCoopers (PwC), Deloitte TAX, KPMG, Deloitte Audit TMF România sau BDO Audit. Dacă la nivelul pieţei s-a înregistrat o scădere de circa 10%, V&TM şi-a menţinut creşterea şi în 2013, potrivit lui Vulpoi.

    „Nu mi-am dorit să lucrez niciodată în multinaţionale şi nu am avut noroc în viaţă să merg la multe interviuri”, îşi descrie Marcel Vulpoi, glumind, traseul carierei. Îşi aminteşte că alegerea profesiei de contabil a fost rezultatul unui sfat primit de la profesorul de matematică din liceu, disciplină la care a fost olimpic: „Dacă vrei să te chinui toată viaţa, du-te la facultatea de matematică, dacă nu, du-te la ASE, că e mai bine pentru tine„. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, specializarea contabilitate, în 2000 şi, după o slujbă în asigurări şi alta la un supermarket din Pantelimon, s-a întors la ASE ca profesor.

    Tot atunci s-au conturat şi primele intenţii de a începe o afacere. Planurile s-au concretizat în 2004, în urma unei investiţii iniţiale de 2.200 de dolari. A început cu închirierea unei garsoniere, doi angajaţi şi trei clienţi: Temagon România, o firmă de IT grecească ce lucra cu Romtelecom, Colosseum Project, centrul comercial din Chitila, şi firma specializată pe produse petroliere Mastercam Oil. În primul an cifra de afaceri a fost de 30.000 de euro şi a crescut cu peste 30% în anii următori. Ceea s-a reflectat şi în sediile firmei: de la garsonieră au trecut la un apartament în care lucrau cinci angajaţi, apoi la două apartamente în acelaşi bloc, apoi la trei apartamente, la o vilă (când în firmă ajunseseră să lucreze circa 20 de angajaţi) şi prima clădire de birouri. De trei ani, angajaţii V&TM lucrează într-o clădire nouă din sectorul 1 al Bucureştiului.

    Totuşi, Marcel Vulpoi îşi dedică mare parte din timp activităţii din clădirile ASE. Pe lângă faptul că este încă profesor acolo, la catedra de contabilitate, facultatea îi oferă un avantaj concurenţial, după cum el însuşi afirmă. Majoritatea angajaţilor sunt recrutaţi de pe băncile facultăţii, după principiul „Cine ia cele mai mari note la examenele mele este angajat„. Astfel, primul din 120 de studenţi poate fi angajat part-time, cu un salariu de 1.000 de lei pentru patru ore de muncă, dar există şi „unii care au ajuns ca la 23 de ani să câştige şi 1.000 de euro„. Postul de senior accountant e cel mai râvnit de toţi şi poate aduce „salarii de ordinul miilor de euro”.

    În ceea ce-i priveşte pe clienţi, V&TM are în portofoliu aproximativ 400, din care circa 80% sunt firme din străinătate, în special din Grecia, Israel, Spania şi ţările nordice. Dintre toţi, nordicii sunt „cei mai serioşi„ şi se mulţumesc cu profituri mici. Spre exemplu, la începutul crizei din 2008, un astfel de client a demarat proiectul rezidenţial West Park Residence din zona Bragadiru, cu intenţia de a obţine „un profit decent, de 12%„. Toate cele şapte blocuri din ansamblul rezidenţial au fost vândute, iar anul trecut au găsit cumpărători pentru încă patru blocuri. Paleta de clienţi este vastă: de la societăţi comerciale cu trei angajaţi până la companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, cu precizarea că „în domeniul construcţiilor de infrastructură sunt cifrele mari„. Unul dintre primii clienţi, o firmă care vinde accesorii de telefoane mobile, a fost păstrat din superstiţie. Tariful nu a fost renegociat, iar clientul îl sună în continuare pe Vulpoi pentru cele mai mici detalii: „Pe factură, trebuie să semnez obligatoriu aici în stânga?”.

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).