Mai mult, anticipează aceştia, sectoare ale serviciilor precum finanţele şi asigurările, precum şi administraţia şi serviciile publice, ar putea consemna noi concedieri.

Mai mult, anticipează aceştia, sectoare ale serviciilor precum finanţele şi asigurările, precum şi administraţia şi serviciile publice, ar putea consemna noi concedieri.

Nathalie Dussert, în vârstă de 48 de ani, angajată de 13 ani a acestei companii, a aflat, împreună cu alţi 11 colegi ai săi la 12 aprilie că postul său va fi transferat în România. “Am fost concediată pe baza unui motiv personal, dar este vorba despre o concediere economică”, afirmă ea. “Am avut la dispoziţie 15 zile pentru a accepta sau a refuza. A trebuit să punem întrebările corect, pentru că ne-au spus că ne vom păstra salariul din Franţa dar, ajungând la faţa locului, ni s-a făcut un nou contract românesc cu 632 de euro pe lună, fără asigurare de sănătate”, a declarat ea. Dussert intenţionează să sesizeze justiţia în legătură cu acest caz.
“RIM s-a angajat să obţină eficientizări semnificative şi reducerea costurilor de operare în cursul acestui an fiscal. Reducerea numărului angajaţilor face parte din această iniţiativă”, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei, Tenille Kennedy, transmite Bloomberg. RIM a anunţat anterior că una dintre măsurile pentru scăderea cheltuielilor cu 1 miliard de dolari pe an este reducerea numărului de facilităţi de producţie. Unul dintre principalii furnizori ai companiei a anunţat recent că va înceta producţia destinată BlackBerry, în cadrul strategiei RIM de eficientizare a lanţului comercial.
Concedierile anunţate au crescut, până vineri 10 februarie, la 94.369 de locuri de muncă, faţă de 26.561 în aceeaşi perioadă din 2011, potrivit datelor Bloomberg. Companiile din Europa de Vest sunt responsabile de cea mai mare parte dintre aceste concedieri, în timp ce rata şomajului din zona euro persistă la maximul ultimilor 13 ani, de aproximativ 10%. Concedierile anunţate la început de an au atins astfel cel mai ridicat nivel după recordul atins în 2009, când SUA şi Europa înregistrau cele mai abrupte contracţii economice după cel de-Al Doilea Război Mondial.
“Între bunurile ce pot fi valorificate de creditori se află utilaje grele de cale ferată şi staţii modernizate cu fonduri externe rambursabile, garantate de statul român. Înstrăinarea acestora ar duce la suspendarea împrumuturilor şi invalidarea internaţională a garanţiei statului”, declară Ion Popescu, preşedintele CSN Meridian.
Activitatea Companiei Naţionale CFR SA riscă să fie blocată de neplata unei datorii de peste 2.040 mil. lei, acumulată în perioada decembrie 2005 – iulie 2011. Compania de căi ferate are de plătit această sumă furnizorilor privaţi de energie electrică Enel, E.ON şi CEZ (peste 803 mil. lei) şi companiei de stat Electrica (peste 1.236 mil. lei). Circa 41% din totalul datoriei CFR o reprezintă penalităţile de întârziere la plată.
Situaţia companiei este critică, întrucât nu are bani ca să-şi achite debitele. Furnizorii au poprit conturile sucursalelor de căi ferate regionale, au început licitaţiile pentru vânzarea bunurilor în care CFR îşi desfăşoară activitatea, au deconectat de la reţea sucursale regionale, staţii de călători şi staţii de tren din punctele de trecere a frontierei.
“E o situaţie fără precedent. Există riscul ca funcţionarea companiei să fie grav perturbată sau chiar blocată”, explică Ion Popescu. Sucursala CF Bucureşti are sechestrate spaţii din clădirea Gării de Nord, iar în Braşov sunt clădiri în care activează Oficiul de Informatică, astfel încât transferul echipamentelor IT din spaţiile susceptibile să fie vândute de creditori ar fragmenta sau chiar întrerupe funcţionarea Oficiului.
Valoarea bunurilor CFR puse sub sechestru la sfârşitul lunii august ajunge la peste 207 mil. lei. La avalanşa de procese pentru neplata datoriilor se adaugă şi numeroase sentinţe definitive de executare silită, încă nepuse în aplicare. Furnizorii de stat deţin dosare de executare silită, asupra activelor CFR, estimate la 75% din valoarea stabilită de un evaluator independent. La aceasta se adaugă TVA, cheltuielile de evaluare, cele de judecată şi comisioanele de executare.
Datoriile s-au acumulat pentru că energia electrică a fost achiziţionată de la furnizori la preţuri şi de trei ori mai mari, spun sindicaliştii. CFR SA nu este consumator eligibil şi nu poate cumpăra energie electrică de pe piaţa liberă, devenind astfel consumator captiv.
CSN Meridian consideră că situaţia actuală pune în pericol însăşi existenţa sistemului de transport feroviar din România. Falimentul căilor ferate duce şi la pierderea specialiştilor din acest domeniu: numai din vara anului 2009 şi până în prezent au fost disponibilizaţi peste 18.000 de angajaţi ai companiei. “Angajaţii CFR n-au nicio vină că, ani la rând, compania a acumulat datorii fără ca nimeni să sesizeze. Cei care au condus compania şi au permis, intenţionat sau nu, majorarea acestor debite ar trebui să dea socoteală cu averile lor”, susţine preşedintele CSN Meridian.
Conform angajamentului Guvernului faţă de FMI, CFR şi CFR Călători se numără printre companiile de stat unde urmează să fie numiţi manageri privaţi anul viitor, în timp ce anul acesta ar urma să fie angajaţi manageri privaţi la CFR Marfă şi Electrificare CFR.
CFR SA a încheiat anul trecut cu pierderi de 1,04 miliarde de lei, în creştere cu 12,5% faţă de 2009.
În cazul Toro este vorba de o investiţie de 20 mil. euro, care va crea peste 100 locuri de muncă, cu un sprijin sub forma ajutorului de stat de aproximativ 8 mil. euro.
De la începutul anului, “peste 11 investitori” au primit ajutor de stat de 380 mil. euro, a spus premierul, estimând că într-o lună “vom avea încă alte patru capacităţi noi de producţie sau extinderea celor existente – investiţii în jur de 275 mil. euro, care înseamnă peste 2.000 de locuri de muncă”.
Doi dintre investitorii la care s-a referit premierul Boc sunt producătorul japonez de componente auto Yazaki, furnizor al Ford, care a inaugurat în această săptămână fabrica de la Caracal, unde lucrează deja 580 de angajaţi (investiţie – 2 mil. euro) şi producătorul de anvelope Continental Automotive, care a încheiat cu Guvernul un memorandum ce prevede că va derula în România investiţii suplimentare de 140 mil. euro şi să creeze peste 2.000 de locuri de muncă.
Guvernul se angajează în schimb, prin memorandum, să “acorde sprijinul legal pentru dezvoltarea investiţiilor de o asemenea amploare în România” şi “să continue politica de mediere în vederea obţinerii la timp a avizelor şi autorizaţiilor necesare dezvoltării investiţiilor, în raport cu autorităţile locale şi cu structurile guvernului central”.
La rândul său, consilierul Andreea Paul Vass a anunţat că există 21 de cereri de relocare în România a unor afaceri din alte state UE, iar pentru locul lăsat gol de Nokia la Jucu sunt în curs negocieri cu zece investitori.
În ce priveşte salariile compensatorii ale muncitorilor concediaţi de la Nokia, premierul Emil Boc a precizat că “Guvernul va sprijini, cu tot ceea ce îi va sta în putinţă, inclusiv prin accesarea fondului de ajustare la globalizare, pentru a sprijini pe cei care sunt disponibilizaţi la Nokia, astfel încât să le oferim şansa unei reconversii profesionale şi să îi putem sprijini cu un alt loc de muncă”.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă “se ocupă punctual de fiecare situaţie în parte”, a mai spus Boc, în timp ce Guvernul “a decis să opteze inclusiv pentru soluţia apelului la fondul UE pentru sprijinirea angajaţilor de la Nokia”.
La sfârşitul lunii iunie, Bank of America avea 288.000 de angajaţi. Cea mai mare bancă din SUA se alătură astfel altor instituţii de credit cu prezenţă la nivel global, care au anunţat că renunţă la aproape 50.000 de slujbe, proces ce urmează să se desfăşoare şi în anii următori. Grupurile britancie HSBC şi Lloyds au anunţat cele mai mari diminuări de personal.
Printre cei vizati s-ar afla pana la 7.000 de angajati care ar
urma sa fie dati deja afara pana la sfarsitul lui august, alaturi
de circa 3.000 care au acceptat deja pensionarea anticipata. Cisco
are circa 73.400 de angajati in toata lumea.
Eliminarea de locuri de munca ar aduce economii de un miliard de
dolari in anul fiscal 2012, care va incepe luna viitoare, conform
raportului din luna mai al companiei. “Traiectoria veniturilor nu e
cea care ar trebui sa fie”, a declarat Brian Marshall, analist la
Gleacher & Co., referindu-se la faptul ca veniturile Cisco sunt
estimate sa creasca anul acesta cu 7%, la 43 de miliarde de dolari,
in loc de 11%, cu cat au crescut in 2010.
Gleacher & Co. estimeaza ca firma va renunta la cel putin 5.000
de angajati, ceea ce ar creste profitul cu 8% in 2012 si ar reduce
costurile cu un miliard de dolari, respectiv cu 6%. Compania a
anuntat ca isi va face publice intentiile privind politica de
personal la 10 august, cand va anunta rezultatele pe trimestrul
incheiat in iulie.
“In ceea ce priveste Posta Romana procesul a demarat in aceasta
saptamana. Avizele sunt luate si vom asista in urmatoarele doua
luni la un proces accelerat de restructurare”, a afirmat Vreme
intr-o conferinta de presa. In luna iunie Vreme a declarat ca
procesul de restructurare a Postei va implica desfiintarea a 7
sucursale, 146 de posturi de conducere si 454 subunitati, proces
care va genera economii anuale de pana la 50 milioane de lei.
Anterior, Posta a anuntat ca fiecare salariat al companiei va fi
trimis in concediu fara plata cate doua zile in fiecare luna, pana
la finele anului. La compania Radiocomunicatii vor fi restructurate
450 de posturi restructurate, din 1.950 in prezent.