BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • ”Antonia”, primul funcţionar public virtual din România bazat pe inteligenţa artificială: Ce sarcini va avea de rezolvat

    Funcţionarul public virtual bazat pe inteligenţa artificială va fi, în prima fază, un program, după care sarcinile îi vor fi preluate de un robot instalat la Primăria Cluj-Napoca.

    ”Primăria Cluj-Napoca va lansa primul functionar public virtual din România, proiect care a căpătat numele Antonia, după modelul deja foarte cunoscut la nivel mondial al Sofiei, primul robot cetăţean din lume. Până în prezent, Primăria Cluj-Napoca a implementat 47 de proceduri şi aplicaţii care pot fi încadrate în ceea ce înseamnă Cluj-Napoca Smart City, iar Antonia merge un pas mai departe în această viziune a oraşului, deschisă tehnologiei şi talentelor. Astfel, noul funcţionar virtual va avea pentru început două roluri principale, şi anume va dirija cererile online ale cetăţenilor şi îi va ajuta pe aceştia 24 de ore din 24 în interacţiunile lor cele mai frecvente cu primăria, respectiv primăriile de cartier. Pentru prima componentă, funcţionarul virtual se află în teste şi va fi disponibil şi operaţional începând cu 15 aprilie”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, primarul Emil Boc.

    Potrivit acestuia, Antonia va învăţa în timp parcursul optim pentru fiecare cetăţean care interacţionează cu Primăria, reducând din munca celorlalţi funcţionari publici prin redistribuirea instantă către serviciul corespunzător a cererii completate de către cetăţean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Oraşul din România care a investit 30 de milioane de euro pentru a construi un Aqua Park uriaş. Se va întinde pe 12 hectare

    Proiectul cuprinde două zone de bazine, la interior şi exterior, cu cel puţin două bazine de dimensiuni mari, variate tobogane, spa, spaţiu pentru copii cu bazine adaptate pentru cei de vârste mici, locuri de joacă special amenajate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care a început să se dezvolte extrem de puternic. Preţurile locuinţelor au explodat

    Constanţa este următoarea des­ti­naţie a dezvoltatorilor de locuinţe din România după ce oraşe precum Cluj-Na­poca şi Ti­mi­şoa­ra au tre­cut prin eta­pe de ex­pan­siune din punct de vedere al pieţei rezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai rău şi ce cartier din Bucureşti este considerat cel mai prost

    Oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila, potrivitunui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    La polul opus, Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, urmat de oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii.

    În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • La 26 de ani, o tânără din Cluj a dat cariera din oraş pe afacerea din satul bunicilor

    Oana s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş. Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este IT-ist, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, „Grădina din deal”, care presupune cultivarea de legume bio.

    „Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă. Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”, a povestit Oana corespondnentului MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea reacţionează cu explicaţii despre cele 400 de autobuze, după ce a fost bombardată de toată lumea

    În urma numeroaselor controverse din spaţiul public, apărute după decizia Prămăriei Bucureşti de a cumpăra 400 de autobuze de la Otokar, Gabriela Firea a vrut să clarifice problema pe pagina personală de Facebook.

    Primarul general al Capitalei a declarat luni că firma turcă Otokar a câştigat licitaţia pentru înnoirea parcului auto al RATB cu 400 autobuze. Astfel, PMB va cumpăra cele 400 de vehicule de la compania turcească Otokar Europe cu suma de 250.000 de euro, plus TVA, pentru fiecare vehicul.

    Iată care a fost mesajul ei:

    „#rezultateconcrete
    Informatiile diseminate in mediul online, care compara, in mod eronat, preturile autobuzelor ce vor fi achizitionate de catre municipalitatea Bucurestiului cu cele care trebuiau achizitionate de catre compania de transport public Cluj-Napoca sunt complet false si urmaresc minimalizarea unui proiect de mare anvergura, vital pentru bucuresteni.

    In primul rand, persoanele care fac referire la licitatia respectiva nu stiu sau ignora deliberat un aspect esential si anume ca aceasta a fost anulata, in consecinta orice comparatie intre cele doua licitatii este neavenita si lipsita de fundament. 

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Premieră în România. O primărie plăteşte chiria victimelor violenţei domestice

    Anunţul a fost făcut luni de primarul Emil Boc in cadrul sedintei Consiliului Local Cluj-Napoca. “Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat un proiect in premiera nationala pe componenta victimelor in familie care, pentru prima data in Romania, beneficiaza de o subventie pentru a-si putea gasi chirie.

    De asemenea, proiectul vine sa-i sprijine pe toti cei care se afla intr-o stare de marginalizare sociala sau in risc de marginalizare sociala, adica nu au loc de munca, nu au suficiente venituri pentru intretinerea, la scoala, a copiilor, si a acoperi cheltuielile pe care le au cu chiria sau cu utilitatile. Scopul este sa nu ii lasam pe oameni sa se scufunde in saracie.

    Subventia chiriei, partiala sau integrala, se acorda pe o perioada de 12 luni, cu posibilitate de prelungire de 24 de luni, sumele fiind cuprinse intre 900 si 1.400 de lei pe luna. Pentru acest an avem prevazuta in bugetul local o suma de o jumatate de milion de euro”, a spus Boc, citat de ziare.com.

    Acesta a explicat ca se subventioneaza partea de chirie pentru ca beneficiarii sa isi poata gasi un loc de munca, sa poata razbi, sa isi poata intretine familiile.

    “Primaria vine si, temporar, le intinde o mana de ajutor. Am pus si conditia ca, in situatia in care un solicitant nu are loc de munca, Primaria Cluj-Napoca in colaborare cu AJOFM Cluj cauta solutii, dar daca acesta refuza doua locuri de munca oferite, nu mai poate beneficia de acest sprijin.

    Scopul nostru este sa ii integram pe oameni, sa aiba locuri de munca, pentru ca cea mai buna forma de protectie sociala este si ramane locul de munca. Acei oameni care o duc greu, au venituri mici, au copii si o stare de sanatate precara, vor primi sprijin la subventionarea chiriei. Trebuie sa dam dovada ca suntem o comunitate solidara si cu cei care se afla in nevoie in oras”, a explicat edilul Clujului.

    Emil Boc a precizat ca dupa ce dosarul solicitantului este verificat de specialistii Primariei Cluj-Napoca, acesta isi cauta o chirie, pe care o inregistreaza la ANAF, iar municipalitatea deconteaza lunar valoarea chiriei de la zero la 100%, in functie de situatia familiala a fiecaruia.

    Subventia la chirie este acordata victimelor violentei in familie care au un venit de pana la 1.500 de lei pe membru de familie si persoanelor cu venituri mici care au un venit de pana la 738 de lei pe membru de familie, cu conditia sa nu fi avut proprietati in ultimii 10 ani.

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.