BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Top 5 secrete simple care te pot salva de cheltuieli importante cu maşina

    Pentru cei mai mulţi, utilizarea unei maşini înseamnă combustibil, asigurări şi revizii periodice. Cei mai puţin norocoşi vor adăuga la această listă şi reparaţiile neprevăzute. Iată top 5 secrete simple care te pot salva de cheltuieli importante cu maşina.

    Intră în Galeria FOTO

    Unii şoferi îşi iubesc maşinile mai mult decât alţii, care le consideră simple obiecte utilitare. Indiferent din ce categorie face parte, fiecare îşi îngrijeşte altfel maşina. Mai mult, nivelul de atenţie acordat acesteia variază de la prea mare, la prea mic. Unii face revizii mai dese, alţii sar cu nonşalanţă peste acestea. Unii spală maşina o dată pe an, în timp ce alţii fac polish lunar. Este cert, o maşină îngrijită va dura mai mult şi va arăta „ca nouă” timp îndelungat. Dar când este totuşi „prea mult”?

    Top 5 secrete simple care te pot salva de cheltuieli importante cu maşina: De ce manualul de utilizare este indispensabil
    1. Citeşte manualul de utilizare al maşinii. Chiar dacă studiile arată că bărbaţii refuză să citească manualele de utilizare şi preferă să descopere singuri cum funcţionează diferitele gadgeturi de la bord, nu strică să aruncaţi un ochi pe manualul maşinii. Multe din informaţiile cuprinse în manual sunt extrem de preţioase şi permit economisirea unor sume importante. Alteori, te ajută să economiseşti timp, identificând rapid o problemă şi rezolvarea acesteia (sau urgenţa cu care trebuie rezolvată).

    2. Combustibilul premium sunt bani aruncaţi. Indiferent ce spun reclamele benzinăriilor, combustibilul premium nu aduce avantaje palpabile. Verifică în manualul maşinii ce tip de combustibil trebuie să pui în rezervor şi urmează această indicaţie. Orice produs mai scump nu îşi justifică banii – dacă producătorul maşinii dorea să alimentezi cu benzină premium ar fi scris asta în manualul maşinii (pentru unele modele chiar este necesar).

    3. Învaţă să faci singur verificări periodice simple. Tot din manualul maşinii vei afla cum să verifici simplu nivelul uleiului, al lichidului de răcire şi de frână, care este presiunea optimă a roţilor. Respectarea acestor indicaţii va reduce uzura componentelor şi probabilitatea să te opreşti pe marginea şoselei cu capota ridicată.

    4. Nu te speria la aprinderea martorului „Check Engine”. Înainte de a merge la service pentru un martor de motor aprins la bord, fă o verificare sumară a maşinii. Uneori, martorul se aprinde atunci când nu ai fixat corect capacul rezervorului de combustibil.

    5. Învaţă să schimbi singur filtrele de aer şi polen. În cazul în care maşina a ieşit din garanţie, vei economisi bani buni schimbând singur filtrele. Operaţiunea nu necesită cunoştinţe speciale şi durează câteva secunde. La service, pe lângă preţul mai mare al filtrelor vei plăti şi manopera.

    Citii mai multe pe www.promotor.ro

  • De la minat la cheltuit, pieţele emergente devin adevăraţi deschizători de drumuri în piaţa criptomonedelor. Top 10 ţări în funcţie de indicii crypto

    Din Columbia şi Kenya până în Ucraina şi Vietnam, pieţele emergente au început să crească masiv în ceea ce priveşte minarea, tranzacţionarea şi cheltuirea criptomonedelor, scrie Fortune.

    Excluzând Statele Unite, un nou raport al Bank of America a scos la iveală că primele zeci ţări în funcţie de principalii indici crypto – cea mai mare rată de adopţie, cel mai mare volum de tranzacţionare şi cel mai mare nivel de minare – sunt reprezentate de pieţe emergente.

    Liderii includ China, Columbia, India, Kazahstan, Kenya, Nigeria, Africa de Sud, Ucraina şi Vietnam.

    Raportându-se la principala monedă virtuală a planetei, pieţele emergente au reuşit să se plaseze în faţa celor mai mari volume de tranzacţionare de Bitcoin, care au poziţionat Rusia, Nigeria şi China în spatele SUA, însă înaintea Marii Britanii şi Uniunii Europene.

    Datorită popularităţii tranzacţiilor la scară mică şi transferurilor internaţionale, monede virtuale au căpătat tot mai multă atenţie în pieţele emergente, spun analiştii Bank of America.

    La capitolul minare, China conduce detaşat clasamentul, minând două treimi din toate criptomonedele în Xinjiang, regiunea dependentă de cărbune din nord-vestul ţării. China este urmată de Rusia, SUA, Kazahstan, Malaezia şi Iran.

    Datorită adopţiei puternice a criptomonedelor, aceste pieţe au şanse mari să fie lideri în aplicarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC), care, potrivit Bank of American, vor creşte gradul de incluziune financiară şi eficienţa proceselor de plată.

     

  • Franţa, a doua economie a Europei, intră în a doua recesiune de la începutul pandemiei. Între timp, T2/2021 a început într-o notă slabă, cu un declin al cheltuielilor de consum de peste 8%

    Agenţia de statistică a Franţei – Insee – a actualizat datele cu privire la performanţa produsului intern brut (PIB) din primele trei luni ale anului, a doua economie a Europei intrând în recesiune pentru a doua oară în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit Bloomberg.

    PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T1/2021 în condiţiile în care sectorul construcţiilor a performant mult mai slab decât se preconizase iniţial. Insee anunţase lunile trecute o creştere de 0,4% pentru perioada ianuarie-martie.

    Un alt raport al instituţiei arată că luna aprilie a început cu un declin al cheltuielilor de consum de 8,3% faţă de luna precedentă, în condiţiile în care economiştii estimau o scădere de aproxiamtiv 4%.

    Între timp, restricţiile impuse de criza sanitară în Franţa continuă să dispară. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a estimat zilele trecute o creştere economică de 5% în 2021 şi a declarat că, deşi criza începe „să rămână urma noastră, trebuie să rămânem vigilenţi”, conform Reuters.

    Insee a mai spus că performanţa PIB-ului de anul trecut (minus 8%) a reuşit să depăşească aşteptările analiştilor de 8,2%. Agenţia de statistică a confirmat că deficitul public a ajuns în 2020 la 9,2% din PIB.

     

  • Google economiseşte 1 mld. dolari pe an pentru că angajaţii lucrează de acasă

    Compania Google, parte a gigantului american Alphabet, a economisit în primul trimestru al acestui an 268 mil. dolari faţă de aceeaşi perioadă din 2019 prin reducerea cheltuielilor de promovare şi a călătoriilor şi activităţilor de divertisment pentru angajaţi ca urmare a situaţiei create de pandemia de COVID-19, potrivit unui raport intern al oragnizaţiei, scrie Los Angeles Times. La nivelul unui an întreg, reducerea acestor tipuri de cheltuieli, ar ajunge la circa 1 mld. dolari. 

    Alphabet a declarat chiar în raportul său anual pentru 2020, că a înregistrat o reducere a cheltuielilor publicitare şi promoţionale de 1,4 miliarde de dolari anul trecut, întrucât grupul a scăzut cheltuielile, a întrerupt sau a reprogramat campaniile şi a modificat o parte din formatele evenimentelor organizate, acestea desfăşurându-se doar digital din cauza pandemiei. Totodată cheltuielile de călătorie şi de divertisment au scăzut cu 371 milioane dolari anul trecut. Economiile realizate au compensat multe dintre costurile generate de angajarea a mii de persoane, iar prudenţa a permis companiei să-şi menţină constante costurile de marketing şi administrative în primul trimestru din 2021, cu toate că veniturile au crescut cu 34%.

    Google este renumit pentru avantajele oferite angajaţilor precum mesele de masaj, preparatele culinare şi „retreat-uri” corporative, beneficii care au influenţat o mare parte a culturii de lucru din Silicon Valley. Majoritatea personalului Google a lucrat de la distanţă şi fără aceste avantaje începând cu luna martie a anului trecut.

    Cu toate acestea, Google intenţionează să reia munca de la birou anul acesta. Directorul financiar Ruth Porat a anunţat investitorii că se lucrează la un plan pentru un model „hibrid” de lucru, distanţând personalul mai puţin dens decât înainte. De asemenea, Porat a mai spus că Google va continua să investească în imobilele sale din întreaga lume.

     

  • Netflix va cheltui anul acesta 17 mld. dolari pentru conţinut, pe măsură ce restricţiile dispar şi studiourile revin la normalitate. Gigantul anticipează o creştere accelerată a abonaţilor în S2

    Netflix a declarat că va cheltui anul acesta 17 miliarde de dolari „în cash” pentru conţinutul din cadrul aplicaţiei, conform unei scrisori trimise acţionarilor, citată de Business Insider.

    Compania spune că suma este condiţionată de programele de vaccinare anti-coronavirus şi de ritmul de recuperare al producţiei de film.

    Gigantul a suferit un declin puternic în ceea ce priveşte conţinutul original al platformei, fiind afectat de restricţiile de circulaţie impuse de pandemie. În acest sens, programele originale Netflix au scăzut cu 20% în ultimul an.

    Netflix a citat lipsa programelor originale drept unul dintre principalii factori din spatele scăderilor înregistrate în T1/2021, după ce raportase creşteri record în 2020. Grupul american a obţinut doar 4 milioane de abonaţi în primele trei luni ale anului şi a declarat că va câştiga doar un milion de membri noi în T2.

    Acţiunile au scăzut cu 11% la scurt timp după anunţ, rezultat ce a dus la reducerea cu 25 de miliarde de dolari a valorii de piaţă a companiei, având în vedere că Netflix se aştepta să înregistreze şase milioane de abonaţi noi în perioada ianuarie-martie.

    Yahoo Finance scria la începutul lui aprilie că Netflix a pierdut 31% din cota de piaţă din SUA în contextul în care aplicaţiile rivale – precum HBO Max, Disney+ şi Peacock – au continuat să câştige abonaţi fideli. Însă platforma încă domina piaţa americană de streaming, cu un market share de 20% şi venituri de 25 de miliarde de dolari în 2020.

    Totodată, Netflix le-a transmis acţionarilor că anticipează o creştere accelerată a abonaţilor în a doua jumătate a anului, subliniind „apariţia noilor sezoane ale unora dintre cele mai populare seriale şi o serie incitantă de filme”.

     

  • Avertisment: Nu vă aşteptaţi la un boom al cheltuielilor post-COVID în Europa

    Mulţi consumatori europeni nu vor reveni probabil la nivelurile de cheltuieli de dinaintea crizei chiar şi după eliminarea lockdownurilor, potrivit Comisiei Europene, scrie Bloomberg.

    Un studiu al acesteia arată că economiile suplimentare acumulate în timpul lockdownurilor par să fie concentrate în rândul celor cu venituri mari a căror inclinaţie către consum este relativ redusă.

     

  • Însănătoşirea economiei europene depinde de disponibilitatea seniorilor de a-şi deschide portofelele

    Pentru ca zona euro să înre­gistreze o revenire semnificativă a creşterii economice cu un boom al consumului, o întreagă generaţie de cetăţeni care obişnuiesc să econo­misească banii şi nu să-i cheltuiască ar trebui să-şi modifice acest compor­tament, scrie Bloomberg.

    Asta pentru că o masă de economii acumulate de gospodăriile mai bogate blocate în case de criza coronavirusului este concentrată în rândul europenilor mai în vârstă, care tind să fie mai reticenţi în a-şi deschide portofelele comparativ cu tinerii.

    Disponibilitatea acestei generaţii de a-şi schimba obiceiul şi a se folosi de libertate pentru a ieşi şi a cheltui în momentul retragerii pandemiei este vitală pentru recuperarea majorităţii economiilor avansate. Pentru Europa contează cel mai mult, continentul având cea mai ridicată vârstă medie comparativ cu oricare altă regiune a planetei.

    Sumele care ar putea fi eliberate sunt vaste, Barclays estimând economiile acumulate la 600 miliarde de euro. Însă Barclays se numără printre cei care se tem că această concentrare a avuţiei în rândul cetăţenilor cunos­cuţi pentru atitudinea conservatoare faţă de cash ar putea limita orice beneficii.

    Deutsche Bank esti­mează că revenirea în forţă la consumerism ar putea adăuga apro­ximativ 1% la creşterea pe 2021, un procent însemnat pentru o economie pe care FMI o vede avansând cu 4,4%.

    O astfel de revenire ar fi vitală pentru alimentarea boom-ului zonei euro, nu în ultimul rând pentru că regiunea are nevoie de driveri suplimentari de creştere în condiţiile în care redresarea sa rămâne în urma celei din SUA şi China.

    Datele legate de vânzările de retail arată că cheltuielile pe bunuri s-au menţinut în general ridicate, dar este mai puţin clar cât de puternică va fi recuperarea serviciilor având legătură cu consumatorul în momentul redeschiderii afacerilor.

    BCE are o abordare prudentă în această privinţă. Ultimele sale estimări arată că rata economisirii, care aproape s-a dublat la 25% în timpul lockdown-urilor anul trecut, va reveni în cele din urmă la nivelurile de dinaintea crizei, în timp ce economiile suplimentare acumulare în această perioadă nu vor scădea semnificativ.

    Există mai apoi problema nesiguranţei economice, care ar putea frâna cheltuielile.

    „Factorul cheie pentru transformarea acestor economii în cheltuieli şi susţinere directă pentru activitate este încrederea“, declara recent guvernatorul băncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau.

     

  • Viaţa de angajat la stat în România, tot mai bună. Cu cât au crescut cheltuieliile cu salariile bugetarilor în perioada în care tot mai mulţi oameni din mediul privat rămân fără loc de muncă

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% şi au ajuns la 18,5 mld. lei, faţă de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. 

    ♦ La stat lucrează circa 1,25 mil. de persoane, un sfert din totalul de 5 mil. de angajaţi din România.

    Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele două luni din 2021 cu 6,6% şi au ajuns la 18,5 mld. lei, faţă de 17,3 mld. lei, cât au fost în primele două luni din 2020. Potrivit datelor de la Finanţe, aparatul bugetar numără 1,25 milioane de posturi, adică 22% din numărul total de contracte de muncă din România sau mai mult de 25% din numărul de angajaţi.

    În ciuda scandalurilor legate de prime şi sporuri la stat, împreună cu creşterea deficitului bugetar, cheltuielile cu salariile bugetarilor încă nu scad, ba chiar cresc în continuare. Este drept însă că prin legea buge­tului de stat cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt plafonate la nivelul lunii decembrie 2020. Astfel, dacă se menţin cheltuielile cu salariile la stat la acest nivel pe tot parcursul anului, ar urma să ajungă la finalul lui 2020 la 111 mld. lei, aproape de programarea de 109,5 mld. lei, care este prevăzută în bugetul din 2021.

    Cheltuielile de personal rămân însă, alături de pensii, un bolovan greu la gâtul bugetului de stat. Aceste două tipuri de cheltuieli, pe care niciun guvern nu vrea să le reducă, înghit 93% din veniturile fiscale ale statului şi practic nu lasă niciun fel de spaţiu pentru dezvoltare prin cheltuieli de investiţii.

    Salariile la companii de stat precum Metrorex nu sunt evidenţiate în cheltuielile de personal, dar faptul că o astfel de companie şi alte companii asemenea sunt puternic subvenţionate din bugetul de stat apasă asupra evoluţiei totale a veniturilor şi a cheltuielilor statului. Chiar dacă ele nu sunt vizibile în secţiunea cheltuielilor de personal, în calculul total au o pondere însemnată.

    Criza a împlinit un an, iar la stat nimeni nu a fost dat afară şi salariile au crescut. Săptămâna trecută, sindicaliştii de la metrou au protestat, pe motiv că Ministerul Transporturilor ar pregăti o tăiere de venituri şi au blocat metroul bucureştean întreaga zi, deşi salariile din compania de stat sunt mult peste media la nivel naţional, iar Metrorex este una din companiile-găuri negre ale statului.

    Ministrul de resort a spus atunci că nu are altă soluţie decât fie tăierea salariilor, fie concedieri, pentru ca bugetul companiei să acopere cheltuielile.

    Anul trecut, în plină criză, când mai mult de un milion de angajaţi din mediul privat mergeau în şomaj tehnic sau îşi pierdeau locul de muncă, nimeni nu a avut curajul să facă ce a făcut guvernul Băsescu-Boc în criza trecută şi să se atingă de salariile bugetarilor. Există, cu toate acestea, diferenţe importante faţă de situaţia de atunci, când guvernul a fost acuzat că măsurile au fost prea dureroase totuşi, chiar şi cu sula FMI în coaste pentru reducerea cheltuielilor de personal.

    Acum însă, toate îndemnurile instituţiilor internaţionale sunt către cheltuirea banilor şi aşa a fost posibil ca salariile bugetarilor să nu scadă, chiar să crească, însă totul a fost posibil prin îndatorarea majoră a statului, până la 48% din PIB datorie publică. Nivelul datoriei publice în PIB este mic prin comparaţie cu al altor state din UE, cum este cazul Italiei care a trecut de 160% datoria guvernamentală în PIB, dar România este o economie mică, iar economiile mici nu pot rezista cu datorii mari, aşa cum o familie cu venituri mici nu se poate îndatora precum una cu venituri foarte mari. Economia României înseamnă doar 1,2% din economia UE.

     

     

  • Cum explică Transelectrica creşterea cheltuielilor cu personalul cu 87 mil. lei în anul 2020?

    Transelectrica (TEL), monopol naturale pe piaţa românească de energie electrică, societate de 2 mld. lei la care statul român are 58,7%, şi-a majorat cu 87 mil. lei cheltuielile cu personalul în anul 2020 la circa 297 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 41%.

    În T4/2020 compania de stat a avut 120,5 mil. lei cheltuieli cu personalul, faţă de 51,5 mil. lei în T4/2019, arată datele agregate de ZF din rapoartele companiei.

    Tocmai această creştere a determinat o pierdere de 29,6 mil. lei la nivelul rezultatului operaţional, faţă de un plus de 26,5 mil. lei în T4/2019, ceea ce înseamnă că în cele din urmă rezultatul net a trecut pe pierdere în T4.

    “Prin stabilirea unui pachet salarial adecvat pentru salariaţii companiei se poate vorbi şi despre retenţia de personal care este foarte importantă, având în vedere: cunoştinţele specifice, practice şi teoretice necesare în companie pentru îndeplinirea responsabilităţilor, incluzând aria de management şi abilităţi de relaţionare; nişa hiper-specializată şi unică a activităţii de transport al energiei electrice, activitate care se regăseşte doar în CNTEE Transelectrica SA; complexitatea problemelor întâlnite şi contextul în care acestea pot fi rezolvate (piaţa de energie, piaţa de echilibrare, Dispecerul Energetic Naţional, activitatea de exploatare – mentenanţă, activităţi bursiere, relaţia cu ANRE, guvernanţa corporativă, infrastructura critică, participările la proiectele de interes european)”, a transmis Transelectrica la solicitarea ZF.

    “O politică de resurse care să-i asigure companiei o poziţie competitivă pe piaţa muncii din sectorul energetic contribuie la asigurarea unei baze de personal bine pregătite şi motivate cu impact pozitiv în atingerea indicatorilor operaţionali şi financiari ai companiei. Astfel, în această lumină, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în luna martie 2020 de către Adunarea Generală a Acţionarilor CNTEE Transelectrica, în cursul anului 2020 au avut loc trei etape de echilibrare a veniturilor salariale în special pentru personalul tehnic – operativ (Staţiile Electrice şi DEN). În concluzie, creşterea pe care aţi semnalat-o în Trimestrul 4/2020 conţine această componentă de aliniere a politicii de salarizare şi de retenţie a personalului, dar şi o componentă semnificativă de elemente nerecurente”.

    La final de 2019 Transelectrica avea un număr mediu de 2027 de salariaţi, iar la final de 2020 un număr mediu de 2021 salariaţi.

    La nivelul întregului an 2020, compania a raportat pentru un profit net de 114 milioane lei, în creştere cu 18%, şi venituri de 2,4 miliarde lei, în scădere cu 1,2% faţă de anul anterior, pe fondul reducerii cantităţi de energie electrică livrată.

    Vedeţi mai jos răspunsul integral al Transelectrica cu privire la creşterea cheltuielilor cu personalul:

     

     Stimate domnule Popescu,

     

    Referitor la solicitarea dumneavoastră de informaţii înregistrată de CNTEE Transelectrica SA cu numărul 6888/16.02.2021, vă comunicăm următoarele:

     

    Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA este licenţiată pentru transportul de energie electrică şi furnizarea serviciului de sistem, asigurând realizarea acestora în condiţii de maximă siguranţă şi stabilitate, îndeplinind standardele de calitate.

     

    Menţinerea în condiţii de siguranţă a funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) constituie premisa prestării unui serviciu public de transport/dispecerizare pentru toţi utilizatorii reţelei electrice de transport, asigurând accesul nediscriminatoriu şi continuu al acestora la reţea, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.

     

    Pentru îndeplinirea acestor obiective, în concordanţă cu evoluţia mediului de afaceri şi a cadrului legislativ, este obligatoriu să se implementeze o politică de resurse umane care să asigure o structură organizatorică capabilă să se adapteze şi să satisfacă aceste cerinţe, plecând de la ideea că salariaţii reprezintă cea mai valoroasă resursă a Companiei.

     

    Ca obiectiv prioritar, în politica de dezvoltare a Companiei se regăseşte:

    ·         loializarea şi retenţia personalului care deţine un nivel ridicat de experienţă şi competenţă profesională în domeniul transportului şi dispecerizării energiei electrice;

    ·         pregătirea unei baze de recrutare internă care să asigure diminuarea riscurilor de personal şi planificarea succesorală a resurselor umane în special prin atragerea tinerilor absolvenţi.

     

    Remuneraţia are un rol vital în stimularea performanţei prezente şi viitoare la nivelul întregii Companii. Cele mai bune politici salariale şi de beneficii sunt strâns legate de Strategia Companiei şi de implementarea cu succes a obiectivelor asumate.

     

    Prin stabilirea unui pachet salarial adecvat pentru salariaţii Companiei se poate vorbi şi despre retenţia de personal care este foarte importantă, având în vedere:

    ·         cunoştinţele specifice, practice şi teoretice necesare în Companie pentru îndeplinirea responsabilităţilor, incluzând aria de management şi abilităţi de relaţionare;

    ·         nişa hiper-specializată şi unică a activităţii de transport al energiei electrice, activitate care se regăseşte doar în CNTEE Transelectrica SA;

    ·         complexitatea problemelor întâlnite şi contextul în care acestea pot fi rezolvate (piaţa de energie, piaţa de echilibrare, Dispecerul Energetic Naţional, activitatea de exploatare – mentenanţă, activităţi bursiere, relaţia cu ANRE, guvernanţa corporativă, infrastructura critică, participările la proiectele de interes european).

     

    O politică de resurse care să-i asigure Companiei o poziţie competitivă pe piaţa muncii din sectorul energetic contribuie la asigurarea unei baze de personal bine pregătite şi motivate cu impact pozitiv în atingerea indicatorilor operaţionali şi financiari ai Companiei.

     

    Astfel, în această lumină, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în luna martie 2020 de către Adunarea Generală a Acţionarilor CNTEE Transelectrica, în cursul anului 2020 au avut loc trei etape de echilibrare a veniturilor salariale în special pentru personalul tehnic – operativ (Staţiile Electrice şi DEN).

     

    În concluzie, creşterea pe care aţi semnalat-o în Trimestrul 4/2020 conţine această componentă de aliniere a politicii de salarizare şi de retenţie a personalului, dar şi o componentă semnificativă de elemente nerecurente.

     

    La finele anului 2019 CNTEE Transelectrica SA avea un număr mediu de 2027 de salariaţi, iar la finele anului 2020 – un număr mediu de 2021 de salariaţi.


     

  • Petrom taie dramatic cheltuielile pe proiecte şi anunţă cel mai mic buget de investiţii din ultimii

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), compania cu cel mai mare buget de investiţii din România, anunţă pentru 2021 reducerea drastică a cheltuie­li­lor în contextul unui buget de investiţii de 2,9 mi­liarde de lei, la jumătate faţă de cel prognozat anul trecut şi cel mai scăzut din ultimii ani, scrie Ziarul Financiar.

    Pentru miile de firme care sunt legate de proiectele OMV Petrom, aceasta este una dintre cele mai proaste veşti ale începutului de an. „Vedem anul 2021 ca unul cu o volatilitate mare şi în acest context ne menţinem prudenţi pe partea de investiţii”, spune directorul financiar al companiei cu o valoare de piaţă de 22 miliarde de lei.

    Luni, 15 februarie 2021, invitată în emi­siu­nea ZF Deschiderea de Astăzi, Alina Popa, di­rec­tor financiar al OMV Petrom, a discutat des­pre structura investiţiilor Petrom în anul 2021, despre estimările cu privire la preţul barilului de petrol Brent şi impactul dinamicii ţiţeiului în rezultatele companiei, dar şi despre dezvoltarea regională, Neptun Deep şi politica de dividende.

    „Pentru anul 2021 ne planificăm să avem investiţii de aproximativ 2,9 miliarde de lei”, spune directorul financiar al celei mai mari companii listate. „Aproximativ 1,8 miliarde de lei sunt alocaţi către zona de upstream şi circa 1 miliard de lei către zona de downstream. Acestea nu sunt investiţiile clasice ale noastre, nu includ alte posibile achiziţii sau investiri strategice, dar considerăm că valoarea de 2,9 mld. lei este una ridicată în contextul vola­tilităţii acestui an”, spune Alina Popa.

    Pe zona de upsteram, Petrom intenţionează să investească în proiecte legate de producţie, atât sonde noi cât şi cele de mentenanţă, fiind necesare pentru o producţie matură de ţiţei şi gaze, dar totodată şi în investiţii şi tehnologii care să permită companiei să crească gradul de recuperare a resurselor.

    „Fiind o producţie matură, tehnologiile au identificat anumite operaţiuni care pot fi făcute în aşa fel încât să putem scoate mai mult din aceeaşi rezervă. Desigur, sunt costisitoare, presupun un anumit nivel de risc”, spune CFO-ul Petrom.

    Cât despre investiţiile regionale, Alina Popa spune că focusul Petrom rămâne Marea Neagră. „Am anunţat anul trecut faptul că am intrat în blocul de explorare din Bulgaria Han-Asparuh, explorăm împreună cu Total, noi avem aproximativ 43%, Total este operator şi are 57% , suntem într-o fază incipientă de explorare. În anul 2021 vom avea o activitate care presupune o interpretare a unor studii seismice”.