Tag: castigare

  • Cum a reuşit un cuplu să faca dintr-o meserie o afacere de 2 milioane de euro şi să o extindă în toată ţara

    „Dacă în trecut ideea pacientului care vine din stradă era una viabilă, în prezent această practică este tot mai rar întâlnită. În prezent, domeniul stomatologiei înseamnă, pe lângă servicii medicale de înaltă calitate, şi marketing, comunicare şi o organizare de business care trebuie să fie ca la carte în condiţiile unei pieţe extrem de concurenţiale”, spune un antreprenor din Iaşi, care de 12 ani încearcă să construiască un business în piaţa de stomatologie şi tehnică dentară – în parte dominată de jucători mari, în parte fragmentată.

    Grupul de firme Drăghici Dental, fondat de Dan şi Raluca Drăghici din Iaşi, a înregistrat în 2018 afaceri de1,4 milioane de euro, după o creştere de 80%, şi se îndreaptă în 2019 la afaceri de 2 milioane de euro.

    Însă ce te motivează să porneşti din Moldova un business care solicită investiţii ridicate, într-o piaţă dominată de jucători mari precum Dent Estet, companie deţinută de MedLife, clinicile Dr. Leahu şi Dentalmed?

    „Lanţurile de clinici stomatologice reprezintă viitorul, ele se vor dezvolta în ritm accelerat în următorii ani şi anticipăm faptul că peste un deceniu piaţa serviciilor stomatologice din România va fi una care va gravita în jurul câtorva jucători mari. Acest fenomen este explicabil prin faptul că domeniul stomatologiei este 99% privat la noi în ţară şi el urmează modele de business care devin tot mai precise pentru a putea fi profitabile. De asemenea, graţie dezvoltării unor tehnologii revoluţionare în acest domeniu, businessul devine scalabil”, explică Dan Drăghici, care a lucrat ca director de vânzări în cadrul Rompetrol înainte de a construi un business de peste 100 de angajaţi.

    Iar datele susţin contextul, încât industria de medicină stomatologică din România are un ritm de creştere peste piaţa privată de sănătate, după ce în 2018 companiile care au activităţi de asistenţă stomatologică au raportat afaceri cumulate de 1,7 miliarde lei, faţă de doar 314 milioane lei în urmă cu zece ani.

    Deşi este în continuare o piaţă puternic fragmentată, cu peste 15.000 de cabinete medicale stomatologice, industria dentară privată începe să se dezvolte şi prin reţele de mai multe clinici deţinute de acelaşi antreprenor, de obicei medic stomatolog. Şi numărul de companii a crescut spectaculos într-un deceniu, aproape dublându-se, până la 6.000 de entităţi în 2018.

    Numărul de angajaţi a evoluat de asemenea, în industrie lucrând 12.700 de persoane, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, care au luat în considerare firmele care şi-au depus bilanţul financiar în perioada analizată pe codul Caen 8623 – activităţi de asistenţă stomatologică, potrivit unei analize efectuate de ZF.
    Antreprenorul ieşean spune că are drept atu procesul operaţional complet, cu toate elementele circuitului stomatologic in-house. Grupul de firme cuprinde laboratorul de tehnică dentară Drăghici Dental, lanţul de clinici stomatologice Junior & Family Dental Center, la care se adaugă Safra Dental – firmă specializată pe importul şi distribuţia de implanturi dentare elveţiene, materiale pentru laboratoarele de tehnică dentară, os artificial, precum şi pe consultanţă de specialitate în domeniul stomatologiei.

    La acest model de business, în timp s-a alăturat înţelegerea că pacientul nu mai intră din stradă, iar un business antreprenorial care voia să ţină pasul trebuia să se adapteze la noile canale prin care poţi dezvolta o bază de clienţi.

    „În cazul clinicilor noastre, creşte de la un an la altul ponderea pacienţilor corporate, care au aşteptări mari dincolo de actul medical propriu-zis, care trebuie să fie ireproşabil. Pentru acest tip de pacient contează experienţa per total pe care o are la Junior & Family. Felul în care comunicăm cu pacienţii astăzi a devenit vital şi cu toţii atunci când accesăm anumite servicii suntem atenţi la context, la tot ceea ce este în jur. În privinţa pacienţilor, legătura lor cu un laborator de tehnică dentară este una mediată de medicul stomatolog, nu există o legătură directă”, explică Dan Drăghici.

    El a construit acest business alături de soţia lui, Raluca Drăghici, ea fiind de formare medic stomatolog şi specialist în implantologie. Astfel, experienţa acumulată în vânzări de el este completată de componenta tehnică, de know-how-ul soţiei sale, pe care a încercat ulterior să îl aplice la nivelul serviciilor şi al produselor laboratorului.

    Laboratorul a înregistrat în 2018 afaceri de peste 800.000 de euro, după o creştere de 70%, la care a obţinut un profit net de circa 100.000 de euro. Printre motivele creşterii, reprezentanţii companiei citează consolidarea ehipelor de reprezentanţi şi investiţia în marketing, precum şi investiţia în apratură, în contextul în are livrează în 10 judeţe din estul ţării şi în Capitală.

    În ceea ce priveşte businessul de clinici de stomatologie în cadrul grupului, în 2018 Junior & Family avea trei unităţi, dintre care două în Iaşi şi una în Bucureşti, urmând ca în această toamnă să deschidă şi o clinică în centrul Timişoarei, pe un spaţiu de 300 de metri pătraţi. Investiţia estimată pentru noua unitate se ridică la 200.000 de euro. Antreprenorul analizează în prezent şi alte zone din ţară, precum Cluj-Napoca sau Oradea. Acest business şi-a dublat cifra de afaceri în 2018, la 400.000 de euro, cu un profit de 50.000 de euro, o creştere alimentată în principal de extinderea în Bucureşti şi de investiţiile în marketing.

    Al treilea business din grup, Safra Dental, prin care importă şi distribuie implanturi dentare elveţiene, a înregistrat de asemenea o dublare a cifrei de afaceri n 2018, la 150.000 de euro, pe fondul extinderii portofoliului de produse.

    Pentru a putea susţine efortul de dezvoltare şi cu un plan de a se extinde curând în următorul oraş din ţară, familia Drăghici reinvesteşte cea mai mare parte a profitului în extindere şi în dezvoltarea tehnologică.

    „70-80% din profitul grupului nostru de firme este reinvestit atât în dezvoltarea tehnologică a laboratorului de tehnică dentară, cât şi în extinderea lanţului de clinici sau achiziţionării de echipament medical de ultimă generaţie”, explică Dan Drăghici. 

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Judeţul din România unde orice angajat îşi doreşte muncească. Aici companiile plătesc cele mai mari salarii

    Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13,0% (304 lei) comparativ cu anul precedent.

    Venitul mediu lunar brut a fost, anul trecut, de 4.357 lei. Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în: informaţii şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%), administraţie publică (+66,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,0%), sănătate şi asistenţă socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8%).

    Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-33,7%), construcţii (-27,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,1%),distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%).

  • Ce salariu câştigă un funcţionar public în România. Este cu 67% mai mare decât media naţională

    Salariile au crescut robust în 2018, dar, cum spune fabula, „egalitate, dar nu pentru căţei“. Funcţionarii publici au avut salarii cu 66% mai mari decât media naţională de 2.642 de lei net lunar, iar industria prelucrătoare, stâlpul economiei, care contribuie într-o proporţie covârşitoare la exporturi, a avut cu 11,4% mai puţin decât această medie. În plus, în 37 de judeţe din 41 câştigul salarial a fost sub media pe economie.

    Câştigul salarial mediu lunar brut realizat în anul 2018 pe total economie a fost de 4.357 lei, iar câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei, în creştere cu 13% (plus 304 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi. Potrivit statisticii, cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete în 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (plus 96,9%) intermedieri financiare şi asigurări (plus 71,5%); administraţie publică (plus 66,8%) şi producţia şi furnizarea de energie (plus 44,4%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se trăieşte mai bine în Bucureşti ca în Spania: deşi salariile sunt la jumătate, locuinţele sunt de 5 ori mai ieftine

    Un cuplu din Bucureşti câştigă 1.000 – 1.500 de euro pe lună, iar un apartament costă 100.000 de euro. În Spania, un cuplu câştigă 3.000 de euro, dar apartamentul costă 500.000 de euro, spune Diego Stuyck, acţionar la companiile  Homing Properties (dezvoltator imobiliar) & Mantor (construcţii).

    „Noi credem că vom schimba modul în care se construieşte în Pipera. Pe vremea crizei, toată lumea s-a uitat la preţuri, dar nimeni la calitate. Un cuplu astăzi în Bucureşti câştigă bine. Comparând cu cât se plăteşte în Spania şi cu cât se cumpără o casă, aici e mult mai bine. În Bucureşti un cuplu câştigă 1.000-1.500 de euro uşor şi un apartament costă 100.000 de euro. În Spania, cuplul câştigă 3.000 de euro împreună, dar apartamentul costă jumătate de milion de euro“, a spus Diego Stuyck.

    Companiile Homing Properties şi Mantor comercializează imobiliare în Capitală pentru preţuri care pornesc de la 130.000 de euro în cazul unui apartament de două camere şi care pot ajunge la peste jumătate de milion de euro în cazul achiziţionării unui penthouse.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • `Cel mai bun job’, care oferă un salariu anual de 108.000 de dolari şi are un număr mare de poziţii vacante

    Majoritatea oamenilor vor să găsească un loc de muncă prin care să câştige mai mulţi bani, dar îşi doresc şi să fie fericiţi.

    Cum poţi să le ai pe amândouă? Există un job care să îţi ofere un salariu anual de şase cifre, o satisfacţie mare la locul de muncă şi are destule posturi vacante pentru ca acest vis să se transforme într-o posibilitate reală?

    Potrivit marketwatch.com, nu a existat niciodată o perioadă mai bună de la Marea Recesiune încoace de a începe căutările unui astfel de job. Economia Statelor Unite încetineşte şi 130.000 de noi locuri de muncă au fost adăugate acesteia în august, potrivit raportărilor autorităţilor americane.

    Companiile sunt mereu dornice să îşi îmbunătăţească eficienţa şi să înveţe mai mult despre clienţii lor, prin urmare, postul de data scientists (specialist în interpretarea datelor) este la mare cerere. Acest post se află pe locul I în clasamentul platformei de resurse umane Glasdoor care se referă la cele mai bune 50 de locuri de muncă din America, pentru al patrulea an la rând. Salariul mediu este de 108.000 de dolari anual. Acest post este urmat în clasament de managerii din domeniul asistenţei medicale (83.000 de dolari) şi managerii de marketing (82.000 de dolari), terapeuţi ocupaţionali (74.000 de dolari) şi manageri de produs (115.000 de dolari).


    Clasamentul Glasdoor a fost realizat luând în calcul factori precum: potenţialul de câştig, ratingul general de satisfacţie la locul de muncă şi numărul de locuri de muncă vacante. Pentru ca un job să fie luat în calcul,  utilizatorii platformei trebuie să posteze un număr de cel puţin 100 de raportări salariale şi cel puţin 100 de recenzii referitoare la satisfacţia la locul de muncă. Job-urile de internship şi cele de nivelul C au fost excluse din acest studiu.

    Specialiştii în interpretarea datelor au însă parte de competiţie: un raport separat, realizat de US News & World Report îi listează pe dezvoltatorii software pe primul loc când vine vorba despre cele mai bune slujbe. Această poziţie oferă un orar flexibil, oportunitatea de a lucra în regim remote, în timp ce indivizii pot investi atât în dezvoltarea lor personală, dar şi profesională.

     

  • Care sunt cele trei lucruri pe care majoritatea oamenilor RISIPESC 70% din banii castigaţi. Reducerea acestor costuri te-ar putea ajuta să te trăieşti liniştit la pensie

    Pensionarea pare un lucru atât de îndepărtat, încât foarte mulţi dintre noi nici nu ne gândim la asta. Este greu de convins un tânăr să se gândească la pensie. Are tot timpul de pe lume să se gândească la economii, la pensie, la cum va arăta situaţia lui materială şi familială. Totuşi, în acelaşi timp, este important să decidă cât mai repede situaţia sa.

    Să economiseşti timp de 40 de ani de carieră pentru a-ţi menţine stilul de viaţă după pensionare este o provocare. Unii reuşesc chiar mai devreme să-şi asigure o pensionare plăcută. Grant Sabatier, tânăr de 30 de ani devenit milionar prin forţe proprii, care conduce site-ul Millennial Money, arată că americanii cheltuiesc în medie 70% din bani pe locuinţă, transport şi mâncare, potrivit Business Insider.

    “Dacă reuşeşti să cheltuieşti mai puţin în aceste trei direcţii atunci poţi economisii mai mulţi bani” spune el. Soluţiie lui: să te muţi într-un apartament mai mic, să renunţi la maşină pentru drumul spre birou, să găteşti în loc să iei cina în oraş. “Ai putea să-ţi creşti economiile cu peste 25% astfel”.

    Aşadar dacă am fi să tragem o concluzie ar fi următoarea: să trăieşti mai modest decât îţi permiţi

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Oficial, 1,7 milioane de români câştigă salariul minim: Bucureştiul, Clujul şi Constanţa au cei mai mulţi salariaţi prost plătiţi

    Aproximativ 1,7 mil. salariaţi, adică 30% din totalul salariaţilor din România, câştigă salarii la nivelul minim pe economie. Cele mai multe salarii minime sunt înregistrate în Bucureşti, Cluj şi Constanţa. În prezent, România are trei niveluri ale salariilor minime, care variază între 1.263 de lei net şi 1.774 de lei net pe lună.

    Un număr de aproa­pe 1,7 mi­lioane de sa­lariaţi, adică 30% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de angajaţi activi din Ro­mânia (conform Inspecţiei Muncii) câştigă salariul minim pe eco­nomie, arată calculele ZF fă­cute pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii. Cei mai mulţi sa­la­riaţi plătiţi la nivelul minim lu­crează în zonele cu economii puter­nice şi cu mulţi salariaţi. Astfel, în Bu­cureşti lucrează peste 275.000 de salariaţi plătiţi la nivelul minim (16% din totalul angajaţilor plătiţi cu salariul minim), în Cluj sunt peste 73.600 de angajaţi cu salarii mi­nime (4,3% din total), în Constan­ţa – 72.600 (4% din total), în Timiş – 66.000 (3,9%), iar în Ilfov 64.000 (3,8%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lista celor mai bine plătiţi jucători de fotbal: Cristiano Ronaldo, cel mai bine plătit jucător din Italia, câştigă mai mult decât întreaga echipă a lui Spal, Udinese sau Verona

    Gazzetta Dello Sport a publicat, marţi, lista salariilor de la toate cele 20 de cluburi din Serie A. Potrivit sursei citate, Cristiano Ronaldo este cel mai bine plătit jucător din prima ligă italiană, cu 31 de milioane de euro încasate anual de la Juventus.

    Din investigaţia realizată de publicaţia italiană reiese că salariile brute din Serie A au ajuns la o sumă totală de aproximativ 1,4 miliarde de euro, un record în istoria campionatului. În sezonul precedent, suma totală rezervată salariilor a fost de 1,13 miliarde de euro.

    Lider autoritar în ceea ce priveşte remuneraţia este portughezul Cristiano Ronaldo, cu 31 de milioane de euro. Atacantul lui Juventus câştigă mai mult decât întreaga echipă a lui Spal (30 de milioane de euro), Udinese (30 de milioane de euro), Brescia (28 de milioane de euro) sau Verona (25 de milioane de euro).

    Ronaldo este urmat în această ierarhie de colegul său de la Juventus, fundaşul Matthijs De Ligt, care are un salariu anual de 8 milioane de euro. Podiumul este completat de Romelu Lukaku, noul atacant al celor de la Inter Milano, care câştigă 7,5 milioane de euro. Franck Ribery, proaspăt transferat în Italia, are un salariu de 4 milioane de euro la Fiorentina, iar Mario Balotelli este cel mai bine plătit jucător de la Brescia, cu 1,5 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro