BusinessMagazin

Tag: business

  • Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şI de business NOERR: Ajutoarele de stat au bugete din ce în ce mai mari, dar tot nu fac faţă acestei nevoi mari pentru investiţii

    Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şI de business NOERR, spune că România este în cea mai bună perioadă de dezvoltare economică, atât ca volum al investiţiilor cât şi ca volum al  finanţărilor.

    “Vedem în proiectele realizate de noi tot mai multe investiţii şi de magnitudine mai mare. Dacă acum 5- 10 ani vorbeam de investiţii de  5-10 mil euro şi  se păreau mari, acum vorbim de investiţii de 30-100 mil. euro. Ajutoarele de stat au bugete din ce în ce mai mari, acoperă tot mai multe industrii, dar tot nu fac faţă acestui volum al investiţiilor. În ultimii ani bugetele anuale nu au fost suficiente, s-a ajuns  să se depună de 3-5 ori mai multe proiecte, ceea ce arată că este nevoie de mai mulţI bani pentru dezvoltarea acestor business-uri. Este un apel pe care îl fac pentru Guvern să facem notificări la Comisia Europeană să mărim aceste  bugete anuale de 150 mil euro pe an”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economi 2024.

     

    Ce a mai spus?

    ► Fereastra pentru  depunerea proiectelor pe materiale de construcţii s-a închis (buget de 150 mil euro), cea pentru  industria alimentară s-a închis, există fondul de modernizare pentru proiecte- energia verde- pentru autoconsum şi vânzare, unde sunt 820 mil euro în acest an, fereastra este deschisă acum. Avem bugetul de 220 mil euro pentru reciclare, fereastrăse deschide luna următoare, companiile ce vor realiza investiţii pot primi 8,4 mil euro.

    ► Există un proiect de interes european comun pentru companiile ce investesc în industria de cercetare dezvoltare, unde companii din România au fost aprobate şi primesc finanţare PNRR- de 500 mil euro,  unde Bosch, Continental  au fost aprobate pentru activităţI de research.. O industie de cercetare dezvoltare de care avem nevoie. Dacă acum 5 ani vorbeam de asamblare, acum vorbim de industria cercetării dezvoltării, unde sunt companii ce investesc sume mari, multe din fabricile de componente auto vor avea şi unitatea de cercetare pe lângă unitatea de producţie. Este un trend pe care îl vedem în Ungaria sau Polonia

    ► Dacă acum 10-15 ani, 90% din proiecte erau investiţii făcute de multinaţionale, acum s-a echilibrat ponderea, avem 50% multinaţionale şI 50% companii româneşti pentru proiecte cu ajutoare de stat. Au prins curaj antreprenorii români, promit capacităţi de producţie, aplică pentru ajutoare de stat.

    ► Ponderea s-a echilibrat, sunt scheme de ajutor de stat unde companiile româneşti aplică, datorită faptului că antrepernorii români au luat exemplul multinaţionalelor şi au început să creadă în aceste ajutoare, să aibă business planuri credibile, au acces la cofinanţări,   au putere financiară ridicată şi pot să se înhame la proiecte de investiţii pe anii următori.

    Fondurile nerambursabile vor exista mereu, companiile trebuie să fie bine informate, să se documenteze bine legat de aceste surse de finanţare, multe companii află prea târziu despre aceste finanţări.

  • Ce vrea mediul de afaceri de la noii primari: 20 de idei pentru cei care vor conduce oraşele care pun România pe harta de business

    ♦ Din Unirea (jud. Alba) şi Cluj-Napoca şi până în Bucureşti, Brăila sau Constanţa, mediul de business a pus pe hârtie câteva idei pentru agendele de lucru ale primarilor care se pregătesc să conducă atât oraşe mari din România, cât şi comune mai mici care pun umărul la dezvoltarea economică la nivel naţional prin afacerile care îşi au aici sediul ♦ ZF a întrebat oameni de afaceri şi manageri din toate colţurile ţării şi a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar şi dezvoltare economică a localităţilor din România şi implicit a mediului de business, care angajează oameni şi plătesc taxe şi impozite locale ♦ De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o „voce“ în faţa aparatului central, antreprenorii şi executivii au aşteptări tot mai mari de la administraţiile locale. ZF

     

    Cele mai importante măsuri care trebuie să fie incluse pe agenda viitorilor primari:

    ► Digitalizarea administraţiei locale – să nu mai existe dosarul cu şină şi mersul la ghişeu

    ► Dezvoltarea infrastructurii locale

    ► Investiţii mai mari în sănătate şi educaţie

    ► Atragerea de investiţii industriale, nu doar în IT şi servicii

    ► Accelerarea dezvoltării învăţământului dual

    ► Predictibilitate fiscală

    ► Facilităţi fiscale pentru orice unitate de producţie/procesare, acolo unde există deficit comercial regional

    ► Plan de urbanism coerent

    ► Implicarea asistaţilor social în muncile din ferme sau desfiinţarea ajutorului social

    ► Simplificarea şi scăderea duratei de acordare de autorizaţii de construcţie şi de funcţionare

    ► Refacerea centrului vechi din Capitală

    ► Curăţenia stradală mai bună

    ► Atragerea tinerilor la sate prin acordarea de parcele pe care să le lucreze

    ► Implementarea reformelor administraţiei locale prevăzute în PNRR

    ► Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei

    ► Crearea unui masterplan în oraşele mari

    ► Susţinerea investiţiilor în sistemul de irigaţii

    ► Dezvoltarea de pieţe moderne unde fermierii să-şi vândă mărfurile

    ► Suprafaţe de teren pentru înfiinţarea de ferme zootehnice

    ► Promovarea turismului local şi a produselor locale

     

    Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul comerţului electro-IT:

    Pentru o mai bună relaţie cu mediul de business, considerăm că administraţia locală are nevoie de reglementări şi proceduri mai clare privind toate demersurile legate de autorizarea oricărui tip de lucrări. Totodată, digitalizarea administraţiei locale ar trebui să fie o prioritate pentru uşurarea proceselor şi pentru creşterea transparenţei.

     

    Dragoş Damian, CEO, Terapia, unul dintre cei mai mari producători de medicamente

    Eu unul aştept ca administraţia din Cluj să îşi îndrepte atenţia şi spre alte industrii decât cea de IT şi să atragă investiţii industriale, dar pentru asta este nevoie de a rezolva problema resursei umane, accelerând proiectele de învăţământ dual – preuniversitar şi universitar – care poate reprezenta o formă foarte bună de a crea resursă umană calificată şi specializată.

    Deocamdată, la nivel naţional, deşi beneficiază de anumite facilităţi fiscale, învăţământul dual preuniversitar are succes doar acolo unde angajatorii s-au organizat prin propriile forţe că să se asigure că un număr mai mare de elevi vin la cursuri şi practică. În rest, mai ales în centrele industriale mari, copiii vin la şcoală pentru bursă şi pentru a primi certificatul că au încheiat numărul de clase obligatorii, după care foarte mulţi dintre ei dispar. Asta se întâmplă pentru că 1. absolvenţii de gimnaziu ajung în învăţământul dual prin repartizare pe calculator, nimeni nu-i întreabă dacă vor să muncească în industrie; 2. nu există nici o obligaţie ca tinerii să rămână un număr de ani la angajatorul care le-a plătit bursă şi 3. extrem de mulţi angajatori nu investesc un leu în învăţământul dual putând fura fără probleme de la cei care dau milioane anual în pregătire profesională.

    Învăţământul dual universitar, după momentul festiv din 2023 când s-au înfiinţat consorţiile universitare, bate pasul pe loc, nu are tracţiune, aşteptăm ceva dar nu ştim ce. Astfel încât angajatorii apelează la colaborările tradiţionale cu universităţile, burse, practică în fabrică, internshipuri, contracte part-time, pentru care nu există facilităţi fiscale. Şi, la fel că în cazul învăţământului dual preuniversitar, un angajator care nu a investit nimic fură fără probleme angajaţi gata pregătiţi pe bani grei de companiile care pregătesc absolvenţii de învăţământ superior.

     

    Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm (industria alimentară):

    „Eu, ca antreprenor, nu îmi doresc (de la administraţia locală – n.red.) decât să fiu lăsat în pace să îmi dezvolt businessul. Îmi doresc predictibilitate. Dar de la administraţia centrală, aş vrea ceva, să primim înapoi facilităţile pentru industria alimentară. Ni le-au dat şi apoi ni le-au luat. Totodată, pe noi ne-a lovit foarte tare impozitul pe cifra de afaceri. Noi mereu ne-am plătit la zi toate taxele şi dările. Dar acum riscăm să rămânem fără niciun câştig. Acest impozit era menit pentru multinaţionale, dar loveşte şi în marile firme româneşti. Pe noi ne afectează atât pe zona de producţie, cât şi pe retail, pentru că în ambele cazuri avem peste 50 mil. euro cifră de afaceri. Ce să facem? Să spargem businessul în mai multe firme? Nu e ceva ce noi facem“.

     

    Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim:

    „Digitalizarea ar trebui să fie o prioritate. Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business. Pe partea noastră de construcţii, ar fi util un plan de urbanism coerent şi aliniat cu noile cerinţe europene, astfel încât oraşele şi satele noastre să aibă identitate şi să fie şi funcţionale, context în care punem în prim-plan două profesii de care suntem extrem de apropiaţi: arhitecţii şi meşterii în construcţii, ambele categorii profesionale având nevoie de criterii de calitate ca să-şi desfăşoare optim profesiile. Astfel, îndemn autorităţile locale să acceseze cât mai multe fonduri europene existente în acest sens, după modelul Poloniei sau al altor state europene.“

     

    Florin Andronescu, business developer, Sanador (servicii medicale private)

    Parcarea stradală pe termen scurt maxim 2 ore în intervalul orar 8:00 – 18:00, cu tarif diferenţial in zonele marcate de cele trei inele ale oraşului,cea mai scumpă fiind cea limitată de inelul 1.

    Condiţii de îndeplinit, tarif mai mare decât acum şi evident o poliţie locală care să şi amendeze serios.

    Definiţia explicată legal a sintagmei „rechin imobiliar“ şi măsurile care se iau impotriva lor.

    Statutul primarului din perspectiva juridică (dacă este deasupra legii şi a hotărârilor judecătoreşti faţă de ceilalţi cetăţeni).

    Sistem inteligent de semafoare împreună cu amenzi EXTREM DE MARI (chiar ridicarea permisului pe 90 de zile) pentru blocarea intersecţiilor,precum şi un sistem inteligent de sensuri unice.

     

    Adrian Mihai, CEO, FAN Courier, liderul pieţei de curierat

    „E o temă foarte importantă pentru noi este legată de autorizaţiile de construcţie, unde în Bucureşti este dezastru. Îmi doresc foarte mult să se mişte lucrurile în direcţia aceasta. De când depui cererea şi până obţii autorizaţia, dacă o faci în trei ani, este un lucru îmbucurător, ceea ce nu e bine. Acest lucru ne frânează dezvoltarea, multe companii au banii, au terenul, au tot ce el trebuie şi nu pot să o facă pentru că autorizaţiile se mişcă foarte greu“.

     

    Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill, grup cu 24 de restaurante:

    „În relaţia cu autorităţile locale, îmi doresc ca autorizaţiile de funcţionare să fie acodate mai simplu. Mai mult, răspunderea pentru obţinerea avizelor trebuie să fie la operator, nu la admistraţia locală. Un alt aspect important îl reprezintă curăţenia din oraş. Nu în ultimul rând, este necesar un plan pentru refacerea centrului vechi, unde acum e un dezastru“.

     

    Costel Drăgan, CEO-ul distribuitorului de materiale de construcţii Temad din Braşov:

    „Temele propuse de noi pentru primari sunt digitalizarea administraţiei publice, implementarea reformelor administraţiei locale prevăzute în PNRR, asigurarea competenţelor necesare în vederea absorbţiei fondurilor europene, sprijin pentru dezvoltarea învăţământului dual, dezvoltarea infrastructurii locale pentru a susţine investiţiile greenfield.“

     

    Emma Toma, head of office division, AFI Europe România

    Blocarea PUZ-urilor ne-a afectat pe toţi. Şi în momentul de faţă avem un număr de terenuri pe care vrem să dezvoltăm proiecte. Există capital, există finanţări, dar a trebuit să stăm pe loc pentru că aceste PUZ-uri au fost blocate.

    De la noul primar aşteptăm o mai mare deschidere către deblocarea acestor PUZ-uri. Personal mi-ar plăcea să văd şi o selecţie în atribuirea autorizaţiilor de construcţie pentru că de 20 de ani s-a construit haotic şi pestriţ. Majoritatea capitalelor europene au o uniformitate în tipul de clădiri pe care le dezvoltă, în mod special rezidenţial şi cred că noi suntem singurii unde s-au dat autorizaţii fără să existe un numitor comun. Pe viitor mi-ar placea să existe mai multă atenţie din partea primăriei în acest sens.

    Mi-ar plăcea ca în perioada următoare să putem să dezvoltăm proiecte noi, să nu stăm cu banii în portofel şi să nu putem să facem nimic. Tot ce am construit până în acest moment a adus valoare oraşului şi acest tip de iniţiative ale dezvoltatorilor internaţionali nu cred că ar trebui stopate prin blocarea autorizărilor.

     

    Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul din Bacău, unul dintre cei mai importanţi traderi de cereale

    „1. Investiţii la nivel de infrastructura locală pentru servicii publice de calitate, cu impact direct asupra calităţii vieţii, ceea ce ne-ar permite o mai bună retenţie a tinerilor în general şi a specialiştilor în particular;

    2. Facilitarea şi medierea în accelerarea obţinerii avizelor necesare implementării investiţiilor, având ca scop ajutoare financiare nerambursabile anuale la un nivel de trei ori mai mare faţă de media post-aderare;

    3. Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei, aducând consilii consultative la aceeaşi masă cu executivii locali“.

     

    Alexandru Dobra, directorul de dezvoltare al transportatorului rutier de mărfuri Sorcani din Sibiu

    „Prima temă care ar trebui să fie pe agenda este educaţia, să avem şcoli care să formeze specialişti în transporturi, un sector important din PIB-ul ţării. Aici avem o sincopă uriaşă faţă de Germania spre exemplu. A doua prioritate ar trebui să fie dezvoltarea infrastructurii rutiere şi cea mai importantă temă pe agenda tuturor celor care ne conduc ar trebui să fie intrarea în Schengen, problema cea mai mare din prezent“.

     

    Marius Bîcu, fondator, Ferma Cu Omenie (producător de lactate din Unirea, jud. Alba)

    Concret de la primărie vreau: drumuri şi utilităţi.

    Mi-ar plăcea să investească cel mai mult în grădiniţă, şcoală şi şcoală profesională.

    Să promoveze peste tot produsele locale şi să aducă turişti în sat prin organizarea de evenimente.

    Cred că cei ajutaţi social ar trebui să muncească câteva zile pe săptămână în fermele din sat şi nu să se facă că strâng gunoaie câteva ore pe săptămână. Pentru asta este firmă de salubrizare.

    Cred că ar putea să încurajeze mutarea tinerilor în sat prin donarea a 200 de parcele de teren către familiile care vor sa facă o casă la Unirea.

    În principiu, ne dorim să nu ne spună „nu se poate“. Să muncim împreună să găsim soluţii la toate schimbările pe care le aduce mediul economic şi social.

    Cred că şi noi, antreprenorii, trebuie să facem un plan pentru următorii 4 ani. Cum sprijinim noi comunitatea locală? Cred ca trebuie să ne bugetăm timp şi resurse pentru a aduce un impact mare în comunitatea locală. Succesul nostru vine atunci când există un echilibru între ceea ce dăm pentru comunitate şi cererile noastre către administraţia locală.

     

    Emanuel Popa, fondatorul Pronat, producător şi distribuitor de produse bio din Timişoara:

    „Administraţia locală ar trebui să facă în aşa fel încât infrastructura (căile de acces spre şi în oraş) să fie decongestionate şi să nu constituie o piedică în mişcarea necesară a maşinilor, a mărfurilor şi a personalului.“

     

    Simion Prunean, administratorul hotelului Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj

    „Promovarea turismului ar trebui să fie prioritară pe agendă, să facem un motor de creştere din turism, să aducem turişti străini, pentru că aşa vom reuşi să punem pe excedent balanţa din turism. Acum românii pleacă în străinătate, banii se duc în străinătate. Este nevoie să promovăm mai mult, să fim şi noi pe harta destinaţiilor“.

     

    Gheorghiţă Corbu, Legam Agro, ce cultivă peste 1.000 de hectare cu cereale în judeţul Constanţa:

    „Mi-aş dori ca administraţia publică locală să fie mai implicată şi mai pro-business. Ca temă specifică de importanţă locală, şi nu numai, consider că este sistemul de irigaţii. Noile administraţii publice trebuie să facă o prioritate din promovarea şi susţinerea iniţiativelor care au legătură cu irigaţiile.

     

    Mihai Păduroiu, CEO, Office Division One United Properties

    Agrearea cu implicarea tuturor stakeholderilor din domeniul public, academic şi privat a unui masterplan al oraşului pe următorii 50 de ani. De aici ar trebui să plecăm. În momentul de faţă nu există niciun fel de viziune, plan, direcţie, criterii, nu există absolut nimic. Şi nu vorbesc doar din administraţia curentă. Este un lucru care nu a existat nici înainte. Toate capitalele din lume au un masterplan. În Cluj, există un masterplan, care este foarte bun şi care este asumat de toată lumea, indiferent de culoarea administraţiei curente. În Bucureşti nu există aşa ceva, deşi este cea mai mare capitală din regiune şi cu cel mai mare potenţial pentru următorii 10-15 ani.

    Aş restructura din punct de vedere financiar această instituţie, primăria Capitalei, care are un potenţial financiar extraordinar. Aş participa la pieţele de capital europene prin bonduri, prin finanţări pe termen foarte lung. Există acum resurse nelimitate pentru orice oraş din UE- Banca Mondială, BERD, Banca Europeană, etc. Trebuie să existe o reformă din punct de vedere financiar pentru a deschide potenţialul primăriilor.

    În al treilea rând – implementarea unui sistem de evaluare în baza performanţei. Cine este funcţionar public şi nu face performanţă anul următor pleacă acasă. De ce trebuie ca cei care administrează cele mai mari resurse ale ţării să nu fie evaluaţi periodic după criterii de performanţă? Indiferent cum performează ei rămân acolo. Este total nenatural.

     

    Florin Burculescu, preşedinte, Cooperativa Ţara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri:

    „Bugetele primăriilor au de câştigat din activităţi economice durabile, pe termen lung, cu cât mai mulţi angajaţi şi nu neapărat din taxe şi impozite. Aşteptăm sprijin pentru orice producţie românească, pentru toate fabricile româneşti care fac producţie. Fiecare buget local va avea de câştigat enorm dacă investeşte în producţia locală, în industria producătoare.

    Cu ajutorul consiliilor locale, România poate deveni un stat producător, înfloritor, nu unul care trăieşte doar din taxe şi impozite.

    Ajutoarele de stat pot fi o soluţie. Există sectoare şi segmente care sunt permanent într-un posibil impas, deoarece, deşi ele sunt capabile, nu se pot bugeta. Subvenţia înseamnă să am la vânzare un produs care generează venituri. Oferim nişte bani pentru a avea permanent roşii pe piaţă. Subvenţiile condiţionate ar trebui să stimuleze producţia din noiembrie până în martie. Statul câştigă bani pentru că nu mai importă din Turcia, iar fermierul câştigă investind în ceva palpabil – creşterea numărului de luni de producţie.

    Prin subvenţii mă refer la:

    Bani pentru echipamente – ajutor pe termen lung.

    Bani pentru solarii încălzite – ajutor pe termen lung.

    Ajutoarele de azi, adică reproducţie la porc – pe termen scurt. Dacă îmi dai nişte bani pentru că folosesc cereale din România, atunci are sens investiţia pe termen lung.

    Autorităţile ar să creeze mici proiecte pentru comunităţile locale, să muncească împreună, să facă cooperative mici, cu necesităţi în urbe.

    Orice puncte de producţie la nivel local sunt bune. Eu, dacă s-ar face asta, aş desfiinţa de tot ajutorul social.

     

    Ianco Zifceak, cofondator al Maxagro (agricultură, zootehnie, construcţii)

    Ne dorim drumuri mai bune. Asta e cea mai mare problemă. O altă problemă este birocraţia.

     

    Petru Bordean, preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România

    Primăria prea puţin ne poate ajuta. Să dezvolţi o piaţă locală, ca fermierul să poată vinde, trebuie să fii autorizat, iar pe caldura aceasta nu poate să stea cu marfa doar sub o umbrelă. Pieţele locale sunt bune, dar trebuie gândite pe termen lung. Noi ca fermieri trebuie să ne pregătim pentru ele, iar apoi să solicităm spaţii amenajate pentru a vinde.

    În anumite momente, pentru anumite activităţi, e extraordinar să ai zilieri, poate chiar asistaţii sociali. Ne-ar plăcea să-i trimită primăria la fermă. Iar noi, ca mediu privat să sponsorizăm primăria să dezvolte alte proiecte pentru comunitate.

    La nivel local, dar şi la nivel naţional, ar trebui să găsim metode de retenţie a românilor care migrează tot pentru munci necalificate în străinătate. De asemenea, ca angajator, dacă îţi doreşti oameni la fermă, trebuie să le creezi condiţii să locuiască cu familia, dacă sunt din alte zone.

    Eu am un proiect de fermă didactică şi mi-aş dori să fac parteneriate cu grădiniţele şi şcolile din comunitate să vină copiii să înveţe despre cultura laptelui. În alte ţări sunt învăţaţi de mici despre asta, iar ei trebuie să ştie cum arată o vacă, cum se mulge, ce gust are laptele proaspăt sau cum ajunge pe raftul din magazin.

     

    Ştefan Gheorghiţă, proprietar, Triagroexim, care cultivă 600 de hectare în judeţul Brăila:

    La nivel de comune ar fi legat de agricultură:

    – Suprafaţe de teren pentru înfiinţarea de ferme zootehnice şi scoaterea acestora din vatra satului. Astfel, acestea pot fi autorizate şi finanţate prin fonduri europene şi bancare.

    – Măsuri de creştere a implicării autorităţilor locale în paza şi protecţia bunurilor prin poliţie locală şi gardieni. Sunt mari probleme cu furturile de la echipamente de irigat, staţii de irigat şi altele.

    – Modul de alocare şi exploatare a izlazurilor locale.

    La nivel judeţean:

    – Decolmatarea Dunării la staţiile de pompare a sistemului de irigat şi a şenalului navigabil.

    – Dezvoltarea portului industrial din Brăila cu noi terminale de silozuri.

    – Stimularea unor investiţii pentru industria prelucrătoare agroalimentară de mari dimensiuni.

     

    Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport Capital (dezvoltator rezidenţial)

    Ne dorim predictibilitate de la administraţie. Şi ne dorim ca regulile să fie relativ aceleaşi pentru perioade susţinute de timp, luând în considerare faptul că dezvoltarea imobiliară, cel puţin, nu e un exerciţiu de o lună sau de un an, e un exerciţiu pe cicluri medii lungi de producţie de 3, 5, 7 ani de zile.

    Predictibilitate înseamnă să ştim din capul locului cât durează un aviz, cât durează un PUZ, un PUD, cât durează o procedură de minimă vizibilitate cu privire la durata demersurilor noastre.

    În ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile pentru îmbunătăţirea sau extinderea infrastructurii rutiere, noi ne-am arătat permanent disponibilitatea. Mediul privat se mişcă un pic mai repede decât mediul public şi putem susţine orice demers care este în asentimentul autorităţii, fie pentru redactarea unui studiu de fezabilitate, fie pentru redactarea unui proiect tehnic, pentru un pasaj, pentru o lărgire de stradă, chiar şi pentru edificarea unor străzi în cadrul proiectelor noastre pe care, în momentul în care sunt gata, să le donăm municipalităţii, deoarece ele se devină străzi publice şi folosite de toată lumea, care să înleznească traficul din zonă.

     

    Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, agenţie de recrutare pentru firmele din agrobusiness:

    – Pentru administraţiile din Cluj-Napoca şi Galaţi:

    1. Construirea unei strategii agroalimentare regionale, aprobate de către toate partidele, pe un orizont de 10-15 ani, ca şi sector strategic, care să asigure creşterea independenţei alimentare a României şi valorificarea superioară a resurselor existente prin:

    1.1. Susţinerea producătorilor din sectorul agro-alimentar, cu impact direct asupra comunităţii din mediul rural, ca şi antreprenori şi angajatori locali;

    1.2. Facilităţi fiscale pentru orice unitate de producţie/procesare, acolo unde există deficit comercial regional, bazat pe date în timp real de la Institutul Naţional de Statistică (INS) sau pe studii/cercetări private.

    2. Strategie pe 10-15 ani pentru încurajarea revenirii forţei de muncă din diaspora, în special în mediul rural unde este o depopulare accelerată.

    3. Atragerea de fonduri UE la nivel maximal, ca şi resursă financiară, cu formarea unor specialişti permanenţi în UAT (unităţi administrativ teritoriale – n. red.) locale, care să servească atât mediul privat, cât şi pe cel de stat.

    4. Comunicarea de către autorităţi a viziunii acestora/planurilor de dezvoltare/big picture a regiunilor respective, care să ofere perspective locuitorilor, să dea încredere şi să menţină interesul populaţiei (reducând emigrarea şi chiar încurajând revenirea celor din diaspora). Este ca şi cum aş răspunde la întrebarea „De ce aş vrea eu să mă angajez şi să locuiesc în Galaţi/Cluj, cu ce mă atrage regiunea respectivă?“

    – Specific pentru Galaţi:

    1. Alocarea de resurse (administrative, umane, financiare, logistice) care să accelereze dezvoltarea DUNÂREA POLIS, o zonă ce reuneşte Galaţi, Brăila şi, mai nou, Tulcea (bazat pe existenţa podului de peste Dunăre), cu un potenţial uriaş pentru regiunea de sud-est, unde sunt aproximativ 1 milion de locuitori.

    2. Valorificare superioară a fluviului Dunărea: turism fluvial şi resurse piscicole sustenabile, poate a unei mărci comerciale, cum ar fi „Peşte de Dunăre“.

    3. Continuarea strategiei privind energia verde (solar, eolian, hidrogen).

    4. Investiţii privind modernizarea unor instituţii de învăţământ profesional/liceal/universitar care să susţină energia verde.

    5. Finalizare cât mai curând a aeroportului regional.

    – Specific pentru Cluj-Napoca:

    1. Împărtăşirea bunelor practici cu alte oraşe pentru a vedea cum au reuşit dezvoltarea acestei metropole. Să le recunoaştem valoarea şi să o multiplicăm!

    2. Realizarea de produse software cu valoare adăugată (ca în agrifood) versus vânzarea de inteligenţă IT (evitarea lohn-ului intelectual, ca să nu vindem doar „cereale“). Dacă tot a pornit Clujul pe IT, de ce să nu fie şi un Silicon Valley în AI al României?

     

     

  • Ce au însemnat cei cinci ani de Afaceri de la zero şi ce fac astăzi câţiva dintre primii antreprenori care şi-au spus povestea în cadrul acestui proiect?

    În cei cinci ani de Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania, peste 1.300 de antreprenori şi-au spus cu emoţie povestea de viaţă şi de business în faţa camerelor şi a jurnaliştilor ZF, urmând ca experienţele, dorinţele, realizările şi planurile lor de viitor să fie aşternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă şi peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar şi ale Business Magazin.

     

    Dacă ne uităm în urmă, acum cinci ani, mai precis, la luna mai din anul 2019, nu pare că a trecut atât de mult. Însă, în aceşti cinci ani, multe poveşti au fost aflate, ascultate şi spuse mai departe prin proiectul Afaceri de la zero, o emisiune în care rolul principal a fost, este şi va fi jucat de micul antreprenor român. Dar ce înseamnă, statistic, Afaceri de la zero, proiectul Ziarului Financiar susţinut de Banca Transilvania? În cinci ani de Afaceri de la zero, peste 1.300 de antreprenori şi-au spus cu emoţie povestea de viaţă şi de business în faţa camerelor şi a jurnaliştilor, urmând ca experienţele, dorinţele, realizările şi planurile lor de viitor să fie aşternute pe hârtie. Astfel, cinci ani de Afaceri de la zero înseamnă şi peste 200 de articole publicate în paginile Ziarului Financiar şi ale Business Magazin, revista săptămânală a Ziarului Financiar.

    Cei cinci ani de Afaceri de la zero au adus, în fiecare săptămână, de luni până vineri, câte o nouă poveste. Tineri, abia ieşiţi de pe băncile şcolii sau foşti angajaţi în corporaţii ori oameni veniţi din diverse alte domenii au avut curajul să spună da, să dea curs pasiunii, chemării lor şi au făcut business cu multă dragoste şi implicare, renunţând la viaţa pe care o ştiau înainte şi îmbrăţişând-o pe cea de antreprenor. Astăzi, prin proiectul Afaceri de la zero, realizat cu sprijinul Băncii Transilvania, comunitatea micilor antreprenori din România creşte, ei se cunosc unii pe ceilalţi, iar noi, jurnaliştii, dar şi cei care privesc emisiunea şi citesc poveştile lor, aflăm că există, de cele mai multe ori, poate chiar foarte aproape de noi, un om sau o echipă de oameni care creează produsul sau serviciul de care avem nevoie.

    În studioul Afaceri de la zero s-a auzit de mii de ori întrebarea „Cum ai ajuns să creezi această afacere?”, iar ca prin magie, de fiecare dată, de la această simplă întrebare, s-a născut o nouă poveste. Şi, aşa cum ştim încă din copilărie, indiferent de ce întâlneşti pe drum, povestea trebuie să meargă mai departe. Aşa a fost şi în cazul celor mai mulţi eroi ai poveştilor de business de la Afaceri de la zero – au continuat să lupte, să greşească, să înveţe din greşeli, să crească şi să îşi ducă mai departe visul. Sau să nască altele noi.

    Iată ce au făcut în ultimii cinci ani câţiva dintre primii antreprenori care au păşit timid în studioul Afaceri de la zero în mai 2019!

     

    Dan Posea, fondatorul Cozonacul.ro şi al cafenelei Teto

    Dan Posea este primul antreprenor din platforma video Afaceri de la Zero, cel care în mai 2019 povestea despre cum încearcă, împreună cu partenera sa de afaceri, Medeea Piron, să transforme cozonacul dintr-un produs sezonier într-unul care să meargă indiferent de anotimp. Patru ani mai târziu, el se definea ca „antreprenor în real estate şi HoReCa”, fără să fi abandonat complet ideea de început, din „cozonacul.ro”.

    Cafeneaua Teto există din 2018. Pandemia a fost cea mai grea perioadă pentru antreprenorul Dan Posea, iar atunci el avea atât cafeneaua Teto, cât şi laboratorul de producţie, unde făcea prăjituri şi cozonaci. Ulterior, s-a adaptat în pandemie pe partea de brunch & breakfast pentru că a simţit acest trend, aşa că a cooptat în echipă un bucătar şi a dezvoltat această parte atât pe zona de livrări, cât şi direct din locaţie. „Proiectul cu cozonaci l-am pus pe hold pentru că ne-am dat seama că acest concept trebuie industrializat.
    Nu putem face faţă comenzilor
    într-un laborator mic. M-am gândit să identific o fabrică la nivel naţional căreia să îi ofer reţeta şi să intrăm în zona de retail cu acest produs”, a detaliat Dan Posea într-un interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dan Posea şi-a cultivat şi dezvoltat spiritul antreprenorial şi a reuşit, chiar şi în perioadele critice, să îşi susţină businessurile. Întâi a fost cozonacul.ro, după care a început să lucreze în imobiliare, în 2020, iar cu banii câştigaţi a pus pe picioare cafeneaua Teto.

     

    Cristian Lăcraru, fondator, Şcoala IT

    Cristian Lăcraru este un alt antreprenor veteran din proiectul Afaceri de la zero. El a venit pentru prima dată în studioul emisiunii în 2019, pentru a spune povestea proiectului său în zona de educaţie, Şcoala IT, prin care şi-a propus să aducă tehnologia mai aproape de copii. Proiectul său a început cu cursuri de programare şi robotică pe care profesorii Şcolii IT le ţineau în şcoli private din Bucureşti, însă în ultimii ani antreprenorul s-a orientat şi către crearea de conţinut pentru profesori, care să poată fi introdus în predarea materiilor de la clasă. Şcoala IT se apropie de circa 1.000 de elevi astăzi. „Suntem într-un moment în care învăţăm să folosim din ce în ce mai bine tehnologia şi să facem laboratoare inteligente în şcoli. E important să creăm cât mai mult conţinut pentru profesori pentru ca ei să poată preda materia mai departe. Tehnologia ajunge către profesori, iar ceea ce îmi doresc este ca profesorii – indiferent că predau TIC, chimie, biologie sau educaţie fizică – să folosească acest conţinut”, spunea el în cel mai recent interviu din cadrul emisiunii Afaceri de la zero. Dacă la început publicul ţintă al Şcolii IT îl reprezentau copiii cu vârste între 5 şi 12 ani, acum, prin crearea de conţinut, acesta s-a extins şi către elevii clasei pregătitoare, elevii de liceu şi chiar către mediul universitar. În continuare, proiectul se va concentra pe crearea de conţinut pentru şcoli. În paralel, Şcoala IT va continua şi cursurile de robotică şi programare, însă focusul va fi pe conţinutul creat pentru profesori.

    Ana Raluca Chişu, fondatoarea centrului de terapie pentru copii KinetoBebe

    Ana Raluca Chişu, de profesie economist, a înfiinţat la Bucureşti centrul de terapie pentru copii KinetoBebe în 2009, un proiect pornit din dorinţa de a fi o alternativă la ceea ce oferă sistemul de stat atunci când vine vorba de recuperarea pediatrică.

    „În 2009 s-a născut KinetoBebe, dar mai important, s-a născut o nişă în România, cea de recuperare exclusiv pediatrică. KinetoBebe a fost primul centru de recuperare din mediul privat care s-a ocupat exclusiv de bebeluşi şi copii. Am creat o infrastructură a tot ceea ce înseamnă recuperarea copilului. KinetoBebe are astăzi trei centre de recuperare, 16 săli de kinetoterapie, cinci săli de psihologie şi logopedie şi două săli de salinoterapie”, povestea anul trecut antreprenoarea, care a revenit în studioul Afaceri de la zero.

    În toţi aceşti ani, Ana Raluca Chişu a construit o echipă în jurul ei, formată din kinetoterapeuţi, psihologi şi personal care stă alături de părinţi la fiecare pas pe care îl fac în centrele de recuperare. KinetoBebe a trecut de pragul de un milion de lei cifră de afaceri, iar în următorii cinci ani, fondatoarea şi-a propus o creştere economică mult mai mare.

     

    Irina Mărăşoiu, cofondatoare a brandului Pater

    Familia Mărăşoiu din judeţul Argeş produce ţuică din generaţie în generaţie, iar la finalul anului 2017 a apărut brandul Pater. Povestea acestui brand a pornit cu ţuica de prune, însă portofoliul Pater s-a diversificat în ultimii ani şi cu alte distilate, precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, lichioruri şi vişinată. Anul trecut, familia Mărăşoiu a deschis cea de-a doua distilerie, tot în judeţul Argeş. În 2017, atunci când a apărut brandul familiei Mărăşoiu, în portofoliu erau doar trei produse – ţuica de prună, rachiul de pere şi de struguri. În timp, acesta s-a diversificat, însă ţuica a rămas produsul vedetă. Produsele Pater au ajuns încă de la început în marile lanţuri de restaurante, în hoteluri, în mai multe băcănii din Capitală, dar şi în aeroportul Otopeni. „Am intrat şi în restaurantele multor hoteluri, dar şi în restaurantele noastre cu chefi tineri, care mizează pe bucătăria tradiţională reinterpretată. Suntem în circa 140 de locaţii din România”, spunea recent Irina Mărăşoiu. De-a lungul ultimilor ani, Pater nu a schimbat designul produselor. În schimb, a fost introdusă o sticlă mai mică, de 0,5 l, cu o etichetă identică a celei mari, de 0,7 l, pentru a putea fi integrată mai uşor în zona de cadouri.

     

    Aaron Balazs, fondatorul Bikkla şi Pine Lines

    Aaron Balazs, un antreprenor din Gheorgheni, judeţul Harghita, a pornit de la zero, acum şase ani, proiectul Bikkla, un centru de închiriere de biciclete electrice în zona Lacul Roşu şi a adus alături de el trei parteneri francizaţi în zona Transilvaniei şi 50 de biciclete electrice. Înainte de a porni acest proiect antreprenorial, Aaron Balazs se gândea să plece în Austria împreună cu familia lui, însă a hotărât să dea o şansă ideii sale de business. Planul lui era încă de la început francizarea businessului.

    Astăzi, Bikkla încă funcţionează, însă antreprenorul harghitean a pariat şi pe un alt proiect, de data aceasta, în zona de inteligenţă artificială. Pine Lines, proiectul fondat de Aaron Balázs în urmă cu câteva luni, îşi propune să ajute antreprenorii să includă tehnologia ChatGPT în viaţa lor de zi cu zi, astfel încât să îşi crească eficienţa în business.

    „Mama mea culege reţete din zona Transilvaniei şi ne-am dat seama că putem să facem un chatbot pe bază de inteligenţă artificială care să îţi recomande reţete. Am pornit cu 1.000 de euro şi acum avem un chatbot care recomandă reţete din Ardeal. Pe lângă asta ne-am dat seama că sunt foarte mulţi antreprenori care au preconcepţii despre inteligenţa artificială sau pur şi simplu nu ştiu cu ce se mănâncă şi ne-am dat seama că există un gol pe piaţă. Ne-am propus să facem nişte workshop-uri pentru antreprenori de utilizare a inteligenţei artificiale, în principiu, de ChatGPT, ceea ce am şi făcut. Am ajuns la peste 300 de antreprenori. În iunie vom avea primul workshop în Bucureşti”, a povestit Aaron Balázs.

    El a hotărât să dezvolte acest proiect pentru că businessul iniţial, cel cu închirierea de biciclete, era unul sezonier, iar veniturile încasate nu erau constante.    

  • Cum şi-a propus o antreprenoare din România să aducă arta în viaţa cotidiană

    Între creaţia artistică, materialele textile şi lumea digitală, Felicia Pălii a găsit o legătură fină ca mătasea, pe care nu a ezitat s-o exploateze sub forma unui business care îşi propune să aducă arta în viaţa cotidiană. I-a dat numele GOFT şi a pornit într-o călătorie menită să schimbe percepţia asupra artei digitale.

    Felicia a lansat brandul la finalul anului 2022, modelul de business pe care l-a ales fiind unul aparte: lucrează direct cu ilustratori digitali şi foloseşte ţesături naturale premium. „GOFT este un start-up dezvoltat în România şi îşi doreşte să aducă în garderobe frumuseţea artei digitale, fiind gata să o împărtăşească cu toată lumea care este pregătită să accepte o nouă abordare, un nou stil de viaţă, un alt mod de gândire. În ultimii douăzeci de ani, viaţa multora dintre noi s-a mutat din ce în ce mai mult în universul digital. GOFT vine pe contrasens şi creează o nouă punte prin care arta din universul digital este adusă în lumea reală, dar nu oricum, ci la superlativ, prin ţesături de mătase moale şi fină, rezistente şi sustenabile, care nu se şifonează uşor şi care se pot păstra chiar şi de la o generaţie la alta”, îşi explică Felicia demersul.

    La început a avut un partener fondator, însă anul trecut el a ales să rămână doar investitor pasiv în GOFT, fiind implicat în dezvoltarea mai multor proiecte. De atunci, Felicia Pălii a preluat toate aspectele afacerii, de la design digital la gestionarea site-ului şi a platformei de e-commerce, de la logistică internaţională până la gestionarea tuturor proceselor de producţie şi vânzare online. „Ar putea părea contraintuitiv, dar la bază sunt inginer constructor. Cu toate acestea, întotdeauna am fost atrasă şi implicată în procese şi lucruri creative. În prezent, lucrez la cel de-al doilea start-up pe partea de tablouri 3D texturate. Deci este clară înclinaţia către artă şi către întreaga lume creativă.”

    Investiţia iniţială pentru GOFT a provenit din economiile personale, acoperind finanţarea dezvoltării prototipurilor, achiziţionarea licenţelor pentru ilustraţii, producţia de prototipuri şi lansarea iniţială a colecţiilor. Antreprenoarea spune că a luat în considerare şi accesarea unor finanţări pe fonduri europene pentru a deschide un atelier de producţie în România, dar a renunţat la această idee din cauza costurilor ridicate şi a lipsei de personal calificat. Aşa că acum producţia eşarfelor de mătase GOFT are loc într-o fabrică din Shanghai. Produsele sunt disponibile online, uneori şi la diverse evenimente sau târguri din Bucureşti şi din ţară. „În prezent, suntem în discuţii avansate pentru a intra într-un magazin din Sibiu.” În 2023, Felicia Pălii a vândut 60% din prima colecţie pe care a lansat-o, intitulată ReArt. Toţi banii au fost şi sunt reinvestiţi pentru dezvoltarea noilor colecţii şi pentru marketing, responsabilităţi la care lucrează o echipă formată din trei persoane.

    În colecţia actuală, eşarfele, care au dimensiunea de 55×55 cm, sunt disponibile la un preţ de 220 lei. Se pregăteşte însă o nouă colecţie. „Arta este unică, la fel şi fiecare colecţie GOFT. Împreună cu echipa noastră, am conturat o nouă colecţie, care va fi compusă din două modele noi pe dimensiuni diferite, iar planul nostru pe termen scurt este să integrăm două noi colaborări, cu artişti români. Acesta va fi următorul pas şi am putea spune că va fi adoptat în ADN-ul nostru de business – promovarea ilustratorilor români şi a artiştilor români.” Fiecare colecţie GOFT vine într-o serie limitată de articole, de aceea toate colecţiile realizate în colaborare cu artişti români sau internaţionali sunt disponibile într-un număr redus de articole. Iar clienţii apreciază asta. Majoritatea cumpărătorilor sunt doamne şi domnişoare cu vârste cuprinse între 17 şi 50 de ani.

    Totuşi, deoarece GOFT este şi un prestator de servicii, a atras şi clienţi în zona B2B, pentru care produce eşarfe personalizate pentru businessul lor, cum ar fi cadouri corporate pentru 8 martie, Crăciun sau aniversări. „Cea mai recentă lecţie învăţată este că este important să acorzi timpului timpul său. Nu este atât de dificil să începi un brand, ci este dificil să înveţi să îl menţii în top şi să găseşti oamenii potriviţi alături de care să construieşti lucruri minunate pe termen lung. La început, dorinţa şi entuziasmul m-au cuprins, dar apoi am învăţat să accept situaţiile aşa cum vin, să accept ajutorul oamenilor şi să mă bucur de întregul proces de a construi şi administra un business”, povesteşte Felicia Pălii. Piaţa modei este o provocare, este ea de părere, iar nişa pe care şi-a ales-o nu este nici ea deloc uşoară. Pentru a fi competitivă pe piaţă cu brandul GOFT, trebuie să se adapteze şi să îmbunătăţească procesele din eCommerce în fiecare zi. „Pe partea online, reţelele de socializare sunt o altă provocare, având un ritm alert şi trenduri în schimbare constantă. Publicul online este selectiv şi rapid, motiv pentru care încercăm să găsim un echilibru între trendurile actuale şi povestea noastră, pe care o transpunem cât mai real şi transparent posibil. Încă o provocare majoră este gestionarea logisticii internaţionale, asigurarea calităţii premium a produselor şi crearea unei prezenţe de brand puternice pe piaţă.”   

    În colecţia actuală, eşarfele – care au dimensiunea de 55×55 cm, sunt disponibile la un preţ de 220 lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pai din pai – paie pentru băut din tulpini de grâu (Constanţa)

    Fondatoare: Alexandra Ivana şi Andreea Chiţu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Prezenţă: online

    Pressco – cafenea şi prăjitorie de specialitate (Baia Mare)

    Fondator: Răzvan Iagamoş

    Investiţie iniţială: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 590.000 de euro

    Prezenţă: online şi în Baia Mare

    Jumping House – centru de activităţi sportive recreative (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Neagomir

    Investiţii: peste 600.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 480.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca şi Oradea

    Nature Parties by Beautiful Minds – organizare de petreceri pentru copii (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Mitulescu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 150.000 de euro

    Prezenţă: în zona Pipera din Bucureşti

    The Flower Studio – florărie online (Tunari, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Simion

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere. Ea a ajuns să îşi deschidă o unitate chiar în inima Bucureştiului

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.

    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.

    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională

    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online

    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)

    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo

    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Surpriză. O companie de taxi din Bucureşti îşi echipează flota de 1.000 de maşini cu terminale pentru plata cu cardul

    Revolut Business şi Meridian Taxi au încheiat un parteneriat în urma căruia furnizorul de servicii de mobilitate urbană îşi va echipa  flota de 1.000 de vehicule cu terminale de plăţi Revolut Reader, au transmis reprezentanţii companiei Revolut printr-un comuncat.

    „(…) Meridian Taxi a devenit unul dintre primii clienţi ce va folosi la scară extinsă produsele noastre de acceptare de plăţi. (…) Ne aşteptăm să vedem tot mai multe tipuri de companii, de diferite dimensiuni, de la reţele de comerţ alimentar sau de haine la mici comercianţi de produse de larg consum, restaurante sau frizerii, cum adoptă aceste servicii de încasare plăţi de la consumatori, prin metode de plată avansate şi soluţii care le fac viaţa mai uşoară. Vedem cum tot mai multe companii româneşti au încredere în Revolut Business pentru a se dezvolta, pentru a-şi extinde operaţiunile în afara României sau pentru a-şi reduce costurile bancare (…)”, a spus Iulian Boia, Sales Manager Revolut România.

    Practic, şoferii de taxi vor avea un mijloc de încasare de plăţi care le va permite pasagerilor să achite cursele atât cu cardurile fizice, cât şi cu cardurile virtuale integrate în portofele electronice. Potrivit reprezentanţilor Revolut, Meridian Taxi introduce, pe lângă echipamentul de încasare plăţi, şi o nouă metodă de checkout la plata cu cardul, Revolut Pay, care le va permite utilizatorilor Revolut să facă plata cu doar un click.

    Dan Boabeş, antreprenor român, deţinător al companiei Meridian Taxi, a scris pe pagina proprie de Facebook că „(…) Meridian va utiliza de la Revolut Business nu doar noua soluţie POS (prin care se poate încasa orice tip de card bancar) ci şi multe alte facilităţi ale platformei: decontări rapide şi automate cu şoferii – parteneri; carduri bancare virtuale pentru şoferii Meridian; integrare prin API cu noua platformă software a Meridian; cross promotion Meridian – Revolut. Deja toate taxiurile Meridian care preiau curse de la aeroportul Henri Coandă sunt dotate cu POS-uri, pasagerii putând achita cu orice card bancar, naţional sau internaţional.”

    „(…) Acest parteneriat rezolvă o problemă importantă a taximetriei din Bucureşti – achitarea curselor de taxi direct cu cardul. Şoferii pot accepta acum plăţi electronice în maşină, oferind o modalitate de plată modernă şi convenabilă pentru clienţi (…)”, a mai spus Dan Boabeş în comunicatul transmis de Revolut.

    Potrivit unui studiu Dynata realizat la comanda Revolut în rândul a 1.000 de respondenţi, din piaţa locală, 69% dintre românii au spus că preferă fintech-urile şi băncile digitale pentru că acestea sunt intuitive şi uşor de folosit, 42% pentru că astfel economisesc bani, 33% pentru că aşa câştigă timp, 26% pentru că pot face mai mult decât obişnuitele tranzacţii bancare sau, în aceeaşi proporţie, pentru că astfel pot beneficia de diferite bonusuri la încasarea salariului. Chiar dacă numerarul încă mai este folosit de români pentru cumpărături, peste 21 milioane de carduri erau active în primul semestru al anului trecut, potrivit datelor de la Banca Naţională a României.              

    „Datele interne ale Revolut  arată că transportul este una dintre principalele categorii de cheltuieli pentru utilizatorii români, cu o creştere de 64% a sumei totale a tranzacţiilor şi cu 57% a numărului de tranzacţii efectuate, în primul trimestru din 2024 faţă de acelaşi trimestru din 2023. Plăţile către companii de taxi şi servicii de mobilitate cu autoturisme de lux au crescut cu 18% ca sumă totală în T 1 din 2024 vs T 1 din 2023, şi cu 12% ca număr de tranzacţii, în aceeaşi perioadă.”

    În Bucureşti, unde rata de adopţie a băncii digitale Revolut se apropie de 50% în rândul clienţilor retail, au mai spus reprezentanţii Revolut.

     

  • Cum a reuşit o femeie din Aiud să construiască o afacere cu care vrea să cucerească toată ţara după ce a transformat tradiţia în profit timp de 10 ani

    Undeva în inima Transilvaniei, în Aiud mai exact, un brand se dezvoltă de mai bine de un deceniu, pe rădăcinile sădite de fondatoarea sa, Adriana Duna. Afacerea poartă numele De la Georgia, referire la fiica antreprenoarei, şi este ca o carte de poveşti gastronomice, readuse la lumină din arhivele perioadei în care Aiudul a reprezentat un nucleu important al Transilvaniei, oraşul moştenind un amestec de gusturi şi reţete lăsate de saşi, maghiari şi români.

    Avem o poveste profundă legată de tradiţiile bucătăriei transilvănene, purtăm o ştafetă a gusturilor şi a tehnicilor culinare care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. De la mamele şi bunicile noastre, am învăţat secretele şi reţetele tradiţionale, dar ne-am şi adaptat la cerinţele şi gusturile contemporane, perpetuând astfel moştenirea culinară a regiunii”, îşi explică demersul Adriana Duna.

    Absolventă a Facultăţii de Chimie şi Chimie Industrială de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi a Facultăţii de Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică de la U.S.A.M.V. Bucureşti, Adriana Duna a intrat în mediul de afaceri în 1994, pornind cu o sumă de bani împrumutaţi de la un prieten pentru a deschide o firmă. Debutul l-a făcut cu un mic magazin, extinzându-se apoi în domeniul tâmplăriei PVC şi al amenajărilor interioare. După criza care a început în 2008, a făcut o schimbare de macaz şi a fondat De la Georgia, un business în domeniul alimentar, care s-a extins mai târziu şi cu două proiecte în HoReCa – restaurantul La Conac şi spaţiul pentru evenimente La Baltă, ambele în Aiud, judeţul Alba. „Pe partea de producţie alimentară, facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.

    Vindem băcăniilor din judeţul Alba şi din ţară, magazinelor Transeuro din Alba, magazinelor AvisCom din Alba şi Hunedoara, magazinelor Home Garden din Cluj, în cofetăria proprie din Aiud, la punctul de lucru din Kaufland Alba Iulia şi online. Căutăm în continuare colaboratori interesaţi de produsele noastre de băcănie.” Şi nu doar atât, pentru că brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii. Preţurile, potrivit site-ului, pornesc de la 3,49 de lei pentru un baton de casă, urcă la 6,9 lei pentru o pungă cu mix de jeleuri şi ajung la 18,9 lei pentru un borcan de zacuscă.

    „De asemenea, în cadrul laboratorului propriu, producem prăjituri de casă şi torturi, pe care le comecializăm în cofetăria noastră din Aiud, în Kaufland Ampoi din Alba Iulia şi la evenimente, unde suntem prezenţi cu candy bar. La nivel de grup, avem 160 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. Oferim şi servicii de catering, pentru diverse companii, şcoli şi alţi parteneri.” Gestionarea unui business vine cu multe provocări, recunoaşte Adriana Duna, iar pe drumul parcurs până acum a acumulat mai multe lecţii.

    Una dintre ele este că angajaţii specializaţi sunt esenţiali pentru creşterea afacerii. „Găsirea şi păstrarea acestor talente pot fi o provocare într-un mediu concurenţial sau în condiţiile unei pieţe a muncii fluctuante. Taxele mari şi o legislaţie în continuă schimbare pot afecta profitabilitatea şi stabilitatea financiară a afacerii noastre. Adaptarea la noile reglementări şi gestionarea corectă a impozitelor devin priorităţi constante”, mărturiseşte ea.    ■

    „Facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.“ – Adriana Duna

    Brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Rox Specialty Coffee – cafenea de specialitate cu prăjitorie (Baia Mare)

    Fondatori: Delia Avram şi Thomas Danciu

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: Baia Mare

    ONOR Tea – brand de ceaiuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Filip

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine şi cafenele din Bucureşti

    Centrul 9 luni – centru pentru viitorii părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pop

    Investiţii: 45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Miss Green – companie care se ocupă cu închirierea plantelor pentru clădirile de birouri şi pentru diverse evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefania Pantaia

    Cifră de afaceri estimată în primul an de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ploieşti

    Cubetic GHWS – companie care furnizează soluţii IT (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Gherbezeanu

    Cifră de afaceri în 2023: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath, integrată cu Microsoft Copilot pentru Microsoft 365. „Integrarea va permite clienţilor comuni să automatizeze mai multe activităţi şi să îmbunătăţească experienţele utilizatorilor finali ai UiPath”

    UiPath, lider în domeniul software-ului de automatizare a întreprinderilor şi AI, anunţată o integrare între Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath şi Microsoft Copilot pentru Microsoft 365. Integrarea va permite clienţilor comuni să automatizeze mai multe activităţi şi să îmbunătăţească experienţele utilizatorilor finali ai UiPath, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Colaborarea noastră cu Microsoft integrează automatizările UiPath pentru a permite potenţialelor milioane de utilizatori Microsoft să extindă puterea automatizării în cadrul Microsoft Copilot prin accesarea GenAI şi a modelelor specializate de AI ale UiPath. Ne străduim să accelerăm realizarea potenţialului uman prin intermediul platformei noastre de automatizare end-to-end, care permite oricărui lucrător să automatizeze procesele de business, oricărui programator să producă experienţe mai elevate pentru utilizatori şi oricărei întreprinderi să ofere spaţii de lucru digitale transformate cu ajutorul AI şi al automatizării”, a spus Graham Sheldon, Chief Product Officer la UiPath.

    Platforma de Automatizare a Proceselor de Business a UiPath permite clienţilor să sporească productivitatea, să transforme experienţele utilizatorilor şi să inoveze mai rapid cu automatizări bazate pe inteligenţă artificială, au mai spus reprezentanţii UiPath.

    „UiPath este unul dintre primii parteneri de ecosistem pentru Copilot for Microsoft 365 şi Microsoft Teams; cu ajutorul plugin-ului, clienţii comuni pot accesa capabilităţile de automatizare de nivel enterprise ale UiPath din Copilot for Microsoft 365, Teams, UiPath Autopilot™ sau propria experienţă personalizată de tip copilot. Aceşti clienţi pot utiliza Microsoft 365 Graph ca bază de cunoştinţe şi automatizările UiPath împreună cu modelele de înţelegere a documentelor (document understanding) pentru a automatiza procesele de afaceri end-to-end.”

    Potrivit sursei citate, Copilot pentru Microsoft 365 şi Teams aduc capabilităţi noi şi puternice de GenAI pentru cei care activează în domenii de muncă bazată pe cunoaştere din întreaga lume care folosesc zilnic aplicaţiile Microsoft 365. Copilot pentru Microsoft 365 le permite utilizatorilor să analizeze, să obţină informaţii despre datele stocate în Microsoft 365 Graph şi să colaboreze cu colegii de muncă pe sarcinile de muncă.

    „Integrarea UiPath Business Automation Platform cu Microsoft Copilot permite utilizatorilor Microsoft 365 să descopere şi să execute automatizări UiPath direct din Copilot pentru Microsoft 365. Soluţii ca aceasta se află la centrul avansării unei noi ere a muncii cu Microsoft Copilot, ajutând angajaţii să devină mai productivi şi mai creativi”, a spus Srini Raghavan, vicepreşedinte, Produs, Microsoft Teams Ecosystem.

    De asemenea, plugin-ul UiPath şi integrarea cu Copilot pentru Microsoft 365 le permite clienţilor comuni ai UiPath şi Microsoft să îşi automatizeze procesele de afaceri end-to-end şi să colaboreze cu colegii direct în Teams. Astfel, clienţii vor avea acces la o librărie de automatizări predefinite pentru a rula automatizări care finalizează sarcini comune, repetitive, împreună cu automatizări specializate care sunt create special pentru sarcini specifice unei funcţii sau unei industrii, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii pot, de asemenea, să descopere şi să ruleze automatizări dezvoltate de către compania lor.

    „De exemplu, acum agenţii de credite pot procesa cererile de împrumut direct prin intermediul Teams, solicitând un rezumat al cererilor de împrumut primite, cerând UiPath să le trimită spre aprobare şi să efectueze verificările de fond necesare pentru clienţi, să se ocupe de comunicarea prin e-mail cu clienţii şi chiar să obţină semnături digitale pentru a stabili ratele.”

     

  • Ce vrea mediul de business de la europarlamentari: Mai puţine reglementări şi un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal

    Radu Burnete, directoul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a vorbit în cadrul unui eveniment organizat de asociaţie despre priorităţile mediului de business pe agenda europeană, în contextul alegerilor europarlamentare, care vor avea loc pe 9 iunie.

    Este nevoie de mai puţine reglementări, a spus el, dar şi de un „Industrial Deal”, pe lângă Green Deal.

    „Suntem angajaţi la Green Deal şi nu credem că ar trebui să ne întoarcem din drum, dar mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Vorbim şi de un Industrial Deal: trebuie să facem şi tranziţia şi să rămânem şi competitivi. Nu este simplu, dar este esenţial”, a spus el.

    La dezbatere au fost invitaţi candidaţi sau reprezentanţi ai tuturor partidelor din România care s-au înscris în cursa pentru Bruxelles. Au fost prezenţi: Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forţa Dreptei, fostă PNL) şi Dragoş Pâslaru (Renew Europe).

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 17 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naţionale şi este partener de dialog social, reprezentativă la nivel naţional. Cu o contribuţie de peste 26% din în PIB şi un total de peste 330.000 de angajaţi în aproape 2.200 de firme mari şi mici, cu capital străin şi autohton, Concordia este singura organizaţie din România membră în BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).

    Ce a mai spus Radu Burnete la dezbatere:

    Ne preocupă să fim mai prezenţi la Bruxelles. Noi suntem deja membri Business Europe, organizaţie cu care colaborăm, dar ne propunem să ne deschidem şi vom deschide un birou al Concordia la Bruxelles de anul acesta şi în anii viitori sper să avem acolo o echipă cu care să putem colabora. Am auzit adesea mediul de business să se plângă că clasa politică nu reprezintă eficient interesele acolo şi am realizat că nici noi nu ne reprezentăm interesele.

    O să avem un birou acolo, o să vedeţi mai mulţi colegi din Concordia şi din cele sectoare pe care le reprezentăm şi sperăm la o colaborare bună.
    Avem şi un document cu priorităţile noastre. Business Europe reprezintă peste 20 mil. de companii.
     

    Prima prioritate este că Europa a pierdut din competitivitate, în special în raport cu China şi SUA şi ne dorim foarte mult să facem repede nişte lucruri care să repună Europa în competiţie. Noi, România, nu am pierdut foarte mult, pentru că aveam nişte avantaje care ţineau de forţa de muncă şi fiscalitate, dar pe măsură ce mergem către media europeană, trebuie să găsim alte avantaje competitive.
     

    A doua ţine de reducerea birocraţiei şi aici este un angajament european de a reduce obligaţiile de raportare cu cel puţin 25%, dar suntem interesaţi şi mai mult de o eficientizare a reglementărilor UE şi aici pun integrarea mai puternică a pieţei unice.
    Cel mai important avantaj competitiv este să avem o piaţă unică funcţională. Pe viitor ne dorim mai puţine Directive şi mai multe Regulamente – directivele dau flexibilitate, dar ne trezim cu 27 de regimuri legislative şi să facem business în Europa devine dificil.

  • Mesajul Fildas-Catena, cel mai puternic grup din comerţul farma: Cea mai importantă provocare e legată de taxarea firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Există societăţi care nu pot susţine o astfel de taxă

    ♦ Guvernul şi-a asumat un pachet de măsuri fiscale, printre care impozitarea cu 1% pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 mil. euro ♦ Măsura pune presiune pe mediul de afaceri, mai ales pe businessurile cu rulaje mari şi marje mici ♦ Grupul Fildas-Catena: Taxa nu are logică economică.

    Grupul Fildas-Catena, dez­voltat de antreprenoarea Anca Vlad, care a ajuns la 14 miliarde de lei cifră de afaceri în 2023, spune într-un răspuns pentru ZF că principala provocare este taxa de 1% impozit pe cifra de afaceri, una dintre măsurile fiscale asumate de guvern. Băncile plătesc deja 2% din cifra de afaceri.

    „Acum cea mai importantă provocare este legată de introducerea în România a taxării firmelor mari cu 1% din cifra de afaceri. Introducerea unei taxe calculate ca procent din cifra de afaceri nu are logică economică. Sursa plăţii impozitului pe profit nu poate fi decât profitul însuşi, ca rezultat economic. Există ramuri, societăţi şi chiar linii de business care nu pot susţine o astfel de taxă aplicate asupra «preţului unui produs»“, potrivit răspunsului de la Fildas-Catena.

    Sectorul de distribuţie, în care grupul farmaceutic este prezent cu Fildas, dar şi comerţul cu medicamente în farmacii sunt caracterizate prin rulaje mari, cifre de afaceri de miliarde de lei şi marje de profit mai reduse. În cazul celor două divizii ale Fildas-Catena, marjele de profit din cifra de afaceri nu depăşesc 5%.

    Anterior, companiile din industria medicamentului s-au confruntat cu probleme date de lipsa materiilor prime, discontinuităţi la medicamente, inflaţia crescută, aspecte care nu au ocolit nici grupul Fildas-Catena.

    În comparaţie cu anul anterior, la nivel de grup, Fildas-Catena are cu aproape 2 miliarde de lei mai mult la afaceri, adică 14 mld. lei.

    În continuare, businessul cu farmacii este mai mare faţă de cel din distribuţie strict ca nivel al cifrei de afaceri, însă în anul 2023 rezultatele diviziei de distribuţie s-au apropiat la o diferenţă de câteva sute de milioane de lei. Astfel, cele 929 de farmacii Catena au adus 7,1 miliarde de lei, în vreme ce distribuţia s-a situat la 6,9 miliarde de lei.

    Grupul Fildas-Catena este construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

    Antreprenoarea a pus bazele Fildas Trading în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a intrat şi pe partea de retail, cumpărând o reţea cu 30 de farmacii în Piteşti (judeţul Argeş).