BusinessMagazin

Tag: buget

  • Klaus Iohannis a promulgat bugetul de stat pe 2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021: „Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021”.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Potrivit sursei citate, bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, „va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut”.

    „Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite. Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în finalul comunicatului de presă remis MEDIAFAX.

    Bugetul de stat pe anul 2021 a fost votat, marţea trecută, în Parlament în forma aprobată de Guvern. Social-democraţii au acuzat coaliţia de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară” şi a impus controlul absolut asupra bugetului, contrar prevederilor constituţionale şi cutumelor democratice.

    În favoarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021 au votat 234 de deputaţi şi senatori, iar 170 de parlamentari au votat împotrivă.

  • Premierul Florin Cîţu: Taxele nu cresc pentru că ar fi sinucigaş să faci aşa ceva în criză. Bugetul pe 2021 este orientat spre investiţii. “Agro Invest” porneşte cu un buget de 1 mld. lei

    “Nu introducem noi taxe. Să introduci taxe într-o perioadă în care dinamica economiei e sub potenţial sau să creşti taxe este sinucigaş”, a spus premierul, sâmbătă, la o întâlnire cu reprezentanţii administraţiei din judeţul Vrancea.

    Premierul susţine că măsurile pe care le-a luat guvernul au condus la o recuperare în „V” a economiei în ultima parte a anului trecut: „În trimestrul patru (al lui 2020 – n.red.) – aşa cum am spun noi în scenariul pe care toată lumea l-a cam igonorat, unii l-au hulit, alţii au spus că nu se poate – acea revenire în <V> s-a adeverit şi, în trimestrul patru, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană”. Premierul susţine că revenirea la deficitul bugetar de sub 3% din PIB, până în 2024 (planul guvernului său), se va face prin digitalizarea administraţiei, fapt care va permite o colectare mai bună, nu prin taxe noi.

    Pe tot anul 2020, economia a scăzut, faţă de 2019, mai puţin decât anticipau analizele economice. Am avut o cădere de 3,9% faţă de 2019. În trimestrul al patrulea, economia a crescut, în termeni reali, cu 5,3% faţă de trimestrul al treilea, trimestru care, pe datele revizuite ale INS, a crescut cu  6,1% faţă de trimestrul al doilea. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce în­seamnă o recuperare semnificativă. Astfel că prognozele pentru 2021 s-au îmbunătăţit, unii economişti sugerând chiar o recuperare totală în acest an.

    Astfel stând lucrurile, „economia şi-a creat această bază de creştere pentru 2021”, spune premierul.

    „Lecţia pe care am învăţat-o în criza trecută şi pe care am aplicat-o anul trecut a fost simplă: cât mai multe investiţii!”

    „Dacă vrei să creşti, să ai o economie puternică, trebuie să investeşti”.

    „Am investit mai mult, economia a crescut şi, astfel, am avut venituri ca să plătim pentru pandemie”, spune premierul.

    Veniturile bugetului consolidat au crescut în 2020 cu 0,4%, cu o contribuţie însemnată a fondurilor UE. Dar, cheltuielile au crescut cu 14,8%. Astfel, deficitul bugetar a fost de 102 mld. lei, iar datoria publică a avansat cu 124 mld. lei, echivalent a 47% din PIB – cu 12 puncte procentuale din PIB peste nivelul din 2019. Anul acesta, deficitul fiscal ar urma să crească cu 80 mld. lei (7,16% din PIB), iar datoria publică va merge până la 55% din PIB.

    „Acest buget (pe 2021 – n.red.) are în centru investiţiile”, spune premierul.

    Anul trecut, investiţiile, din buget şi din fonduri UE, au fost de 53 mld. lei, în creştere cu 9,5 mld. lei faţă de 2019. Anul acesta, ele sunt prevăzute la 62 mld. lei, în legea bugetului consolidat.

    „Suma de 62 mld. lei este alocată pe proiecte care se pot face (teoretic – n. red.) în 2021 – asta a fost provocarea, nu să punem în buget proiecte care doar să fie acolo iar, la finalul anului, să luăm banii înapoi pentru că acestea nu se pot executa. Unele vor fi finalizate, altele nu, dar ne gândim cum facem în perioada următoare”.

    Premierul spune că bugetul mizează foarte mult pe fondurile UE. Anul trecut, 47% din investiţii au venit din fonduri UE. Anul acesta, procentul anticipat va creşte la 52%.

    „Bugetul este unul puternic echilibrat.”

    Premierul spune că mandatul să vrea să rămână sub semnul „construcţiilor de spitale noi” şi promite că guvernul va finanţa, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (30 mld. euro), toate spitalele care pot fi finalizate până în 2026 (finalul PNRR).

    De asemenea, el mai spune că IMM Invest este prelungit în 2021 şi că noul plan, Agro Invest, care va oferi garanţii iniţiale de 1 mld. lei, va primi garanţii noi, dacă se va dovedi un succes.

    Premierul s-a pronunţat pentru acordarea de garanţii şi nu de subvenţii pentru că ar fi vorba, spune el, despre „mentalitate”: când primeşti garanţii ştii că trebuie să le returnezi şi eşti interesat să-ţi construieşti pe baze noi businiss-ul.

     

  • Gabriela Firea, despre buget: I-am prins cu falsul! Consecinţele le vor suporta toţi românii

    Gabriela Firea anunţă că a descoperit diferenţe de calcul între site-ul ANAF şi proiectul de buget.

    „I-am prins cu falsul! Au jonglat cifrele din buget, ca să iasă cum vor ei, dar consecinţele le vor suporta toţi românii. Dovada: întregul buget este construit pe un fundament falsificat, şi anume valoarea salariului mediu estimat din 2021, care a fost pusă din pix! Potrivit site-ului ANAF, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea BASS a fost în 2020 de 5429 de lei. În proiectul de buget al lui Cîţu, acelaşi indicator este trecut pentru 2020 la suma de 5.150 de lei. De ce 5150 lei şi nu 5429 lei?! Simplu, ca să poată minţi premierul Cîţu că salariul mediu va CREŞTE la 5380 lei în 2021! De fapt, scade”, a scris, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Senatorul PSD mai susţine că greşeala este intenţionată deoarece, în funcţie de salariul mediu, se fac numeroase calcule economice.

    „De ce trebuia scăzut salariul mediu!? Simplu, fiindcă sunt şi alţi indicatori legaţi de valoarea sa! Printre aceştia, ajutorul de deces! Aşadar, Cîţu a scăzut până şi ajutorul de deces în 2021! Mai mult decât atât, Guvernul nu măreşte punctul de pensie, aşa cum este el prevăzut de lege, astfel încât să ajungă la 1.775, apoi 1.875 de lei”, a precizat Gabriela Firea.

    Senatorul a mai calculat şi cât reprezintă pensiile din PIB-ul României. Firea a tras concluzia că statul consumă doar 7,83% din PIB, în vreme ce media europeană este de 13% din PIB.

     

  • Firea: Manipularea supremă-Să convingi oamenii care trăiesc în sărăcie să nu-şi mai ceară drepturile

    Prim-vicepreşedintele PSD Gabriela Firea acuză „o manipulare supremă”, aceea de a convinge oamenii care trăiesc în sărăcie să nu îşi mai ceară drepturile, pe motiv că statul nu are bani”. Firea reclamă că aceasta este ceea ce a reuşit „Coaliţia Austerităţii”.

    „Manipularea supremă: să convingi oamenii care trăiesc în sărăcie să nu îşi mai ceară drepturile, pe motiv că statul nu are bani – asta a reuşit Coaliţia Austerităţii. Adică bogaţii au convins săracii că nu mai sunt bani şi pentru ei”, acuză Gabriela Firea.

    Prim-vicepreşedintele PSD afirmă că este „treaba statului” să identifice surse de finanţare sau să mărească gradul de încasare a taxelor şi impozitelor.

    „Asta nu e problema copiilor, a pensionarilor sau a oamenilor care muncesc. În loc să facă asta, Coaliţia Austerităţii a respins toate amendamentele PSD la Legea Bugetului de Stat, care prevedeau creşterea alocaţiilor, a salariilor din Educaţie, Sănătate şi a pensiilor. Asta deşi PSD a construit un buget paralel şi a arătat că sunt bani pentru toate acestea! Premierul Cîţu a construit bugetul pe logica când iei din puţinul celor mulţi (şi săraci) se face mult pentru cei puţini (şi bogaţi)”, conchide Firea.

  • Ciolacu: PSD va depune plângeri penale pentru alocarea discreţionară de bani către judeţe

    Marcel Ciolacu spune că nici un partid politic nu şi-a permis în 30 de ani o astfel de alocare discreţionară de fonduri.

    „Judeţul Covasna, cel mai mic judeţ din România, a primit 21 de milioane. Banii s-au direcţionat discreţionar numai către anumite autorităţi. Judeţele care nu au primit nimic sau au primit sume derizorii au un singur element comun: sunt conduse de administraţii câştigate de PSD. vom face toate demersurile necesare să se facă dreptate”, a spus Ciolacu.

    Acesta a afirmat că plângerile penale anunţate de PSD vizează „pe toată lumea care a semnat acest document (o anexă prin care s-au alocat fonduri – n.r.), inclusiv pe cei care au venit cu fundamentarea”.

    „Domnul Cîţu nu va trebui să vină în Parlament să explice, va merge de la procuratură să explice”, a adăugat liderul PSD.

    Ciolacu a afirmat că în administraţiile anterioare nu s-a făcut vreodată „o anexă separată, fără criterii, un troc politic”.

    Potrivit acestuia, toţi aleşii locali PSD vor să vină la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, să protesteze, fiindcă preşedintele ar fi trebuit să sesizeze aceste probleme.

    În ce priveşte o eventuală atacare a bugetului la CCR, Ciolacu a spus că decizia va fi luată zilele următoare şi că exită „două – trei elemente cu potenţial neconstituţional pe care le studiem”.

  • Cîţu, despre buget: E concentrat pe investiţii, care forţează reforma

    Bugetul este concentrat pe investiţii şi forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, spune premierul Florin Cîţu, care respinge ideea unui buget al austerităţii: „ Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date”.

    „Este un buget concentrat pe investiţii şi un buget care forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, de aceea prefer să iasă din Parlament aşa cum a fost aprobat de Guvern”, spune Florin Cîţu.

    Premierul spune că bugetul pe 2021 nu este mic.

    „Avem un buget cu cheltuieli mai mari decât anul trecut. Nu avem cum să spunem că este un buget mic. Banii pe care îi avem au fost împărţiţi în toate ministerele, pe proiecte de priorităţi. (…) Fiecare minister a avut anul trecut cheltuieli suplimentare cu pandemia, iar unele nu se mai regăsesc anul acesta. Este un buget mai mare decât anul trecut, deficitul în scădere, dar sunt 80 de miliarde de lei bani pe care îi punem în economie. Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date”, conchide Cîţu.

  • Bugetul Ministerului Dezvoltării, 7,15 miliarde. Se va extinde reţeaua de creşe

    Bugetul Ministerului Dezvoltării este de 7,15 miliarde de lei faţă de 5 miliarde de lei la începutul anului trecut, a anunţat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Printre alte proiecte, va fi extinsă reţeaua de creşe din România.

    „Acest buget este unul care ne permite să dezvoltăm. Preconizăm că vom finaliza, în anul 2021, 237 de obiective construite prin Compania Naţională de Investiţii, şi 1.152 de locuinţe noi pentru tineri, prin ANL, de exemplu”, spune Cseke Attila.

    În timpul dezbaterii pe legea bugetului, Cseke Attila a declarat că ministerul va începe, pe lângă proiectele aflate în derulare, şi programe noi de dezvoltare. Astfel, va fi extinsă reţeaua de creşe din România.

    Ministrul a subliniat că au fost făcute planurile conceptuale pentru cele trei tipuri de clădiri de creşe, iar până la sfârşitul acestui an se va începe construcţia acestora.

    „Avem nevoie de creşe, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de locuri disponibile în creşe. Nici patru la sută dintre copii cu vârsta de până la trei ani nu au loc în cele 386 de creşe din ţară, în acest moment. Dacă vrem să sprijinim tinerii să întemeieze o familie şi să se stabilească în localitatea unde locuiesc, avem nevoie de mai multe creşe”, a spus ministrul.

    Cseke Attila a anunţat şi un buget de aproape 380 de mililioane de lei pentru localităţile din România, în vederea organizării lucrărilor de cadastrare şi carte funciară: „În anul 2021, se lansează o nouă etapă de finanţare (etapa VII) pentru înregistrarea sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, de care vor beneficia 2.371 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) eligibile. Fiecare dintre acestea va primi câte 160.000 lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară”.

  • Priorităţile UDMR, explicate de Kelemen Hunor, vicepremier în Guvernul Cîţu: Dezvoltarea instituţiilor de sănătate şi investiţii pentru comunitatea maghiară

    La elaborarea proiectului de buget pentru anul 2021, UDMR a avut două priorităţi, iar una dintre ele se referă la continuarea dezvoltării instituţiilor medicale şi la sprijinirea investiţiilor mari, a declarat, joi, vicepremierul Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii.

    „Comisiile specializate ale parlamentului iau în considerare proiectele de buget de stat pentru anul 2021 în aceste zile. UDMR a avut două priorităţi importante la dezvoltarea bugetului. Pe de o parte, continuăm să dezvoltăm instituţii de sănătate şi să susţinem investiţii mari importante pentru comunitatea maghiară, deci Spitalul de Urgenţă Judeţean din Miercurea Ciuc este de 12,2 milioane lei, centrul de sănătate Vlăhiţa este de 1,2 milioane de lei, pentru Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc – 3 milioane lei, Spitalului Municipal Gheorgheni – 6,45 milioane lei, Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare – 18 milioane lei, Spitalului Judeţean de Urgenţă Sălaj – 7 milioane lei, iar Spitalul Municipal Dej va primi 2,85 milioane lei”, transmite Kelemen Hunor.

    De asemenea, liderul UDMR anunţă că Guvernul va aloca 8 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurală a Parcului Industrial din Sfântu Gheorghe, 11,3 milioane lei pentru înfiinţarea unui centru medical în Sfântu Gheorghe şi pentru finanţarea infrastructurii necesare funcţionării instituţiilor din subordinea Consiliului Judeţean Covasna, 1,75 milioane lei pentru construirea unui stadion pentru Liceul Sportiv din Sfântu Gheorghe, 10 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor şi echipamentelor pentru Aeroportul din Târgu Mureş, 12 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare locală pentru administraţiile locale din grupul GAL Bihor (Grupul de Acţiune Locală), respectiv 8 milioane lei pentru finanţarea proiectelor de apă şi canalizare din regiunea nord-vest a judeţului Bihor.

    „O altă prioritate a UDMR la elaborarea bugetului a fost ca prin distribuirea impozitului pe venit –rămas în procent de sută la sută la nivel local – să consolidăm poziţia Consiliilor Locale şi Judeţene, totodată am propus înfiinţarea unui fond în gestionarea administraţiilor locale, pentru finanţarea instituţiilor de teatru şi operă, aflate în subordinea autorităţilor locale. Acest procent reprezintă 2 la sută din totalul impozitului pe venit”, conchide Kelemen Hunor.

  • Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor în 2021

    ♦ Ministerul Transporturilor are un buget total de 14,1 mld. lei în 2021, dintre care întreţinerii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt alocaţi 5,8 mld. lei.

    Bugetul alocat Ministerului Transporturilor în 2021 este de 14,1 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de bugetul din 2020. Pentru partea de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere Ministerul a alocat credite bugetare în valoare de 5,8 mld. lei, arată o anexă care însoţeşte proiectul de buget.

    Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat că pentru întreţinerea infrastructurii rutiere au fost alocate 617 mil. lei.

    „Am crescut şi suma alocată întreţinerii infrastructurii rutiere! Cu 10% faţă de execuţia preliminară din 2020, adică până la 617 milioane lei. Am spus de la debutul mandatului că bani vor fi. Constructorii şi managerii au primit de la mine mesajul să lucreze cât pot de mult pentru că e nevoie să creştem România împreună”, a scris el pe Facebook.

    Printre cele mai importante proiecte pentru care există alocare bugetară în 2021 sunt secţiunile 1-5 din Autostrada Sibiu-Piteşti, un sector din Autostrada Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Centura  de Nord şi Centura de Sud a Bucureştiului, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

    Cei de la Transporturi au mai scris în anexa la proiectul bugetului că pe parcursul anului 2021 se vor aloca bani şi pentru o secţiune din Autostrada A7.

    „Obiectivul ‘Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani’ va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.”

    De asemenea, printre principalele proiecte de modernizare a drumurilor naţionale se află DN 18, Moisei – Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Ioneşti – Vârfurile – Stei – Beiuş – Oradea (finalizarea in integralitate), DN 5, Bucureşti – Adunaţii Copăceni; DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2); DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov.

    În documentul citat, reprezentanţii Transporturilor notează că modernizarea unui drum costă în România 800.000 de euro pentru 1 km.

    „Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuţia acestor tipuri de lucrări până la construirea reţelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii reţele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implica costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costa cca 800.000 euro).”

    Practic, cu alocarea de 517 mil. lei (126 mil. euro) se pot reabilita  158 de kilometri de drum. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, din care aproape 59% din drumuri au durata de utilizare depăşită.

    „Durata normală de funcţionare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulaţie a drumului ca nou şi până la introducerea sa în prima reparaţie capitală sau între două reparaţii capitale”, mai notează reprezentanţii CNAIR.

  • Ciolacu, lui Cîţu: Aţi dovedit filosofia de viaţă: „Nici să mori nu e gratis”

    Marcel Ciolacu a spus, în plenul Parlamentului, la Ora Premierului, că Florin Cîţu a vorbit 10 minute, timp în care România s-a împrumutat cu 600 de mii de euro.

    „O mie de euro pe secundă, furaţi din buzunarul fiecărui român! Pe care îi vor plăti copiii şi nepoţii noştri! Dar, domnule Cîţu, nu aveţi bani să le plătiţi salariile restante minerilor din Valea Jiului, care stau de 7 zile blocaţi în subteran! Deşi, în campanie, aţi găsit 2 miliarde doar pentru primarii PNL, mită electorală! Pe aceştia aţi avut de unde”, spune Marcel Ciolacu.

    Ciolacu i-a cerut premierului să le dea banii minerilor din valea Jului, pentru că sunt bani „munciţi şi meritaţi”.

    Ciolacu a vorbit şi despre bugetul propus de Guvern, despre care spune că este unul „al sărăciei, (…) care nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare României”.

    „PSD a lăsat lui Orban un deficit de 2,8% şi o datorie publică de 34% din PIB. Orban şi <Cîţu din 2020> i-au lăsat lui <Cîţu din 2021> un deficit de 10% şi o datorie de peste 47% din PIB! (…) România de astăzi este în derivă, pentru că aţi alocat cel mai mic pachet din Uniunea Europeană pentru redresarea economiei şi pentru lupta împotriva pandemiei. Acest lucru l-a spus Comisia Europeană, nu PSD. Pentru că aţi dat afară oameni competenţi şi v-aţi angajat toate pilele de partid! Pentru că una ziceţi, alta faceţi! Aşa nu se poate scoate ţara din criză, domnule Cîţu!”, a mai spus Ciolacu.

    Liderul PSD a mai spus că Florin Cîţu, în loc să vinp cu un buget care să repare, el a „luat coasa în ” şi s-a apucat „să secere veniturile românilor”.

    „V-aţi prezentat deja filosofia de viaţă: că pe lumea asta nimic nu e gratis! Din păcate, aţi dovedit că nici să mori nu e gratis! Aţi tăiat până şi de la ajutorul de înmormântare! (…) Ştie tot poporul că la dumneavoastră totul se reduce la bani. Pe care fie îi furaţi, fie îi împrumutaţi la dobânzi uriaşe”, a mai spus preşedintele PSD.

    Ciolacu i-a reproşat lui Cîţu că i-a minţit pe copii, cărora nu le-a mărit alocaţiile, dar şi pe bătrâni, pentru că, deşi a promis mărirea pensiilor, nu a făcut-o.