BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Dow Chemical deschide un centru de servicii în Braşov care deservi ţările din regiune

    „Suntem onoraţi să deschidem primul nostru Centru de Servicii din România. Intrăm astfel într-o nouă etapă a parteneriatului cu clienţii din Balcani, aducând expertiză locală pentru a îmbunătăţi timpii de răspuns şi  adresându-ne nevoilor specifice ale clienţilor. Acţiunea se încadrează în strategia noastră globală privind dezvoltarea unor soluţii personalizate, menite să le ofere clienţilor un avantaj competitiv şi să îi pregătească pentru provocările viitorului”, a declarat Jon Penrice, Vicepreşedinte Dow Poliuretan pentru Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi India (EMEAI), cu ocazia inaugurării centrului.

    Centrul de Servicii pentru Poliuretani va pune la dispoziţie servicii tehnice personalizate, inclusiv demonstraţii de produse, dezvoltare de prototipuri şi testarea mecanică a produselor finite. De asemenea, va asigura cursuri de pregătire pentru clienţi şi va dispune de capacitate de depozitare pentru sisteme de poliuretan.

    „România este una dintre cele mai promiţătoare şi mai dinamice pieţe din Europa Centrală şi de Est. Odată cu inaugurarea Centrului de Servicii din Braşov, Dow îşi consolidează angajamentul de a contribui la creşterea economică a României în sectoare precum dezvoltarea infrastructurii, dar şi în domeniul  construcţiilor,” a declarat Claudiu Tuncu, director general Dow pentru România şi Bulgaria. „Mai mult, prezenţa îndelungată a companiei Dow în România ne oferă avantajul de a cunoaşte piaţa în profunzime  şi de a deţine o bogată expertiză locală.”

    Divizia Dow Poliuretan dezvoltă şi oferă un portofoliu de tehnologii şi soluţii personalizate pentru clienţi dintr-o gamă variată de industrii prin mărcile proprii DurableScience, ComfortScience şi InsulationScience. Aplicaţiile pornesc de la soluţii industriale şi de infrastructură, la soluţii pentru confortul consumatorilor pentru pardoseli, mobilă, accesorii de pat şi încălţăminte, la materiale de izolaţii eficiente energetic. Divizia produce şi comercializează componente chimice, sisteme de poliuretan complet formulate pentru spume rigide, semi-rigide şi flexibile, dar şi materiale de acoperire, adezivi, agenţi de etanşare, elastomeri şi materiale compozite. Dow este cel mai mare producător de oxid de propilenă (PO), propilen glicol (PG) şi polioli polieteri din lume, fiind un important producător de izocianaţi aromatici de calitate, cum ar fi MDI.
     

  • Dow Chemical deschide un centru de servicii în Braşov care deservi ţările din regiune

    „Suntem onoraţi să deschidem primul nostru Centru de Servicii din România. Intrăm astfel într-o nouă etapă a parteneriatului cu clienţii din Balcani, aducând expertiză locală pentru a îmbunătăţi timpii de răspuns şi  adresându-ne nevoilor specifice ale clienţilor. Acţiunea se încadrează în strategia noastră globală privind dezvoltarea unor soluţii personalizate, menite să le ofere clienţilor un avantaj competitiv şi să îi pregătească pentru provocările viitorului”, a declarat Jon Penrice, Vicepreşedinte Dow Poliuretan pentru Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi India (EMEAI), cu ocazia inaugurării centrului.

    Centrul de Servicii pentru Poliuretani va pune la dispoziţie servicii tehnice personalizate, inclusiv demonstraţii de produse, dezvoltare de prototipuri şi testarea mecanică a produselor finite. De asemenea, va asigura cursuri de pregătire pentru clienţi şi va dispune de capacitate de depozitare pentru sisteme de poliuretan.

    „România este una dintre cele mai promiţătoare şi mai dinamice pieţe din Europa Centrală şi de Est. Odată cu inaugurarea Centrului de Servicii din Braşov, Dow îşi consolidează angajamentul de a contribui la creşterea economică a României în sectoare precum dezvoltarea infrastructurii, dar şi în domeniul  construcţiilor,” a declarat Claudiu Tuncu, director general Dow pentru România şi Bulgaria. „Mai mult, prezenţa îndelungată a companiei Dow în România ne oferă avantajul de a cunoaşte piaţa în profunzime  şi de a deţine o bogată expertiză locală.”

    Divizia Dow Poliuretan dezvoltă şi oferă un portofoliu de tehnologii şi soluţii personalizate pentru clienţi dintr-o gamă variată de industrii prin mărcile proprii DurableScience, ComfortScience şi InsulationScience. Aplicaţiile pornesc de la soluţii industriale şi de infrastructură, la soluţii pentru confortul consumatorilor pentru pardoseli, mobilă, accesorii de pat şi încălţăminte, la materiale de izolaţii eficiente energetic. Divizia produce şi comercializează componente chimice, sisteme de poliuretan complet formulate pentru spume rigide, semi-rigide şi flexibile, dar şi materiale de acoperire, adezivi, agenţi de etanşare, elastomeri şi materiale compozite. Dow este cel mai mare producător de oxid de propilenă (PO), propilen glicol (PG) şi polioli polieteri din lume, fiind un important producător de izocianaţi aromatici de calitate, cum ar fi MDI.
     

  • Liberty Technology Park Cluj ajunge la un grad de ocupare de 100%

    IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.

    Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.

    Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut,  Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.

    Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.

    Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • FlorideLux relansează florăria din Braşov şi estimează dublarea cifrei de afaceri, până la 120.000 euro

    Florăria din Braşov a fost prima franciză offline lansată de grupul FlorideLux în România, în 2013, în urma unei investiţii iniţiale de 45.000 de euro, aducând un nou concept pe piaţa de profil din Braşov, acela de flowers and gifts shop, cu deschidere importantă atât în offline cât şi online.

    „Odată cu relansarea vom încerca să fim mult mai activi pe segmentele de corporate şi evenimente, venind în întâmpinarea clienţilor cu o ofertă mult mai complexă şi diversificată, de la buchete şi aranjamente florale extrem de elegante, până la cele business. În continuare, calitatea produselor va rămâne principalul pion al business-ului, prin intermediul căruia vom încerca să creştem, ca şi până acum, atât în online, cât şi în offline”, a declarat Marius Dosinescu, CEO şi fondator FlorideLux.

    Un nou parteneriat care îşi propune creşteri substanţiale ale cifrei de afaceri

    În ceea ce priveşte aportul francizorului, grupul FlorideLux sprijină activitatea florăriei prin know-how, cursuri, comenzi online, marketing naţional şi local, dar şi îndrumare din punct de vedere al managementului. De cealaltă parte, francizatul se ocupă de toate aspectele interne şi externe ale florăriei pe plan local. Acesta conduce tot managementul florăriei, se ocupă de marketing local, caută clienţi şi parteneri, se ocupă de aprovizionare, evenimente şi tot ceea ce ţine de florăria din Braşov.

    „Obiectivul nostru este ca în 2017 FlorideLux Braşov să atingă o cifră de afaceri substanţială şi să oferim braşovenilor cele mai bune şi frumoase buchete de flori şi aranjamente. Livrarea se va putea face pentru toate comenzile, atât online cât şi offline, telefonic sau direct în florărie. Această creştere va fi generată atât de comenzile online, cât şi de cele offline, dar şi de gama complexă şi diversificată de produse. Cei peste trei ani de activitate în Braşov ne-au dovedit că piaţa de flori din acest oraş este una foarte bună şi promiţătoare”, a încheiat Marius Dosinescu.

  • Trafic bară la bară pe DN1, între Comarnic şi Buşteni, către Braşov

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, joi dimineaţă, din cauza numărului mare de maşini care se îndreaptă către staţiunile montane de pe Valea Prahovei, se circulă în coloană, bară la bară, pe DN1, între Comarnic şi Buşteni, pe sensul de mers către Braşov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E OFICIAL! Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Zitec se extinde în Braşov şi caută să angajeze 20 de oameni

    Compania va inaugura oficial biroul din Braşov în această vară, şi se află deja în plin proces de recrutare. Pentru a aplica pe poziţiile de începători, candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de bază în programare şi să cunoască limba engleză.
     
    Cei care vizează job-uri la nivel middle şi senior au nevoie de minimum doi-trei ani de experienţă în dezvoltare web. Printre job-urile Zitec disponibile în Braşov se numără PHP Software Engineer, Magento Developer, Front End Engineer, Software Tester, Quality Assurance Engineer, Project Manager.
     
    „Pentru Zitec, calitatea echipei este esenţială, indiferent de oraşul în care ne extindem. Prin urmare, căutăm colegi pasionaţi, implicaţi, dispuşi să înveţe şi să se perfecţioneze. Livrăm cele mai bune soluţii clienţilor noştri, iar pentru asta avem nevoie de echipe de top. Braşov este primul oraş din ţară unde ne vom extinde echipa curentă de 130 de colegi din Bucureşti”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Fondator Zitec.
     
    La începutul acestui an, Zitec a atras o investiţie de peste 1,7 milioane de euro din partea eMAG. Odată cu această investiţie, Zitec are în plan o extindere accelerată pe piaţă, prin creşterea echipei, deschiderea de birouri în provincie, formarea unui departament specializat în fonduri europene şi granturi, precum şi activităţi susţinute de creştere a portofoliului de clienţi în Europa de Vest şi SUA.

  • Arhitecta Prinţului Charles” – Silvia Demetre-Lowe: „Dacă ne rupem de trecut, de tradiţie, nu mai ştim de unde venim şi încotro ne îndreptăm”

    De la Braşov, la Oxford

    – Românii vă cunosc destul de puţin. Ne-aţi pu­tea spune unde a început povestea colaborării dvs. cu Prinţul de Wales?

    – Povestea mea pleacă de la faptul că m-am năs­cut la Braşov, într-un oraş minunat de munte. Îmi place să spun că oraşul m-a ales pe mine, fiindcă am avut în viaţa asta două mari pasiuni, care poate n-ar fi existat dacă m-aş fi năs­cut în altă parte: sporturile de iarnă, pe care le practic de la cinci ani, şi arhitec­tu­ra. În co­pilărie, mama mă tot certa, îmi atrăgea atenţia să nu merg pe „Du­pă ziduri”, adică pe latura de nord-vest a ce­tăţii medievale a Bra­şo­vu­lui, pe unde era scur­tătura spre autobuzul care pleca spre Poiană, pentru că cir­culau tot felul de legende de b­ăgat spai­ma-n copii şi-n părinţi. Eu îi ignoram însă sfatul, fiindcă nicăieri nu aveam mai aproape cele două lucruri pe care le iubeam: de-o parte, po­vârnişul cu pinii încărcaţi de zăpadă, de alta, zidurile ce­tăţii, cu turnurile sale, ce apărau cândva căsuţele de altădată ale braşovenilor.

    – Aţi reuşit să împăcaţi cele două pasiuni?

    – Am făcut sport de performanţă, dar, în paralel, am urmat şi studii de arhitectură, la Universitatea „Ion Mincu” din Bucureşti. Am făcut parte din echi­pa naţională la schi şi am fost ani de zile campioana naţională a României la snowboard alpin. Pe pârtie, l-am cunoscut pe fostul meu soţ, datorită căruia am ajuns în Anglia. Aşa se face că, la 24 de ani, după ce am luat licenţa în arhitectură, la Bucureşti, am plecat să studiez doi ani la Oxford, un loc de care mă în­drăgostisem încă de la 19 ani, de la prima mea vizită în Marea Britanie. La încheierea master-ului, am avut marea şansă de a fi bene­fi­ciara bursei SPAB (Society for the Protection of Ancient Buildings) – Societatea pentru Protecţia Clă­dirilor Vechi, o bursă extrem de importantă, care în­semna ca, timp de nouă luni de zile, să călătoresc, alături de încă trei colegi, pe toate şantierele impor­tan­te din Marea Britanie, pentru a învăţa lucruri prac­tice despre restaurare de la cei mai buni meşteri din toate domeniile. În timpul acestei burse, am fost invi­taţi de Alteţa Sa Regală, Prinţul de Wales, să vizităm domeniul de la Highgrove, unde erau în desfăşurare câteva şantiere în care se impli­case unul din co­legii noştri bursieri.

    – Era prima oară când v-aţi aflat faţă în faţă cu Alteţa Sa?

    Da, era prima oară. Ulterior, am fost invitaţi şi la Poundbury, un proiect foarte drag Prinţului, un ex­periment urban, care-şi propunea construirea unui orăşel după model tradiţional, care să ofere lo­cui­torilor posibilitatea de a crea o comunitate, de a lucra acolo, de a petrece timp împreună, de a-şi cu­noaşte ve­cinii. E un contraexemplu pentru modelul corpo­ra­tist de astăzi, care te face să nu mai ai timp decât de birou. Prinţul Charles este un mare susţi­nător al con­servării şi restaurării arhitecturii tradi­ţio­nale. Iar An­glia este, cu siguranţă, ţara cea mai po­trivită, dacă vrei să înveţi ceva despre conservare şi reabilitare arhitecturală. Trecutul face parte din felul lor de a fi, îl preţuiesc, îl romanţează, sunt mândri de faptul că au fost un imperiu cândva, un factor civilizator în lu­me. Asta lasă, desigur, urme şi în grija pe care o poar­tă pentru patrimoniu.

    – După mai bine de zece ani de Marea Britanie, iată-vă însă, din nou, la Braşov. Ce v-a făcut să vă întoarceţi în ţară?

    – Întoarcerea mea se dato­rea­ză unor proiecte în care m-am implicat, alături de Fun­daţia „Mihai Emi­nescu”, fun­da­ţie aflată sub patronajul Alteţei Sale. S-a întâmplat să mă în­drăgostesc de satul Meşendorf (Dacia), din judeţul Braşov, şi aproape din impuls, am cum­pă­rat o căsuţă aflată în paragină. Era atât de frumoasă şi era pur şi simplu păcat să dispară. Am cumpărat-o, fără să ştiu exact ce urma să fac, fiindcă trebuia să mă întorc în Anglia. Gândul mi-a rămas însă la ea, aşa că, după o vreme, în 2008, am revenit în România să o res­ta­urez, fără să ştiu pentru cât timp. Şi iată-mă că sunt în­că aici. Între timp, am mai cumpărat o casă superbă din sat, fiindcă m-am îndră­gostit de o presă de stru­guri, care exista în gospo­dărie, una din suratele celei care se află, azi, la Mu­zeul Satului din Bucureşti. Şi fiindcă, la un moment dat, aveam două şantiere des­chise, am ajuns să orga­nizez ateliere de lucru la Me­şendorf pentru studenţi şi tineri arhitecţi. Am avut parte de o experienţă ex­traordinară cu acea bursă SPAB, şi mi-am dorit foarte mult să pot, la rândul meu, să le ofer celor ti­neri mă­car un stagiu de o săptămână, ca să-i ajut să-şi descopere pasiunea pentru ceea ce presupune a construi. Nu putem să proiectăm fără să înţelegem ce înseamnă a construi 

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro