Tag: Birou
-
Antreprenoarea din Bucureşti care face aproape 1 milion de euro din şedinţe de masaj la birou
Costurile cu îngrijirile medicale consumă o mare parte din bugetul unei companii pentru că economia globală a creat un nou set de probleme de sănătate care apar, în prezent, la angajaţi. Şi din ce în ce mai multe companii recunosc că acest “efort” merită şi că există beneficii imense ale angajaţilor sănătoşi.Nu te ghida după dictonul “no budget, no problems”. Dacă nu descoperi problemele, nu înseamnă că acestea nu există!Programul de lucru începe să devină din ce în ce mai lung, orele suplimentare o obişnuinţă. Cum vor resimţi tinerii de astăzi programul prelungit în 10 ani? Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu au veşti bune. Se estimează că până în anul 2020, depresia şi anxietatea vor deveni principalele cauze de invaliditate în muncă. În spatele acestor cifre, se află milioane de oameni care au nevoie de ajutor. Câţi dintre aceşti angajaţi au acces la programe de wellness?Dacă ai şti că productivitatea angajaţilor creşte cu 50% sau că nivelul lor de implicare va fi cu 100% mai mult, ai lua în considerare un buget? -
Antreprenoarea din Bucureşti care face aproape 1 milion de euro din şedinţe de masaj la birou
Costurile cu îngrijirile medicale consumă o mare parte din bugetul unei companii pentru că economia globală a creat un nou set de probleme de sănătate care apar, în prezent, la angajaţi. Şi din ce în ce mai multe companii recunosc că acest “efort” merită şi că există beneficii imense ale angajaţilor sănătoşi.Nu te ghida după dictonul “no budget, no problems”. Dacă nu descoperi problemele, nu înseamnă că acestea nu există!Programul de lucru începe să devină din ce în ce mai lung, orele suplimentare o obişnuinţă. Cum vor resimţi tinerii de astăzi programul prelungit în 10 ani? Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu au veşti bune. Se estimează că până în anul 2020, depresia şi anxietatea vor deveni principalele cauze de invaliditate în muncă. În spatele acestor cifre, se află milioane de oameni care au nevoie de ajutor. Câţi dintre aceşti angajaţi au acces la programe de wellness?Dacă ai şti că productivitatea angajaţilor creşte cu 50% sau că nivelul lor de implicare va fi cu 100% mai mult, ai lua în considerare un buget? -
Fost consilier al echipei de campanie al lui Donald Trump, vinovat pentru mărturie mincinoasă
Astfel, Papadopolous a devenit cel de-la treilea consilier al echipei de campanie al lui Donald Trump pus sub acuzare în investigaţia privind presupusele interferenţe ruseşti din alegerile prezidenţiale americane din 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Wirtek deschide cel de-al 3-lea birou în România
Compania Wirtek, anunţă extinderea sa în România prin deschiderea celui de-al 3-lea birou al său la Bucureşti, primul fiind deschis acum 11 ani în Cluj-Napoca, iar al 2-lea tot în Cluj-Napoca acum 3 ani. Birourile din România sunt puncte cheie pentru tehnologii Micrososft iar cel din Bucureşti va oferi şi un centru de excelenţă în progress OpenEdge software.
„Wirtek este o companie unde accentul se pune pe oameni şi pe lucrul în echipă; suntem bucuroşi să anunţăm că suntem în continuă creştere şi dezvoltare. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără Vikingii noştri curajoşi şi dornici de a învăţa ceva nou în fiecare zi”, declara Emmett King, General Manager, Wirtek Romania.
„Wirtek işi extinde continuu spectrul larg al competenţelor de bază, asigurându-se că toţi cei ce formează echipa Wirtek sunt pricepuţi şi îşi certifică abilităţile în cele mai importante tehnologii. Astfel au reuşit să construiască o bază solidă de competenţe, permiţându-le să dezvolte soluţii de software şi de testare hardware care necesită un nivel ridicat al expertizei tehnice. Suntem o echipă tanară şi energică, ceea ce ne-a ajutat să depăşim etape importante, astfel fiind pregătiţi să imbrăţişăm viitorul cu multă încredere. Cu metoda Agile and Daily Scrum, ajungem să ne mulţumim clienţii şi să avem zile încheiate cu succes, ” adaugă Emmett King.
Wirtek şi-a dublat numărul de angajaţilor în ultimii 2 ani şi plănuieşte creşteri asemănătoare pentru următorii ani, fiind în conitnuă căutare de oameni pricepuţi, cu idei inovatoare, spirit de echipă şi avizi să înveţe, să se dezvolte permanent, pe plan personal şi profesional alături de Wirtek. Într-un an şi jumătate dorim să mărim cu 300% numărul angajatilor din Bucureşti.
Despre Wirtek
companie daneză care oferă soluţii complete în domeniul dezvoltării de produse informatice. Oferă aplicaţii şi testează echipamente pentru clienţii din Europa de Nord şi SUA.
Wirtek este listata pe bursa NASDAQ în Copenhaga în Danemarca.
Wirtek Romania a luat fiinţă în 2006 prin decizia consiliului de administraţie al Wirtek A/S Danemarca.
-
TransferGo îşi extinde prezenţa la nivel internaţional
Parte din strategia de dezvoltare a TransferGo este şi numirea lui Renier Lemmens în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Directori. Renier Lemmens are o experienţă impresionantă în domeniul financiar, care cuprinde, printre altele, funcţia de CEO al PayPal sau COO în cadrul Barclays. Contribuţia sa în lansarea unor servicii şi produse financiare, în clădirea şi transformarea unor companii şi organizaţii solide face ca expertiza sa să devină esenţială în creşterea continuă a TransferGo.
TransferGo oferă servicii rapide şi la costuri mici celor care doresc să trimită bani persoanelor dragi de peste hotare. Deschiderea biroului în Berlin vine ca un pas natural în evoluţia companiei, Germania fiind ţara cu cei mai mulţi imigranţi din Europa – peste 12% din populaţie. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt turci (trei milioane) şi polonezi (două milioane), numărul de români care muncesc în Germania fiind de 600.000. Următorul pas al companiei este îndreptarea atenţiei către Spania şi Italia, ţări în care sunt plecaţi la muncă cei mai mulţi români. La nivel internaţional, compania înregistrează creştere continuă, ajungând la o medie de un milion de transferuri pe an.
“Când vine vorba despre români, cea mai mare provocare este să îi convingem de beneficiile transferului online, în detrimentul celui cash, care implică mai mult timp şi, de multe ori, costuri mai mari. De aceea am inclus o latură educativă în comunicarea noastră. Iar rezultatele se văd deja – avem o creştere spectaculoasă pe acest segment. Ne bucură să îl avem pe Renier Lemmens alături de noi, suntem mai mult decât încrezători că viziunea şi experienţa sa vor fi elemente cheie în acţiunile noastre din viitor. Numirea sa şi extinderea internaţională sunt indicatori că TransferGo este în continuă dezvoltare”, a declarat Marius Nedelcu, Country Manager TransferGo România.
Decizia de a alege Berlin ca următor oraş pentru deschiderea unui birou TransferGo vine într-o perioadă în care capitala câştigă atenţia publicului ca alternativă de hub financiar în UE. Companii internaţionale, dar şi mici întreprinzători care activează în prezent în Londra, văd în Berlin o opţiune, în contextul unui posibil impact negativ al Brexitului asupra afacerilor cu sediu în Londra. TransferGo continuă dezvoltarea activităţii din UK şi se extinde şi în Germania.
TransferGo a câştigat încrederea a peste 250.000 de consumatori, ajungând la un milion de transferuri internaţionale între 45 de ţări. Clienţii TransferGo au reuşit astfel să economisească peste 8 milioane de euro faţă de cât ar fi plătit prin transfer tradiţional.
Despre TransferGo
TransferGo este o companie de transfer internaţional de bani online, în timp real şi la costuri mici, pentru persoanele care doresc să trimită bani peste hotare, fără a plăti taxele mari percepute de bănci. Compania a fost înfiinţată în anul 2012, în UK, iar sediul central se află în prezent în Londra, Marea Britanie.
TransferGo oferă transfer de bani la nivel international, rapid şi la costuri mici, între 45 de ţări din întreaga lume. Folosind sistemul inovator TransferGo, consumatorii pot trimite bani peste hotare folosind un model digital din cont în cont, care înseamnă că banii nu trebuie să părăsească ţara: banii sunt transferaţi local-in local-out. Pe scurt, expeditorul face o tranzacţie locală în contul bancar TransferGo din aceeaşi ţară, iar compania plăteşte local în contul bancar al ţarii de destinaţie.
-
Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”
Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.
Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.
Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.
Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.
Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.
Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.
Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.
Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.
Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.
După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.
Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.
Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.
Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.
Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.
Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.
Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.
Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.
Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.
În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.
-
Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”
Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.
Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.
Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.
Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.
Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.
Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.
Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.
Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.
Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.
După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.
Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.
Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.
Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.
Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.
Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.
Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.
Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.
Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.
În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.
-
PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia
Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.
„UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
PREMIERĂ: Această universitate din România va deschide un birou în Japonia
Decanul Facultăţii de Business a UBB Cluj-Napoca, Ioan Alin Nistor, a declarat, vineri, la un seminar destinat companiilor japoneze din România, că scopul acestui birou este aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România.
„UBB va deschide la sfârşitul lunii octombrie un birou în Japonia, la Universitatea Kobe, fiind prima universitate din România care va avea o reprezentanţă în această ţară dar şi în Asia, scopul fiind aducerea unui număr cât mai mare de studenţi japonezi în România, la Cluj-Napoca, astfel încât să fie întărit şi mai mult conceptul de multiculturalism al universităţii noastre. La Facultatea de Business avem acum 7 studenţi japonezi, sperăm să vină câteva zeci. De asemenea, până la sfârşitul anului, Universitatea Kobe va deschide un birou în cadrul UBB, pentru a arăta în Japonia ce face UBB şi a întări relaţiile bilaterale academice între cele două ţări”, a spus Nistor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro