BusinessMagazin

Tag: banci

  • O nouă discuţie pentru vânzarea unei bănci în România

    O nouă discuţie pentru vânzarea unei bănci în România: Vista Bank şi Alpha Bank se uită la First Bank, banca scoasă din nou la vânzare de fondul american J.C. Flowers, după ce tranzacţia cu Unicredit a căzut la finalul anului trecut.

    După ce tranzacţia cu Unicredit a căzut la finalul anului trecut, fondul de investiţii american J.C. FLowers a scos din nou la vânzare First Bank România, banca pe care o deţine pe piaţa bancară românească, scrie Ziarul Financiar.

    Conform unor surse de pe piaţa bancară, Alpha Bank şi Vista Bank analizează această oportunitate, care ar aduce cumpărătorului o creştere mai rapidă, în special pe zona de companii mici şi mijlocii româneşti, o piaţă pe care se luptă toate băncile.

    VDR-ul (Virtual Data Room, unde se află toate datele legate de bancă) este gestionat de bancherii de investiţii de la Londra, de la SocGen.

    J.C. Flowers este un fond de investiţii american controlat de un matematician miliardar J. Christopher Flowers (un bun jucător de şah, care a fost prezent în weekendul 6-7 mai la turneul de şah de la Bucureşti Superbet Grand Chest Tour, având în vedere că joacă şah cu Gary Gasparov, fondatorul turneului) a cumpărat în 2018 Piraeus Bank România şi apoi a achiziţionat Leumi Bank România, reuşind să facă o bancă cu o cotă de piaţă de peste 1%.

    Politica fondului de investiţii a fost de a achiziţiona mai multe bănci pe care să le consolideze într-o singură entitate şi pe care apoi să le vândă.

    Anul trecut, J.C. Flowers a discutat mai multe luni cu Unicredit, dar tranzacţia a căzut în ultima clipă la finalul lunii decembrie, după ce italienii s-au retras din deal chiar înainte de semnarea finală.

    În discuţii era vorba de o tranzacţie în jurul a 150 de milioane de euro.

    După eşecul cu Unicredit, J.C. Flowers a redeschis acum discuţiile cu alte bănci din România, Alpha Bank şi Vista Bank fiind cele mai interesate.

    Alpha Bank este o bancă în top 10, cu active de 4,4 mld. euro la finalul primului trimestru din acest an, şi cu o cotă de piaţă de aproape 3%.

    Alpha Bank din Grecia a fost prima bancă străină venită în România, la începutul anilor 90, iar înainte de criza din Grecia din 2010 ajunsese numărul trei în România. Criza din Grecia a afectat operaţiunile Alpha Bank din România, care a pierdut teren, dar succesul a fost că grupul bancar grec nu a fost nevoit să vândă operaţiunile din România la fel cum s-a întâmplat cu Piraeus şi Bancpost/Eurobank. Acum Alpha încearcă să recupereze terenul şi să câştige cotă de piaţă.

    Vista Bank este o bancă deţinută de familia greacă Vardinogiannis – cu afaceri în industria maritimă, petrol, financiară, care a cumpărat acum câţiva ani Marfin Bank România, iar apoi a achiziţionat Credit Agricole România (în competiţie fiind cu Alpha Bank), reuşind să ajungă la o cotă de piaţă de peste 1% şi active de 1,64 mld. euro.

    Intenţia grupului Vardinogiannis este de a mai cumpăra bănci în România, astfel încât să se apropie de top 10.

    Sistemul bancar din România este destul de fragmentat, primele 10 bănci având o cotă de piaţă de peste 80%, iar restul de 26 de bănci luptându-se pentru ceea ce a rămas.

  • 11 bănci au fost amendate cu 550.000 lei de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului pentru practici înşelătoare de calcul al ratelor

    11 bănci din România au fost amendate cu 550.000 lei de comisarii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), pentru practici înşelătoare de calcul al ratelor.

    Potrivit ANPC, cei 11 operatori economici sunt ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, Unicredit Bank şi BRD Groupe Societe Generale.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) anunţă, marţi, că a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută, precum şi dacă elementele prevăzute în condiţiile contractuale respectă drepturile consumatorilor.

    Până în acest moment, au fost verificate 11 bănci din României, la care ANPC a identificat fapte contravenţionale, respectiv practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat şi 75 % dobândă. Prin aceasta modalitate de calcul, consumatorii plpteau, de fapt, preponderent dobândă.

    „Dacă fie şi unui singur consumator i-a fost dată întreaga viaţă peste cap, ca urmare a dorinţei acestuia de a-i fi mai bine, suntem obligaţi să îi fim alături. În cazul de faţă, este vorba despre un număr foarte mare de consumatori ce au devenit peste noapte susţinători ai unui întreg sistem bancar şi mai puţin ai lor înşişi. Să realizezi că, la jumătatea contractului de împrumut, nu ai făcut altceva decât să plăteşti dobânzi şi foarte puţin din credit, este o povară mare pe umerii debitorilor. Dacă lucrurile ar fi fost echilibrate, într-un mod raţional şi în favoarea consumatorilor, probabil multe familii, astăzi, nu ar mai trăi o dramă financiară. Sub aceste aspecte, astăzi sancţionate de către Autoritatea noastră, par să se ascundă şi interese de grup, şi o atitudine cartelară. Vom transmite şi Consiliului Concurenţei cele constatate de către colegii noştri pentru a face şi dânsii o analiză a întregii situaţii. Dacă există sedii elegante, cămătăria poate avea alt nume. În perioada imediat următoare voi emite ordine de încetare a acestor practici şi suntem pregătiţi inclusiv de o luptă în instanţă pentru miile de consumatori astăzi îngenuncheaţi de povara ratelor”, a declarat Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.

    Pentru a putea restabili echilibrul contractual, pe lângă cele 11 amenzi în valoare de 550.000 lei, comisarii ANPC au propus emiterea unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.

    Aplicând această măsură, consumatatorii medii pot beneficia de egalitatea dintre părţile contractului, dar se şi asigură echilibrul contractual, astfel încât consumatorii să ia o decizie de tranzacţionare în cunoştinţă de cauză şi de a anticipa orice cost sau metoda de calcul înşelător.

  • Efortul BCE de majorare a costurilor de finanţare se loveşte de un zid de lichiditate

    Costurile de finanţare ale băncilor se apropie de dobânda de referinţă a BCE mai mult ca niciodată în istorie, evidenţiind provocarea pe care oficialii o au în faţă de a înăspri condiţiile monetare după ce ani de politică relaxată au creat o abundenţă de lichiditate pe pieţe, potrivit Bloomberg.

     

  • Anomalia sistemului financiar din România: Băncile adună mai mulţi bani din economie, de la firme, în depozite comparativ cu creditele cu care finanţează efectiv economia, plusul fiind de 16 mld. lei, adică 3 mld. euro. Cum se explică această anomalie?

    ♦ Soldul creditelor acordate de bănci firmelor era în T1/2023 de 200 de miliarde de lei, iar depozitele firmelor în bănci erau de 216,5 mld. lei, companiile fiind creditor net faţă de bănci cu peste 16 mld. lei (circa 3 mld. euro). ♦ Aurelian Dochia, analist: „Sunt convins că băncile sunt capabile să mărească creditarea pe măsură ce tensiunile şi incertitudinile curente se vor diminua, deficitul bugetar va fi redus şi absorbţia fondurilor europene va constitui o ancoră ce va antrena dezvoltarea şi va crea oportunităţi în tot mai multe sectoare din economie”.

    Sistemul bancar românesc era şi la sfârşitul primului trimestru (T1) din 2023 debitor net faţă de companii, în condiţiile în care firmele „creditează“ practic băncile, depozitele companiilor la bănci fiind mai mari decât soldul creditelor corporate, când normal ar fi să fie invers.

    Soldul depozitelor companiilor în lei şi valută a ajuns la final de T1/2023 la 216,5 mld. lei, în timp ce stocul creditelor corporate în lei şi valută era mai mic, de 200 mld. lei. În aceste condiţii, companiile sunt creditor net faţă de bănci cu 16,5 mld. lei (peste 3 mld. euro).

    Practic, băncile adună mai mulţi bani din economie, de la firme, în depozite comparativ cu creditele cu care finanţează efectiv economia. Cum se explică această anomalie?

    Analiştii au susţinut pe parcursul ultimilor ani că este într-ade­văr anormal ca soldul depozitelor so­cietăţilor comerciale să fie mai mare decât soldul creditelor, explicând această anomalie prin mai mulţi factori, precum faptul că unele firme nu sunt bancabile, având capitaluri negative, lipsa unor oportunităţi mai bune de investiţii sau faptul că deficitele bugetare tot mai mari au fost finanţate şi prin finanţări de la bănci, ceea ce a redus disponi­bilitatea de finanţare a firmelor.

    Programele guvernamentale de stimulare a creditării firmelor nu au reuşit să compenseze decât în mică măsură şi în mod ineficient dezechili­brul structural din economie.

    Analistul economic Aurelian Dochia aduce în discuţie situaţia de incertitudine şi risc din prezent, cu război la graniţă, reorientarea fluxu­rilor comerciale şi de capital, frămân­tările politice şi legislative, care stimulează mai degrabă economisirea şi amânarea investiţiilor firmelor, el susţinând şi că oamenii de afaceri trebuie să pună în balanţă randa­mentul unei investiţii versus dobân­zile pe care le-ar avea de plătit pentru creditele luate de la bancă, dobânzile fiind pe o tendinţă de creştere.

    „Se poate întâmpla ca în anumite perioade sectorul economic să acumuleze depozite în bănci mai mari decât volumul creditelor acordate şi de obicei asta se întâmplă în momente de incertitudine, schimbare şi risc ridicat, când oamenii de afaceri dar şi familiile preferă să economisească aşteptând clarificarea situaţiei înainte de a se angaja în investiţii importante. Pandemia, războiul, reorientarea fluxurilor comerciale şi de capital, frământările politice şi legislative etc. oferă desigur oportunităţi pentru multe sectoare, dar şi provocări majore pentru altele. Întrebarea la care trebuie să răspundă orice om de afaceri este dacă randamentul investiţiei sale va fi mai mare decât dobânzile pe care le-ar avea de plătit şi pentru mulţi, răspunsul nu este suficient de clar“, a explicat Dochia pentru ZF.

    El susţine că trebuie să nu uităm aspecte precum structura întreprinderilor româneşti, dominate de firme mici şi mijlocii subcapitalizate, care adesea nu întrunesc criteriile minime de creditare. „Chiar şi conform legislaţiei curente, multe firme nici nu ar trebui să existe având un activ net bilanţier negativ.“ Dar cel mai important, spune el, este faptul că volumul creditării a crescut permanent, chiar dacă mai încet decât volumul depozitelor.

    În plus, o parte importantă din resursele băncilor s-a îndreptat spre creditarea statului, care are un deficit bugetar semnificativ. „Sunt convins că băncile sunt capabile să mărească creditarea pe măsură ce tensiunile şi incertitudinile curente se vor diminua, deficitul bugetar va fi redus şi absorbţia fondurilor europene va constitui o ancoră ce va antrena dezvoltarea şi va crea oportunităţi în tot mai multe sectoare din economie“, anticipează Aurelian Dochia.

    Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică de dinainte de criza izbucnită în 2008/2009 au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.

    Şi cumulat, volumul împrumuturilor sectorului privat este în continuare mai scăzut comparativ cu soldul sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci, iar raportul credite/depozite (retail plus coporate) a coborât la finalul anului 2022 şi în T1/2023 la circa 70%, conform datelor BNR. Nivelul scăzut al acestui raport indică faptul că există în continuare spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul, şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei, după cum au recunoscut şi bancherii.

    Companiile şi-au menţinut poziţia de creditor net în raport cu băncile cu toate că piaţa creditării s-a mai redresat, împrumuturile acordate firmelor crescând în 2021, 2022 şi T1/2023 cu o viteză mai mare faţă de creditarea populaţiei, mai ales pe componenta în valută. Deşi împrumu­turile pentru companii au crescut, volumul creditării a rămas în urma stocului depozitelor.

    În timp ce pe palierul creditelor în valută se observă că împrumuturile pentru companii au fost motorul principal, la creditele în lei la sfârşitul anului 2022 şi în primele luni din 2023 viteza creditelor retail în lei a depăşit viteza creditelor corporate în lei, după ce anterior tot creditele pentru firme creşteau cu ritmuri mai mari.

    Din 2021 viteza de creştere a creditelor corporate în lei depăşise ritmul creditării retail în lei, iar creditarea corporate în valută a rămas pe plus, în timp ce împrumuturile retail în valută au tot scăzut, începând din primăvara lui 2022 şi până în prezent şi soldul total al creditelor corporate în lei şi valută a trecut de volumul împrumuturilor populaţiei în lei şi valută.

    Unul dintre factorii importanţi care au impulsionat creditarea pentru firme a fost continuarea programului guvernamental IMM Invest, prin care statul român, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a garantat un procent important din valoarea creditelor acordate pentru finanţarea IMM-urilor, în funcţie de tipul companiei.

    Conform unui studiu al ARB, doar în anul 2021 au fost în sold credite noi pentru companii de 60 mld. lei, dintre care 30 mld. lei au fost garantate de FNGCIMM, ceea ce înseamnă că jumătate dintre creditele corporate din 2021 au fost garantate de stat. Însă, pe măsură ce dobânzile la lei au crescut, nici programele guvernamentale nu au mai putut să impulsioneze foarte mult creditarea în lei.

    Companiile au continuat să prefere şi în martie 2023 creditele în valută, mai ieftine, redescoperite începând din a doua parte a anului 2022, odată cu creşterea dobânzilor la lei. Ritmul anual de creştere al împrumuturilor corporate în valută a ajuns în martie 2023 la 46,7% faţă de martie 2022, mult peste avansul creditelor corporate în lei din aceeaşi perioadă.

    În ceea ce priveşte creditele corporate în lei, viteza anuală a încetinit la doar 0,5% în martie 2023, mult sub viteza din martie 2022, de circa 27%.

    Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%, iar dobânzile mari au redus apetitul pentru împrumuturi în lei şi au trimis firmele spre creditele în valută, unde dobânzile sunt mai mici.

    De exemplu, la creditele corporate noi în lei dobânda medie a ajuns în luna februarie 2023 la 9,6%, (după ce în 2021 era sub 5%, iar în primele luni din 2022 oscila în jurul a 6%), fiind dublă faţă de dobânda la creditele pentru firme în euro, care era în februarie de 4,95%.

    Împrumuturile în lei pentru firme au ajuns la finalul lunii martie 2023 la un sold de circa 104,5 mld. lei, după creşterea cu doar 0,5% faţă de martie 2022, în timp ce soldul creditelor corporate în valută a fost la final de T1/2023 de echivalentul a 95,5 mld. lei, după saltul de 46,7% faţă de martie 2022.

    Deşi în privinţa stocurilor, creditele corporate în lei continuă să aibă un nivel mai mare decât cele în valută, în ceea ce priveşte volumele noi începând din luna septembrie 2022 volumul creditelor noi corporate în euro a depăşit volumul creditelor noi corporate în lei pentru prima dată în ultimul deceniu.

    În luna martie 2023 împrumuturile acordate companiilor în lei şi valută le-au depăşit pe cele acordate populaţiei, ajungând la peste jumătate din soldul total al creditelor private din bilanţurile bancherilor, respectiv 200 mld. lei (54% din total).

    Pe partea de depozite, la final de T1/2023 companiile aveau la bănci economii în lei de 166,2 mld. lei, în creştere cu circa 17% faţă de nivelul din martie 2022, în timp ce depozitele firmelor în valută au coborât la 50,3 mld. lei, după o scădere cu aproape 9% faţă de martie 2022.

    Per total, creditul privat retail şi corporate, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a continuat să crească în primele trei luni din 2023, viteza împrumuturilor acordate de bănci ajungând în martie la 10%, până la un sold de 370,5 mld. lei, în condiţiile în care dobânzile sunt pe o pantă de creştere. Ritmul de majorare a creditelor a depăşit şi viteza de creştere a depozitelor.

    Depozitele totale, corporate şi retail, au totalizat la sfârşitul lunii martie 524,5 mld. lei, în creştere cu 9,5% faţă de nivelul din martie 2022.

     

  • Lumea finanţelor nu este ceea ce pare: Celebra bancă Softbank a avut pierderi record de 39 de miliarde de dolari din cauza investiţiilor neperformante

    Pierderile anuale ale Softbank din fondurile Vision au atins un nivel record de 39 de miliarde de dolari, chiar dacă conglomeratul a început vânzarea unor active pentru a reduce pierderile, titrează Financial Times.

    SoftBank a apelat la ceea ce fondatorul Masayoshi Son a numit „mod de apărare”, oprind noile investiţii ale fondurilor sale, pregătindu-se pentru listarea designerului de cipuri Arm şi reducându-şi în continuare participaţia în grupul chinez de comerţ electronic Alibaba.

    Compania este de asemenea, aproape de o înţelegere pentru vânzarea Fortress Investment Group către fondul suveran din Abu Dhabi, Mubadala, pentru până la 3 miliarde de dolari.

    Kirk Boodry, analist la Astris Advisory Japan, a declarat că poziţia conservatoare a SoftBank va continua probabil pe fondul incertitudinii cauzate de prăbuşirea Silicon Valley Bank şi pe măsură ce băncile centrale din întreaga lume îşi continuă lupta împotriva inflaţiei.

    „Mediul este cu siguranţă mai dificil, deoarece ratele dobânzilor au crescut şi nu avem încă perspectiva unei pauze. În acest tip de mediu, va fi dificil pentru SoftBank, deoarece se împrumută masiv”, a spus Boodry.

     

  • Se intensifică competiţia între bănci pe retail. Exim Banca Românească s-a lansat oficial ca bancă universală. Traian Halalai, preşedinte: Exim Banca Românească îşi propune să crediteze responsabil, să încurajeze economisirea şi să sprijine clienţii

    ♦ Banca de Export Import a României – EximBank SA, o bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, a devenit din 10 mai Exim Banca Românească ♦ Banca este universală, activă pe corporate şi retail, 100% românească, aflată pe locul 8 în top 10 bănci mari după active ♦ EximBank a terminat fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească la finalul anului 2022, marcând o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin.

    Exim Banca Românească s-a lansat ieri oficial pe piaţa de banking ca bancă universală de top, 100% românească, cu servicii complete pentru persoane fizice şi juridice.

    „De astăzi devine oficială schimbarea denumirii EximBank în Exim Banca Românească, o bancă românească de top – poziţia a 8-a în clasamentul băncilor după activele administrate, un partener de banking de încredere pentru persoane fizice şi juridice. Deşi ne schimbăm denumirea, rămânem consecvenţi în ceea ce priveşte misiunea noastră: să susţinem creşterea prosperităţii în România, să construim parteneriate durabile pentru bunăstarea socială şi performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare“, a spus Traian Halalai, preşedintele executiv al Exim Banca Românească.

    Oficialul băncii a adăugat că, în ceea ce priveşte liniile strategice generale, Exim Banca Românească îşi propune „să crediteze responsabil, să încurajeze economisirea şi în general, să sprijine toţi clienţii cu consiliere şi soluţii financiare potrivite, fie ei clienţi retail, corporativi sau din sectorul public“.

    Pe segmentul persoanelor fizice, banca se va concentra pe atragerea de resurse în lei şi valută, inclusiv depozite la termen şi conturi de economii, iar pentru companii va urmări structurarea unei oferte de produse care să acopere întregul ciclu de finanţare al acestora, concomitent cu menţinerea abordării personalizate pentru anumite segmente de clienţi corporate.

    Banca va continua să îşi desfăşoare activitatea pe cele două direcţii principale: activitate în nume şi în cont propriu – ca orice altă bancă comercială universală de pe piaţă, respectiv activitate în numele şi în contul statului – independent de componenta comercială, va acţiona în continuare pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit din partea statului român, adaugă şeful băncii.

    EximBank a terminat fuziunea prin absorbţie cu Banca Românească la finalul anului 2022. Achiziţia Băncii Româneşti de către EximBank a devenit o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin, după ce anterior statul a vândut băncile mari deţinute.

    Preţul plătit de EximBank pentru Banca Românească a fost de aproape 60 mil. euro, la un capital achiziţionat de aproximativ 130 mil. euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia totală a inclus rambursarea împrumutului subordonat acordat Băncii Româneşti de către NBG, în valoare de 65 mil. euro, şi rambursarea, de către Banca Românească, a finanţării intragrup primite de la banca-mamă, în valoare de 90 mil. euro, plătită de Banca Românească din lichidităţile proprii. Tranzacţia nu a implicat nicio finanţare de la bugetul de stat.

    După finalizare fuziunii dintre EximBank şi Banca Românească la sfârşitul anului trecut, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor EximBank a apobat schimbarea denumirii băncii în Exim Banca Românească, începând din 10 mai 2023, subliniind astfel extinderea adresabilităţii băncii şi către persoanele fizice.

    Odată cu schimbarea denumirii, banca va avea şi o nouă identitate de brand. Aceasta are ca element central fuziunea dintre cele două bănci, valorificând notorietatea celor două branduri – prin păstrarea prescurtării Exim şi alăturarea denumirii Băncii Româneşti, şi include în paleta de culori tricolorul (roşu, galben şi albastru) pentru accentuarea “naţionalităţii” băncii şi promovarea valorilor româneşti, a transmis banca.

    -Întreaga noastră strategie de business se concentrează pe construirea unei baze solide pentru creşterile viitoare şi avem încredere că vom reuşi să facem acest lucru aşa cum am reuşit să ne dezvoltăm accelerat în ultimii 10 ani, construind un brand puternic pe piaţa bancară“, mai spune Halalai.

    Modelul eficient şi flexibil al reţelei teritoriale – 83 de sucursale destinate persoanelor fizice şi microîntreprinderilor şi 26 de Centre de Afaceri dedicate exclusiv segmentului corporate, permite băncii să fie aproape de clientela de retail şi corporate şi să implementeze diverse programe de dezvoltare româneşti şi europene, susţine Exim Banca Românească.

    Dar care este istoria tranzacţiei EximBank-Banca Românească? În urma unor runde succesive de negocieri, EximBank şi National Bank of Greece (NBG) au semnat, în 20 iunie 2019, contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni al Băncii Românesti, iar în luna decembrie 2019 tranzacţia a primit avizele de neobiecţiune din partea Consiliului Concurenţei şi a Băncii Naţionale a României, autorităţile de reglementare relevante pentru această tranzacţie. Odată cu îndeplinirea cerinţelor obligatorii de reglementare şi a celorlaltor elemente prevăzute în acordul pe care EximBank şi National Bank of Greece l-au semnat, în ianuarie 2020, au fost întrunite toate condiţiile pentru încheierea tranzacţiei.

    Iniţierea procesului de fuziune prin absorbţie a fost decisă prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor EximBank din data de 3 octombrie 2019 şi prin Hotărâre a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Băncii Româneşti, care a venit mai târziu, în 28 februarie 2022.

    Independent de componentele specifice unei bănci universale, după fuziune, EximBank va continua să acţioneze pe segmentul garanţiilor şi asigurărilor de stat, conform mandatului primit din partea statului român.

    EximBank a fost înfiinţată în 1992 şi are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Finanţelor. În ultimii zece ani, banca a performat în mod accelerat astfel că, pe lângă intrarea în Topul celor mai mari 10 bănci după active din România, EximBank este astăzi una dintre cele mai valoroase companii româneşti şi o instituţie de importanţă sistemică.

    Traian Halalai, preşedintele executiv: -Deşi ne schimbăm denumirea, rămânem consecvenţi în privinţa misiunii noastre: să susţinem creşterea prosperităţii, să construim parteneriate durabile pentru performanţa economică a clienţilor noştri prin accelerarea intermedierii financiare

     


     

     

  • Ţara cuprinsă de panică. Oamenii se tem că toţi banii din bănci se vor evapora, iar frica atinge cote nemaivăzute de la criza financiară din 2008

    Cele mai recente evenimente şi turbulenţe cu care s-a confruntat economia americană ar putea reduce drastic încrederea în sistemul financiar american. Aproape jumătate dintre americani se tem pentru banii pe care i-au depozitat într-o bancă sau altă în alte instituţii financiare, scrie CNBC.

    Potrivit unui sondaj al companiei de consultanţă Gallup, aproape jumătate dintre americanii intervievaţi au declarat că sunt „foarte îngrijoraţi” sau „serios îngrijoraţi” pentru banii lor. Numai 20% dintre aceştia stau fără frica că banii lor ar putea dispărea pe fondul agravării problemelor cu care se confruntă sistemul bancar.

    Nivelul de îngrijorare exprimat în sondaj este similar cu cel constatat de Gallup la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers în septembrie 2008.

    Cu toate acestea, nu este vorba de un sondaj pe care Gallup îl realizează în mod regulat, astfel încât este dificil de spus cum s-au schimbat atitudinile în timp. Cu toate acestea, compania a realizat o comparaţie între sentimentul din 2008 şi cel din prezent, iar aceasta indică o îmbunătăţire, pe măsură ce tot mai multe măsuri au fost luate pentru atenuarea problemelor economice.

    Federal Deposit Insurance Corp. – creată în 1933, în cele mai negre zile ale Marii Depresiuni – susţine depozitele până la 250.000 de dolari per deponent. Pentru cei care au conturi peste limita asigurată, există mai multe măsuri care pot fi luate pentru a proteja mai mult de 250.000.

    Potrivit Gallup, cei care se identifică drept republicani sau independenţi, precum şi cei cu venituri medii şi mici au fost mai predispuşi să fie îngrijoraţi de banii lor. Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru americanii care nu au finalizat o facultate.

    Sondajul a fost realizat pe un eşantion de aproximativ 2.000 de oameni în perioada 3-25 aprilie 2023.

  • Se strânge cureaua pentru bănci după falimentele care aproape au colapsat sistemul bancar

    Autorităţile de reglementare la nivel mondial iau în considerare impunerea unor reguli mai stricte pentru creditorii mai mici şi cer tuturor băncilor să se pregătească pentru a face faţă unor retrageri mai rapide ale depozitelor, în timp ce oficialii caută să tragă învăţăminte din recentele turbulenţe care au dus la falimentul mai multor instituţii americane de dimensiuni medii, scrie FT. 

    Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, care stabileşte standardele globale, a promis în martie că va examina dacă sunt necesare reguli suplimentare în lumina unei serii de colapsuri bancare recente.

    Nu a fost stabilit un calendar pentru această activitate. Dar factorii de decizie politică reuniţi la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI de săptămâna trecută au declarat pentru Financial Times că atenţia se va concentra asupra problemelor expuse de dispariţia instituţiei californiene Silicon Valley Bank.

    Acest lucru ar putea însemna obligarea creditorilor de dimensiuni medii, cum ar fi SVB şi defuncta Signature Bank, să se conformeze normelor Basel privind capitalul şi lichiditatea. În timp ce toţi creditorii din UE trebuie să adere la aceste reguli, în SUA acestea se aplică în prezent doar băncilor “active la nivel internaţional” – un grup limitat la cele mai mari instituţii.

    Trei autorităţi de reglementare de rang înalt au declarat că conceptul de “active la nivel internaţional” este depăşit şi că factorii de decizie vor analiza dacă normele ar trebui aplicate băncilor de “relevanţă internaţională” sau celor care au potenţialul de a destabiliza sistemul financiar în general.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Oficialii americani analizează posibile acţiuni de manipulare a acţiunilor bancare

    Oficialii americani încearcă să determine dacă acţiuni de „manipulare a pieţei“ au provocat volatilitatea recentă a acţiunilor bancare, a declarat o sursă familiară cu situaţia pentru Reuters, în condiţiile în care Casa Albă s-a angajat să monitorizeze presiunile short sellerilor asupra băncilor sănătoase.

  • Şeful gigantului bancar italian UniCredit avertizează că haosul din sistemul bancar nu s-a terminat încă: Urmează să mai vedem creditori salvaţi de stat. În Europa există multe bănci în dificultate, dar nu se îngrămădeşte nimeni să le ofere o mână de ajutor

    Andrea Orcel, CEO-ul creditorului italian UniCredit, avertizează că problemele prin care trece sistemul bancar încă nu s-au terminat, sugerând totodată că episoadele în care statul salvează băncile regionale încă nu au ajuns la final, scrie CNBC.

    „Judecând după cele mai recente episoade, s-ar putea să vedem mai multe salvări. În SUA, statul se implică şi ajută băncile aflate în dificultate, totuşi în Europa, deşi există multe bănci cu probleme nu văd niciuna pe cale de a fi ajutată sau salvată”, a declarat Andrea Orcel.

    Luni, JPMorgan a achiziţionat o mare parte a activelor First Republic, care includeau depozite de aproximativ 92 de miliarde de dolari.

    Preluarea a avut loc după un alt faliment relativ recent care a zguduit sistemul bancar – prăbuşirea Silicon Valley Bank.

    Falimentele bancare care au venit în mod neaşteptat la începutul lui 2023 şi care pare că continue au stârnit o frică generală privind stabilitatea creditorilor americani, pe fondul majorărilor de dobândă dirijate de Fed.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro