BusinessMagazin

Tag: banca

  • Fondurile de pensii Pilon II, unde câteva milioane de români au banii de pensie, aveau la septembrie 2021 expunere de 784 de milioane de lei pe Banca Internaţională de Investiţii unde Rusia este cel mai mare acţionar şi de unde România vrea să se retragă. Până acum IIB a împrumutat 2,2 mld. lei prin Bursa de la Bucureşti

    Cele mai recente date publicate de administratorii de pensii private cu privire la structura detaliată a investiţiilor arată că la septembrie 2021 viitorii pensionari ai României, prin intermediul NN Pensii, Aegon Pensii, BCR Pensii şi BRD Pensii, avea o expunere totală de 784 milioane de lei la Banca Internaţională de Investiţii (IIB), cea la care Rusia este cel mai mare acţionar, cu 47%, şi din care România, care are 6,14%, ar urma să se retragă.

    Anunţul retragerii României din IIB a fost făcut miercuri seară de Ministrul Finanţelor Adrian Câciu. În prezent la Bursa de la Bucureşti IIB are în derulare o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. lei, listată în 7 noiembrie 2019 şi cu scadenţa în 1 noiembrie 2022. Finanţarea, care a avut printre cumpărători şi fonduri de pensii Pilon II, dar şi fonduri mutuale, companii de asigurări, are o dobândă de 3,98% şi a fost intermediată de BT Capital Partners.

    Potrivit datelor agregate de ZF, IIB a atras până acum 2,2 miliarde de lei (440 milioane de euro la cursul de acum) în emisiuni de finanţare la Bursa de la Bucureşti cea mai recentă fiind cea din 2019 şi care încă nu a ajuns la scadenţă. 

    “Prima runda de finanţare derulată de IIB pe piaţa de capital din România a fost în anul 2015, când instituţia financiară a atras 111 milioane lei, iar de atunci banca a emis în fiecare an obligaţiuni, atât în lei, cât şi în euro, pe bursa de la Bucureşti ajungând la un total de aproape 2,2 miliarde lei (467 milioane euro). Primele doua emisiuni au fost deja rambursate de IIB”, se arată într-un comunicat al BVB din 2019 încoace.

    Potrivit datelor agregate de ZF, din expunerea de 784 mil. lei a fondurilor de pensii Pilon II la septembrie 2021, o parte este atât pe cea în derulare la BVB, cât şi pe unele finanţări pe pieţe externe. 

    De asemenea include şi finanţarea care a ajuns la scadenţă pe 15 octombrie 2021, aşadar după publicarea rapoartelor fondurilor P2. ZF a solicitat ASF o situaţie detaliată la zi a investiţiilor Fondurilor P2 în IIB şi o va publica imediat ce Autoritatea va răspunde.

    La septembrie 2021, NN Pensii – cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, avea 489 mil. lei expunere pe IIB, adică 1,6% din activ. În octombrie a ajuns la scadenţă finanţarea de 151 mil. lei din portofoliul NN Pensii. 

    La BVB, cea mai recentă tranzacţie cu obligaţiuni IIB a avut loc pe 4 noiembrie 2020, la preţul de 100%, neschimbat faţă de cel din prospect. Astfel de tranzacţii sunt extrem de rare pe bursă.

    IIB este o instituţie de dezvoltare multilaterală fondată în 1970, în baza Acordului interguvernamental de instituire a IIB şi a Cartei sale. Cei nouă membri/acţionari ai Băncii sunt Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam.

    “Ca urmare a deciziei adoptate de Consiliul guvernatorilor în decembrie 2018, sediul Băncii a fost mutat de la Rusia în Ungaria în 2019. Începând cu data de 15 februarie 2021, Banca şi-a continuat operaţiunile din sediul permanent, la clădirea istorică renovată Lánchíd Palota (Fo utca, 1), Budapesta. În acelaşi timp, sucursala IIB îşi desfăşoară activitatea la Moscova (str. Mashi Poryvaevoy nr. 7, Moscova, Federaţia Rusă). Grupul a avut o medie de 185 de angajaţi în 2021 (2020: 192)”, se arat ăîn prospectul de listare al celei mai recente emisiuni. 

     

  • Cel mai dur avertisment al unei bănci europene: SocGen se teme că ruşii vor confisca activele băncii de pe teritoriul ţării

    Societe Generale a avertizat joi cu privire la posibilitatea ca Rusia să confişte operaţiunile locale ale băncii, într-unul dintre cele mai dure avertismente lansate până acum de o companie occidentală cu privire la impactul potenţial al războiului din Ucraina.

    Banca franceză, a cărei expunere de 20 de miliarde de dolari pe Rusia este una dintre cele mai mari dintre creditorii străini, a declarat că lucrează pentru a reduce riscurile în această ţară, în timp ce băncile europene îşi revizuiesc afacerile în această ţară pe fondul escaladării sancţiunilor.

    “Grupul are mai mult decât suficiente rezerve pentru a absorbi consecinţele unui potenţial scenariu extrem, în care grupul ar fi deposedat de drepturile de proprietate asupra activelor sale bancare din Rusia”, a declarat Societe Generale. 

    Cea mai mare bancă italiană Intesa Sanpaolo, între timp, efectuează o revizuire strategică a prezenţei sale în Rusia după invazia Moscovei în Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt.

    Acţiunile băncilor au fost lovite în ultimele zile pe fondul temerilor legate de posibile deprecieri, scăderea veniturilor, economii mai slabe şi consecinţele sancţiunilor. Acţiunile acestora s-au tranzacţionat în mare parte în scădere joi, ducând scăderea din ultima lună la peste minus 22%. 

    Acţiunile SocGen au scăzut cu peste 32% în ultima lună. 

  • Cea mai mare bancă din Elveţia este aruncată în mijlocul unui nou scandal: Credit Suisse le-a cerut investitorilor să şteargă urmele banilor băgaţi în iahturile oligarhilor ruşi

    Credit Suisse, cea mai mare şi importantă bancă elveţiană le-a cerut fondurilor speculative şi investitorilor să distrugă orice document care ar putea demonstra că banca a finanţat împrumuturi pentru iahturile şi avioanele de lux ale oligarhilor ruşi, potrivit Financial Times.

    „Niciodată nu am avut parte de o astfel de cerere”, a declarat unul dintre investitorii la care a ajuns scrisoarea băncii.

    Scrisoarea trimisă de banca elveţiană face parte din efortul acesteia de a oprit o scurgere masivă de informaţii, în urma căreia conturile a 30.000 de clienţi au fost expuse. În urma expunerii, s-a descoperit că creditorul elveţian a deschis şi administrat conturi ale unor miliardari ruşi şi oameni implicaţi in trafic de droguri, spălare de bani sau corupţie.

    Credit Suisse respinge cu fermitate acuzaţiile şi concluziile despre presupusele practici de afaceri ale băncii”, a spus banca într-un comunicat, susţinând că aspectele descoperite de reporteri se bazează pe ”informaţii selective scoase din context, care au ca rezultat interpretări tendenţioase ale activităţii băncii.”

    Potrivit specialiştilor, o treime din defaulturile asociate împrumuturilor pentru iahturi şi aeronave au avut loc între 2017 şi 2018, din cauza sancţiunilor pe care americanii le-au impus oligarhilor ruşi. Presa internaţională scria atunci că miliardarul Oleg Deripaska alături de fraţii Arkady şi Boris Rotenberg au fost forţaţi să îşi rezilize contractul de leasing încheiat în acea perioadă cu banca pentru avioanele de lux.

    Scrisoarea trimisă de Credit Suisse vine după o săptămână de la impunerea unor valuri de sancţiuni economice fără precedent îndreptate spre Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina.

    În 2021, atunci când pandemia reprezenta principala problemă cu care se confrunta toată lumea, banca elveţiană încerca să atragă cu o dobândă de 11% pe an banii fondurilor speculative, care urmau să finanţeze imprumuturile acordate bogaţilor pentru iahturi şi avioane.

    Mecanismul din spatele acestei scheme investiţionale protejează banca de posibile pierderi, însă riscul se transferă către fondurile speculative. Dacă chiar şi un mic număr de clienţi ai băncii nu vor mai putea plăti împrumuturile, investitorii s-ar putea trezi în conturi cu o gaură de 80 de milioane de dolari.

    Câţiva investitori care au luat parte la deal sunt din ce în ce mai îngrijoraţi pentru banii lor, mai ales după valurile de sancţiuni care au lovit direct în averile marilor miliardari ruşi.

    Elveţia a anunţat luni într-o intervenţie istorică că va urma curentul european şi va impune de asemenea sancţiuni Rusiei şi elitei sale, făcând ca temerile celor ce au investit să crească şi mai mult.

     

  • Prima victimă bancară a sancţiunilor occidentale: Unitatea austriacă a Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, intră în insolvenţă

    Unitatea austriacă a Sberbank a fost împinsă spre eşec de sancţiunile de amploare împotriva Rusiei, devenind prima victimă bancară a măsurilor occidentale, scrie Financial Times.

    În urma prăbuşirii unităţii austriece, care a survenit în timp ce alte părţi ale operaţiunilor Sberbank în UE au fost descărcate în vânzări de urgenţă către rivalii locali, sau au încetat, creditorul de stat a declarat că se retrage complet din Europa.

    Autoritatea UE responsabilă de restructurarea băncilor în faliment a declarat că dispariţia unităţilor europene ale Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, a avut loc cu „viteza fulgerului”.

    Sberbank Europe are aproximativ 800.000 de clienţi retail şi corporativi în Europa Centrală şi de Est, cu aproape 4.000 de angajaţi.

    Banca a declarat miercuri că filialele sale din UE „s-au confruntat cu o descărcare excepţională de fonduri şi cu o serie de preocupări de siguranţă în ceea ce priveşte angajaţii şi birourile sale”, adăugând că „nu poate furniza lichiditaţi” operaţiunilor sale europene din cauza interdicţiei Bancii centrale a Rusiei privind mutarea fondurilor în străinătate.

    „În lumina situaţiei actuale, Sberbank a luat decizia de a se retrage de pe piaţa europeană”, se arată în comunicat.

    Consiliul unic de rezoluţie al UE a anunţat că filiala austriacă intră în insolvenţă, în timp ce unităţile sale croate şi slovene au fost transferate către noi proprietari.

    Săptămâna aceasta, SRB suspendase deja majoritatea activităţilor UE ale băncii de stat ruse, după ce clienţii s-au grăbit să retragă bani ca răspuns la sancţiunile occidentale. „Am monitorizat situaţia de ceva timp”, a spus Elke König, preşedintele SRB. „Dar eşecul acestei instituţii a venit cu viteza fulgerului”.

    „Nu este o insolvenţă din cauza capitalurilor proprii negative, este o insolvenţă din cauza lipsei de lichiditate”, a spus König.

    Mulţi dintre cei 35.000 de deponenţi privaţi de la filiala austriacă a Sberbank au sediul în Germania, dar sunt acoperiţi de schema de garantare a depozitelor din Austria. Afacerea germană a Sberbank va face parte din insolvenţa austriacă, dar operaţiunea sa în Elveţia continuă să funcţioneze.

    SRB a declarat că a vândut toate acţiunile filialei croate a Sberbank către Hrvatska Poštanska Banka, în timp ce unitatea sa slovenă a fost vândută către Nova Ljubljanska Banka. 

    „SRB a decis, de asemenea, că rezoluţia nu este necesară pentru societatea-mamă din Austria a Sberbank Europe AG”, potrivit SRB. „Procedurile de insolvenţă se vor desfăşura în conformitate cu legislaţia naţională. Depozitele eligibile de până la 100.000 EUR sunt protejate de sistemul austriac de garantare a depozitelor.”

    König a spus că celelalte două filiale ale Sberbank din UE, din Republica Cehă şi Ungaria, sunt gestionate de autorităţile naţionale. Unitatea sa din Cehia a fost pusă în insolvenţă, iar operaţiunea sa din Ungaria a fost îngheţată în aşteptarea unei decizii finale.

    Întrebată dacă alte bănci ruseşti cu operaţiuni în Europa, în special VTB şi Gazprombank, s-ar putea confrunta cu probleme similare, König a spus că sistemul financiar din zona euro este stabil „deocamdată”, dar „în mod clar, băncile care deţin o proprietate rusă sunt sub stres”.

    Ultima dată când SRB a preluat controlul asupra unei bănci printr-un proces formal de rezoluţie a fost atunci când a orchestrat vânzarea Banco Popular din Spania către rivalul său Banco Santander pentru 1 euro în 2017.

    Banca Sberbank şi-a stabilit filiala europeană când a achiziţionat Volksbank International din Austria în 2012.

    Sberbank Direct, operaţiunea sa de servicii bancare online, a căutat să-şi extindă baza de depozite, oferind economiştilor germani rate ale dobânzii de până la 1,5% la banii lor – mult mai mari decât ratele aproape de zero oferite de majoritatea creditorilor autohtoni.

    Banca rusă a acceptat anul trecut să-şi vândă operaţiunile din Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Serbia şi Slovenia unui consorţiu de bănci condus de AIK Banka din Slovenia. Dar König a spus că această înţelegere „s-a oprit” şi că oricum ar fi fost imposibil de finalizat din cauza sancţiunilor occidentale. 

  • Raiffeisen ar vrea să plece din Rusia, economie care a contribuit cu o treime la profitul din 2021 al băncii. Acţiunile scad marţi cu 10%. În ultimele cinci zile Raiffeisen a pierdut 40% din valoarea de piaţă

    Raiffeisen Bank International (RBI) analizează posibilitatea de a pleca din Rusia, spun mai multe surse pentru agenţia de presă Thomson Reuters, într-o mişcare care ar face-o prima bancă europeană care părăseşte Rusia de la invazia din Ucraina.

    Potrivit Financial Times, Raiffeisen Bank are o expunere de 1,9 mld. euro în Rusia, în timp ce publicaţia MarketWatch notează că 35% din profitul pre-taxare de anul trecut al Raiffeisen a venit din operaţiunile din Rusia.

    O astfel de decizie, prin care una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est, inclusiv cu prezenţă în România, ar putea părăsi atât Rusia, cât şi Ucraina, nu este iminentă, dar ar putea fi declanşată în cazul în care operaţiunile din aceste ţări au nevoie de mai mulţi bani sau capital, spune una din surse.

    RBI operează în Rusia de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, în urmă cu 30 de ani, iar afacerile sale din această ţară – banca numărul 10 din Rusia în funcţie de active – au contribuit anul trecut cu aproape o treime la profitul net al grupului, de 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari).

    Planul de exit arată modul în care unele societăţi străine cu operaţiuni în Rusia se străduiesc să se adapteze la sancţiunile grele impuse Moscovei de către Occident şi la tulburările care au urmat şi care au cuprins pieţele ruseşti. Giganţii energetici BP şi Shell se numără printre companiile care caută să reducă legăturile cu Rusia.

    Rusia numeşte acţiunile sale din Ucraina o “operaţiune specială” despre care spune că nu este concepută pentru a ocupa un teritoriu, ci pentru a distruge capacităţile militare ale vecinului său din sud şi pentru a captura ceea ce consideră a fi naţionalişti periculoşi.

    O a altă sursă spune pentru Reuters că Raiffeisen ar putea ieşi din Rusia şi Ucraina prin cedarea acţionariatului către o altă entitate. O suspendare temporară a activităţii a fost, de asemenea, o opţiune, a spus acea persoană.

    Premierul rus Mihail Mişuşin a declarat că Moscova va limita temporar accesul străinilor care doresc să vândă active, complicând orice încercare de a părăsi ţara. Un purtător de cuvânt al RBI din Viena a refuzat să comenteze, potrivit Reuters.

    Pe bursa de la Viena, la ora redactării acestei ştiri, acţiunile Raiffeisen scad cu 10% la 13,2 euro. În ultimele cinci zile banca austriacă a pierdut 40% din valoarea de piaţă la aproximativ 4,4 mld. euro în prezent.​

  • BREAKING Dezastru pentru Sberbank, cea mai mare bancă rusească şi controlată de stat: prăbuşire de 70% pe Bursa de la Londra. Lukoil, prăbuşire de 61%. Încă nu este clar dacă Moscova decide să-şi deschidă astăzi bursa

    De la 4,06 dolari pe acţiune în şedinţa de vineri la 1,2 dolari astăzi, adică o prăbuşire de 70%: aceasta este situaţia pentru Sberbank – cea mai mare bancă din Rusia şi una controlată majoritar de administraţia de la Kremlin, pe Bursa de la Londra în debutul şedinţei de tranzacţionare de luni.  

    Cu alte cuvinte într-o singură zi de tranzacţionare cea mai mare bancă din Rusia pierde câteva zeci de miliarde de dolari ajungând la o capitalizare de 16 mld. dolari. De la începutul anului 2022 acţiunile SBER au un colaps de 92% la Londra.

    Sberbank Europe AG, care avea active totale de 13,64 miliarde de euro (15,3 miliarde de dolari) la sfârşitul anului trecut, împreună cu unităţile sale din Croaţia şi Slovenia, a suferit o retragere rapidă a depozitelor în ultimele zile şi este posibil să nu reuşească să îşi plătească datoriile sau alte pasive, potrivit Băncii Central Europene, notează Reuters.

    “Sberbank Europe AG şi filialele sale au înregistrat ieşiri semnificative de depozite ca urmare a impactului asupra reputaţiei provocat de tensiunile geopolitice”, a precizat BCE într-un comunicat. “Acest lucru a dus la o deteriorare a poziţiei sale de lichiditate”, a adăugat BCE. “Nu există măsuri disponibile cu şanse reale de a restabili această poziţie la nivel de grup şi în fiecare dintre filialele sale din cadrul uniunii bancare”.

    În weekend, Europa a îngheţat principalele afaceri ale Sberbank în blocul comunitar, după ce autorităţile de reglementare au stabilit că este posibil ca acestea să dea faliment în urma sancţiunilor impuse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, notează agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Consiliul unic de rezoluţie, care se ocupă de băncile europene care au probleme, a suspendat plăţile, executarea şi drepturile de reziliere pentru trei divizii ale Sberbank până la sfârşitul zilei de 1 martie. Această măsură a fost luată după ce Banca Centrală Europeană a stabilit că Sberbank Europe AG, cu sediul în Austria, şi filialele sale din Croaţia şi Slovenia nu vor putea probabil să îşi plătească datoriile sau alte pasive la scadenţă.

    Rusia încă nu şi-a deschis piaţa de capital, amânand cu câteva ore debutul şedinţei de vineri.

     

     ​

  • O nouă serie de posturi la stat plătite cu salarii de 20.000 euro pe lună: începe lupta pentru poziţiile la Banca de Dezvoltare. Primii membri ai organelor statutare vor fi nominalizaţi de Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului finanţelor

    ♦ Băncile de dezvoltare îşi vor primi capitalul din bugetul de stat, comisioane, dobânzi şi tarife din prestarea activităţilor, dar şi prin împrumuturi subordinate acordate de statul român ♦ Băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanţează sunt considerate depozite.

    Apariţia proiectului Băncii de Dezvoltare dă semnalul după goana după poziţiile unde vor fi instalaţi oa­meni cu salarii de peste 20.000 euro pe lună.

    Sorina Faier, manging partner în cadrul companiei de executive search Elite Searcher, a spus pentru ZF că salariile pen­tru o poziţie de conducere a unei bănci în­cep de la 10.000 euro net şi pot ajunge până la 25.000 euro net pe lună.

    „Conducerea băncii va trebui să vină din zona serviciilor financiare, ideal din do­meniul bancar. Trebuie să fi avut o poziţie simi­lară înainte sau cel puţin un vice­pre­şedinte la o bancă anterior. Salariile la pre­şedinţii din bănci pot ajunge până la 1 mi­lion euro anual, dar aici vorbim de bonu­suri în general, care sunt mult mai mari decât salariile fixe. De exemplu, salariul poate să fie 10.000 euro sau 15.000 de euro pe lună, iar la finalul anului să fie nişte bonusuri colosale în func­ţie de realizările preşedin­te­lui băncii. Depinde de ban­că, cât de mare e, ce oameni are de condus, targetul, dar cam aşa pornesc salariile, de la 10.000 euro net, până pe la 25.000 euro net pe lună“, a explicat Sorina Faier.

    În acelaşi timp, Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în mana­ge­men­tul resurselor umane, sus­ţine că profilul pentru o asemenea poziţie de con­ducere în cadrul unei bănci de dezvoltare este rar în piaţă.

    „Un asemenea profil este rar în piaţă. Am căuta un ban­cher de investiţii, cu vastă experienţă în industria lo­cală, mai ales pe pro­iecte de dezvoltare antrepre­no­rială sau de lucru cu autorităţile publice centrale şi locale. Ar trebui să aibă o experienţă vastă în bănci mari pe o poziţie exe­cutivă, capabil să construiască o instituţie bancară cu profil aparte. De asemenea, trebuie să fie pregătit să navigheze într-un mediu incert, cu schimbări legislative frecvente, un mediu puternic politizat, având o viziune mai degrabă pe termen scurt. Remuneraţia trebuie să fie cea din piaţă, la un nivel echivalent, indiferent că vorbim de bănci cu capital de stat sau private, româ­neşti sau străine“, a explicat Raluca Pârvu pentru ZF.

    Dacă analizăm câştigurile şe­filor din băncile de stat existente în pre­zent, vedem că cei doi preşedinţi ai CEC Bank şi Eximbank, respectiv Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei în anul 2020, potrivit decla­raţiilor de avere publicate. Per total în anul 2020, Bogdan Neacşu, preşedintele CEC Bank, a înregistrat venituri de 254.800 euro, în timp ce Traian Halalai, pre­şe­din­tele Eximbak, a ajuns la venituri totale de 213.154 euro.

    Având în vedere că salariile lunare a şe­filor CEC Bank şi Eximbank sunt în jurul a 20.000 euro pe lună, şefii băncilor de dezvoltare ar trebui să aibă salariile lunare cel puţin la un nivel similar.

    Conform proiectului de lege privind măsurile cadrului de reglementare al Băncii de Dezvoltare, primii membri ai organelor statutare se vor nominaliza de către Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului finanţelor.

    „Primii membri ai organelor staturare se nominalizează de către Ministerul Finanţelor prin ordin al ministrului finanţelor şi până la înmatricularea băncii de dezvoltare la Registrul Comerţului sunt remuneraţi din bugetul Ministerului Finanţelor, în cuantumul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor. Mandatul primilor membri ai organelor statutare începe de la înmatricularea la Registrul Comerţului a fiecărei bănci de dezvoltare“, conform proiectului de lege pentru reglementarea cadrului general aplicabil băncilor de dezvoltare a României publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Din punctul de vedere al activităţii băncilor de dezvoltare, acestea vor putea acţiona atât în numele statului, cât şi în nume propriu, auditul activităţilor fiind evaluate separat de către Curtea de Conturi a României, se mai arată în proiectul de lege.

    „Băncile de dezvoltare pot desfăşura, ca regulă generală, activitate în nume şi cont propriu, prin utilizarea resurselor proprii, dar pot exista şi activităţi desfăşurate în nume şi cont stat, pe bază de mandate, cum ar fi administrator de Fond al Fondurilor, participarea la Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări sau participarea la programe guvernamentale. Tipurile de activităţi desfăşurate de o bancă de dezvoltare atât în nume şi cont propriu, cât şi în nume şi cont stat se vor detalia prin hotărâre a Guvernului“, conform proiectului.

    În acelaşi timp, băncile de dezvoltare, prin activităţile în numele şi contul statului, pot implementa sau administra instrumente financiare finanţate din fonduri europene şi pot acorda finanţări în cadrul fondurilor şi iniţiativelor de investiţii la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiţii co-finanţate de Grupul Băncii Europene de Investiţii sau de alte instituţii financiare internaţional.

    Având în vedere că băncile de dezvoltare pot acţiona pe două căi, proiectul de lege subliniază faptul că BNR nu este ţinută responsabilă de îndeplinirea obiectivelor băncilor de dezvoltare. Astfel, în activitatea de autorizare şi supraveghere a băncilor de dezvoltare, BNR este competentă exclusive în aceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor legislaţiei bancare în legătură cu activitatea bancară derulată de acestea în nume şi cont propriu.

    „Totodată, BNR nu este ţinută responsabilă în ceea ce priveşte respectarea de către băncile de dezvoltare a legislaţiei în materie de ajutor de stat inclusiv în ceea ce priveşte mecanismul de prevenire a fenomenului de excludere (crowding-out) a instituţiilor financiare private, a legislaţiei europene privind administrarea de instrumente financiare din fonduri europene şi de acordate de finanţări în cadrul fondurilor şi iniţiativelor de investiţii la nivelul UE, a legislaţiei din domeniul finanţelor publice.“

    Din perspectiva capitalizării, băncile de dezvoltare, sursele de finanţare pentru ca acestea să îşi desfăşoare activitatea includ, printre altele, fonduri de la bugetul de stat, dar şi împrumuturi subordonate acordate de statul român.

    „Sursele de finanţare necesare pentru derularea activităţilor desfăşurate de băncile de dezvoltare sunt: comisioane, dobânzi şi tarife din prestarea activităţilor (…), fonduri contractate de pe piaţele financiare, fonduri încredinţate pe bază de mandate de autorităţi ale administraţiei publice sau în cadrul iniţiativelor de investiţii la nivelul UE, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalizării băncii de dezvoltare, la autorizare şi pe parcursul activităţii, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordinate acordate de statul român, allte surse de finanţare, stabilite prin hotărâre a Guvernului“, se mai arată în proiectul de lege.

    De asemenea, băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice pentru a nu exista concurenţă cu băncile comerciale, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanţează sunt considerate depozite.

    Deşi crearea unei bănci de dezvoltare este un proiect care are aproape 7 ani în spate, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus recent pentru ZF că nu este nevoie de o bancă de investiţii de stat, chiar dacă în teorie este o societate care poate acţiona numai pe principii comerciale, în final s-a dovedit din practică c  nu poate să scape de influenţa politică, ca orice instituţie de stat.

    Crearea Băncii de Dezvoltare a României vine după discuţii şI proiecte legislative care au apărut în urmă cu aproape 7 ani şi a trecut prin guvernarea Cioloş, PSD, Orban şi Cîţu. În 2015, Guvernul plănuia să construiască o bancă de dezvoltare pe structura EximBank, urmând să aplice modelul băncii de dezvoltare BGK din Polonia.

     

  • O oportunitate de 1.000 mld. dolari: JPMorgan devine prima bancă majoră din SUA care intră in metavers

    JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcţie de active, a efectuat un pas masiv către metavers, deschizând un lounge virtual în lumea virtuală bazată pe blockchain Decentraland, după ce a descris sectorul drept o oportunitate de un trilion de dolari, scrie Cointelegraph.

    Vizitatorii lounge-ului, situat în mall-ul Metajuku din Decentraland, sunt întâmpinaţi de un tigru şi un portret al lui Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan. Dacă jucătorii urcă la etaj, pot vizualiza o prezentare a executivului despre fundamentele criptomonedelor.
     
    The Onyx Lounge, numit după sistemul de plăţi “in-house” pe bază de blockchain al JPMorgan, a fost dezvăluit alături de un raport al băncii care a detaliat oportunităţile de business oferite de metavers companiilor.
     
    “Probabil că metaversul va intra în fiecare sector de-a lungul următorilor ani, oportunitatea de piaţă fiind estimată la peste un trilion de dolari în venituri anuale”, reiese din raport, care evidenţiază de asemenea faptul că, anual, sunt cheltuiţi pe bunuri virtuale circa 54 de miliarde de dolari  de două ori mai mult decât pentru muzică.
     
    Raportul menţionează că preţul mediu pentru terenuri digitale a crescut de două ori, de la 6.000 de dolari la 12.000 de dolari, între iunie şi decembrie anul trecut şi prognozează că nivelul de cheltuieli dedicate reclamelor in-game va ajunge la 18,4 miliarde de dolari pe an până în 2027.
     
    Adopţia metaversului este susţinută de interesul prezentat de unele dintre cele mai mari branduri din lume, adaugă JPMorgan, citând în acest sens decizia Adidas şi Nike de a crea produse bazate pe token-uri non-fungibile (NFT-uri), cât şi anunţul Samsung de deschidere a unui magazin în metavers.
     
    Venind în completarea argumentelor lansate de JPMorgan, Disney a anunţat astăzi angajarea unui nou executiv, Mike White, care va conduce procesele de abordare a a oportunităţilor generate de metavers.
     

     

     

  • Cât a câştigat în 2021 Jamie Dimon, cel mai important bancher din lume, cel care conduce cea mai puternică bancă americană: 34,5 mil. dolari

    JPMorgan Chase l-a plătit pe Jamie Dimon, directorul executiv al băncii, cu 34,5 milioane de dolari în 2021, cu 3 milioane mai mult faţă de ultimii doi ani, scrie Financial Times.

    Creşterea salariului a venit într-un an în care JPMorgan, cea mai mare bancă din SUA, a raportat profituri şi venituri record.

    Într-un dosar de reglementare de joi, JPMorgan a declarat că membrii consiliului de administraţie au determinat salariul lui Dimon luând în considerare „performanţa puternică a companiei în 2021 şi pe termen lung”. Bancherul a primit un salariu de 1,5 milioane de dolari şi un bonus de 33 de milioane bazat pe performanţă.

    Dimon, în vârstă de 65 de ani, conduce JPMorgan din 2005 şi este cel mai longeviv director executiv al unei mari bănci de pe Wall Street. El a fost depăşit anul trecut ca cel mai bine plătit şef din industrie de James Gorman de la Morgan Stanley, care a câştigat 33 de milioane de dolari. Morgan Stanley nu a dezvăluit încă plata lui Gorman pentru 2021.

    În veniturile din trimestrul al patrulea din săptămâna trecută, cinci dintre principalele bănci de pe Wall Street – JPMorgan, Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America – au dezvăluit că au distribuit 142 de miliarde de dolari în salarii şi beneficii totale în 2021, în creştere cu aproape 15 procente faţă de anul trecut.

    În 2021, JPMorgan i-a acordat lui Dimon un „premiu special” de opţiuni pe acţiuni estimate a fi în valoare de aproximativ 49 de milioane de dolari, despre care banca a spus că reflectă dorinţa consiliului de administraţie ca el să rămână în continuare director pentru „cat mai mult timp”.

    Forbes estimează averea netă a lui Dimon la 1,8 miliarde de dolari, o mare parte din aceasta fiind deţinută în acţiuni JPMorgan.

     

  • Ministrul Sănătăţii a dat lovitura: Alexandru Rafila este acţionar la cea mai mare bancă din România şi are investiţii de 43.000 de euro şi la Transgaz. Asociere într-un contract de jumătate de million de euro pentru un teren în Otopeni. Cash de 100.000 euro

    Alexandru Rafila, 61 de ani, ministru al sănătăţii în Guvernul PSD/PNL condus de liberaul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent recent declaraţia de avere aferentă numirii sale în funcţie.

    Astfel, Rafila are 154.000 de lei investiţi la Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România, şi aproximativ 214.000 de lei la Transgaz – transportatorul naţional de gaze naturale. Ca număr de acţiuni, Rafila a declarat 1.000 de acţiuni TGN şi circa 62.000 de unităţi la banca de la Cluj.

    De la începutul anului 2021 acţiunile TLV au plus 27% iar cele ale TGN, minus 13%. Însă doar în ultima săptămână TGN a urcat cu 16%. Ministrul a declarat 12.500 de lei dividende de la Transgaz şi 10.700 de lei de la banca de la Cluj.

    Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Guvernului, Rafila – care a fost şi şef al laboratorului Institutului Matei Balş, a declarat un contract de vânzare/cumpărare de 510.000 de euro pentru un teren de 5.000 de metri pătrăţi în Otopeni. Contractul, datat 2 noiembrie 2021, este parte a unei asocieri de 5 persoane fizice şi 2 persoane juridice.

    Ca active financiare, Rafila a declarat trei conturi curente la Raiffeisen şi BCR în valoare totală de circa 100.000 de euro şi următoarele depozite bancare: 350.000 euro la Raiffeisen deschis în 2007, un altul de 15.600 de dolari deschis în 2007, unul de 370.000 de lei la Raiffeisen din 2014, alţi 262.000 de lei la Raiffeisen din 2018 şi 112.600 de euro din 2018 la Banca Transilvania. Ministrul are numerar de aproximativ 100.000 de euro.

    Ca venituri, ministrul a declarat 127.800 de lei în 2020 de la Universitatea Carol Davila, echivalentul a 10.700 de lei lunar, şi 225.000 de lei de la Matei Balş, adică 19.000 de lei lunar.

    Ministrul nu menţionează dacă sumele sunt brute sau nete, dar în ghidul de completare al declaraţiilor de avere se menţionează că aceste sume sunt publicate ca fiind nete.

    Ca PFA pentru servicii medicale, Rafila a declarat 32.000 de lei în 2020 şi 4.170 de lei ca indemnizaţie de la Parlamentul României.