Tag: autostrada

  • Şova, despre finalizarea autostrăzii Sibiu-Orăştie în 15 noiembrie: Sunt circumspect

     Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat, vineri, în judeţul Sibiu, după o vizită efectuată pe lotul trei al autostrăzii Sibiu-Orăştie, că nu este mulţumit de stadiul lucrărilor, afirmând că nu vede o diferenţă faţă de decembrie 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Specialiştii spun că respectă calendarul care s-a stabilit de comun acord cu CNADR. Eu constructor nu sunt, nu pot decât să cred, deocamdată, că nu ne-au minţit niciodată. Eu sunt circumspect, dar nu sunt inginer constructor. Să dea Dumnezeu să fie bine”, a declarat Şova.

    Acesta a afirmat, după consultarea cu specialişti ai CNADR, că termenul de finalizare, 15 noiembrie, nu va putea fi respectat decât dacă va exista “mai multă agitaţie pe şantier”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.

     “Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document, intitulat “Raport asupra definirii problemelor”.

    Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

    În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contradicţii privind autostrăzile în Master Plan: Reţeaua cu 1.500 de kilometri sub numărul anunţat de Şova

     Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate miercuri de Ministerul Transporturilor.

    În cadrul aceluiaşi document, denumit “Raport asupra definirii problemelor”, se arată că, pentru scenariul de referinţă 2020, reţeaua de autostrăzi va creşte cu 433 kilometri faţă de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

    România are în prezent 646 kilometri de autostradă, potrivit datelor comunicate anterior de CNADNR.

    Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat săptămâna trecută că reţeaua de autostrăzi va fi extinsă la 2.440 kilometri în anul 2020, potrivit proiectelor asumate de Executiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Lider PNL Suceava: Din acciza suplimentară la carburanţi se va construi autostrada Paşcani – Siret

     Niţă a spus, într-o conferinţă de presă organizată de Consiliul Judeţean Suceava, că masterplanul de transport prevede ca până în 2020 să fie realizat şi tronsonul de autostradă Siret – Suceava – Paşcani, pentru finanţarea acestuia urmând să fie alocate fonduri colectate prin acciza suplimentară la carburanţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă, în calitatea sa de lider PNL, susţine acciza suplimentară la carburanţi, Niţă a spus că doar a prezentat care este sursa de finanţare pentru acest tronson de autostradă şi a evitat să spună dacă susţine personal această acciză.

    “Nu eu am susţinut şi venit cu propunerea accizei la carburant. Guvernul a găsit-o, pentru a se face din aceste fonduri tronsoane scurte, cu valoare mică”, a spus Ilie Niţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: Contestaţiile pentru loturi de la Sebeş-Turda au fost respinse, CNADNR poate semna contractele

    “Pe două tronsoane din Sebeş-Turda, loturile 3 şi 4, am câştigat definitiv la Curtea de Apel, deci se pot semna contractele. Ieri a venit şi a doua decizie, mai avem două tronsoane de aşteptat tot la Curtea de Apel, întrucât s-a contestat tot bineînţeles”, a declarat marţi ministrul Transporturilor Dan Şova, la o conferinţă pe tema infrastructurii, organizată la Palatul Parlamentului.

    CNADNR a selectat în luna decembrie constructori români, italieni şi austrieci pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, iar preţul pe kilometru este de 6 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care a detronat edy Spedition. A ajuns la afaceri de 90 milioane de euro cu 1.000 de camioane

    De la doar câteva sute de metri de capătul autostrăzii Bucureşti-Piteşti, omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Dacă ne uităm la numărul de vehicule de transport avem cele mai multe din ţară. Dacă adunăm camioanele de la Lazăr Internaţional, peste 400 de camioane, cu cele 22-23 de la Lazăr Junior, mai adaugăm 30-40 de camioane de la BAT, împreună cu cele 500 de ansamble de la celelalte companii unde suntem acţionari majoritari, la care se adaugă 80 de la Hoedlmayer-Lazăr, divizia de transport pentru transport de automobile (unde anul acesta vom ajunge la 100), depăşim 1.000 de unităţi”, detaliază şeful grupului Internaţional Lazăr structura flotei sale, cea mai mare de pe piaţă în acest moment. Expansiunea şi diversificarea portofoliului reprezintă strategia de creştere a grupului condus de Ion Lazăr, grup fondat în urmă cu 20 de ani în Piteşti şi care s-a dezvoltat „în acelaşi ritm cu Dacia”.

    „Cu Dacia, la nivel de grup, avem cam 15-20% din cifra de afaceri. Pentru ei noi facem distribuţia de piese de schimb la nivel naţional pentru dealeri, dar şi exporturi şi importuri de componente„, a spus Lazăr. Spre exemplu, pentru Dacia există transport feroviar de tablă de la Kosice din Slovacia, de unde se importă tabla produsă de cei de la US Steel, iar din depozitul Lazăr din Piteşti este încărcată pe camion şi pleacă la Dacia.

    Grupul Lazăr este alcătuit din şapte companii unde Ion Lazăr este acţionar, grup care a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 94 milioane de euro, dintre care aproape jumătate reprezintă businessul Internaţional Lazăr Company, firma de transport a omului de afaceri.

    „Noi facem acum şi transport şi logistică, vrem acum să facem transport intermodal, atât rutier, cât şi feroviar. Vrem să investim într-un astfel de terminal. Noi am investit în extinderea căii ferate până în depozitul de la BAT Bascov. Terenurile din această zonă au fost achiziţionate din 2002 tocmai pentru a face conexiunea pe calea ferată„, a spus Ion Lazăr.

    În 2008 Ion Lazăr a construit în Bascov, lângă Piteşti, primul depozit de logistică, activitate conexă celei de transport, depozit care în prezent este transformat în fabrică de cablaje de cei de la Leoni. „Din august 2010 până la 1 aprilie 2011 a fost mai mult liber după plecarea Pirelli şi după aceea l-am închiriat celor de la Leoni pe patru ani.

    Le-am mai construit 19.000 mp şi avem acum 27.000 mp închiriaţi până în 2019. Acolo se fac acum cablaje auto. În depozit au făcut fabrică şi, mai mult, acum mai vor dezvoltare. Închiriind acest depozit, am investit într-un altul nou, dar şi cu legătură feroviară, deoarece am avut un client ce dorea transport pe calea ferată„, a spus Lazăr. 

    Strategia grupului în acest moment este de a „reacţiona rapid şi în funcţie de oportunităţi„. Motiv pentru care Ion Lazăr caută de fiecare dată oportunităţi de a cumpăra la preţuri cât mai bune inclusiv utilaje şi camioane, astfel încât presiunea financiară asupra companiei să fie cât mai mică.

    Din acest motiv, compania a preluat camioane inclusiv din cele reposedate din flota edy Spedition sau din utilitarele utilizate de Mercadia, compania controlată de Dinu Patriciu ce deţinea lanţul de magazine Mic.ro.

    „Din flota edy am luat 101 Volvo de la BCR Leasing şi 33 de Mercedes-Benz de la Mercedes-Benz Financial Services, care au fost reposedate, dar şi maşini de distribuţie din lotul lui Dinu Patriciu„, povesteşte Ion Lazăr. Decizia de a achiziţiona utilaje reposedate de firmele de leasing a fost luată din motive de costuri, acestea având preţuri mai mici sau mult mai mici comparativ cu cele achiziţionate de la un dealer specializat.

    „Eu sunt mai precaut şi econom în ceea ce priveşte banii în această perioadă. Noi ne-am învăţat lecţia în 2008, când am cumpărat camioane de 10 milioane de euro. Am luat 100 de cupluri în toamna lui 2008 şi ne-a fost foarte greu să le plătim la acea vreme şi nu am dat niciuna înapoi. În 1998 am făcut prima oară leasing, cu 30% avans şi am cumpărat şase camioane DAF de la grupul E van Wijk. De atunci şi până acum am contractat leasinguri de cel puţin 48 milioane de euro, iar acum mai avem capital nefacturat de numai 3,5 milioane euro„, spune Ion Lazăr.

  • Ponta: În 2015, de la fabrica Daimler din Sebeş până la graniţa cu Ungaria se va merge pe autostradă

    Premierul Victor Ponta a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu oficialii Daimler, că s-a angajat în numele Guvernului că va oferi sprijin investitorilor serioşi astfel încât să depăşească anumite bariere administrative sau să primească ajutoare de stat, cum a fost şi cazul companiei Daimler pentru investiţia de la Sebeş.

    Ponta a adăugat că investitorii din România nu sunt interesaţi atât de mult de viaţa politică internă, ci de ceea ce face România pentru a sprijini investiţiile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro