BusinessMagazin

Tag: aur

  • Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa

    Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.

    În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
    „După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
    20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
    „Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
    Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
    „Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
    Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
    „Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
    Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
    Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Dascălu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
    Investiţii: 80.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
    Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
    Investiţie iniţială: 650.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
    Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

    Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ferencz Vigh
    Investiţii: 200.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Epoca de aur a curieratului

    Această constatare a declanşat un val fără precedent de digitalizare pentru companiile cu operaţiuni offline, dar şi un efort al businessurilor de a ajunge direct la clienţi după ce industrii întregi – HoReCa, retaiL, au fost obligate să închidă peste noapte. Toată această digitalizare se bazează însă pe un element offline indispensabil care acum se află în plină explozie: serviciile de curierat. 

    Pentru Augustin Pleşea, antreprenorul local care a fondat compania de curierat Cargus iar acum Gcouriers, şi echipa BeeFast, ideea de a dezvolta platforme online pentru servicii curierat rapid a venit înainte de criză, însă în contextul actual ambele start-up-uri sunt într-o dezvoltare accelerată.

    „Bazându-mă pe o lungă experienţă în domeniul curieratului şi confruntându-mă cu tot felul de probleme legate de hârtii, semnături şi întârzieri la livrare, am gândit încă de acum trei ani un serviciu de curierat adaptat secolului XXI unde tehnologia IT primează. Mai exact, m-am gândit că un serviciu de curierat rapid ar avea loc pe piaţă, fiind o nişă neexploatată până acum aşa cum trebuie“, a povestit Augustin Pleşea în cadrul ZF IT Generation cum a pornit proiectul Gcouriers. El a explicat că serviciul clasic de curierat, prin intermediul căruia livrarea unui colet se realizează de pe o zi pe alta, nu mai este întotdeauna satisfăcător pentru clienţi.

    „Curieratul clasic înseamnă să chemi curierul şi să îl aştepţi din păcate o perioadă lungă. Apoi el preia coletul care este dus într-un hub unde este sortat în funcţie de destinaţie. Ulterior ajunge în camionul pentru hubul de destinaţie, acolo iar se sortează pe adrese şi apoi pleacă la livrare.“

    Pentru a rezolva aceasta problemă a livrărilor realizate de pe o zi pe alta şi/sau cu întârziere antreprenorul în serie a gândit un serviciu de curierat rapid care este accesibil direct de pe smartphone prin intermediul unei aplicaţii mobile dedicate.

    „Avem clienţi care au nevoie de livrări foarte rapide – noi am numit acest tip de livrări A.S.A.P. (as soon as possible), livrări dedicate. La noi curierul primeşte cererea de comandă, oferă clientului tariful şi timpii lui de livrare. Odată ce a ridicat pachetul şi a făcut o fotografie, prin care pachetul capătă un număr unic de identificare, curierul pleacă cu acea livrare dedicată, fără a mai fi nevoie să treacă printr-un hub, către destinaţie – aceasta poate fi în acelaşi oraş, în alt oraş sau poate chiar în altă ţară“, a precizat el.

    Aplicaţia mobilă Gcouriers a fost dezvoltată de compania Creative-Ones şi este disponibilă atât pentru smartphone-urile ce rulează sistemul de operare Android, cât şi iOS. Cum funcţionează însă mai exact? Utilizatorii au posibilitatea de a plasa o comandă pentru expediţie prin câteva clicuri de pe telefonul mobil, aceştia putând alege dintre trei modalităţi de transport – bicicletă, automobil sau furgonetă.

    În prezent, Gcouriers are circa
    200 de curieri înregistraţi în Bucureşti şi Ilfov, iar de curând a compania a lansat şi anunţuri pentru a găsi curieri în judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Constanţa.
    „Tarifele percepute pentru livrare se negociază direct între curieri şi clienţi. Noi doar recomandăm curierilor ce tarife să practice pentru a şi primi comenzi. De asemenea, tarifele variază şi în funcţie de mijlocul de transport folosit”, a menţionat fondatorul Gcouriers.

    În prezent, proiectul Gcouriers este evaluat la circa un milion de euro, iar fondatorul are în plan să îl dezvolte şi să îl extindă la nivel internaţional în următorii ani.
    Echipa BeeFast a pornit la rândul ei anul trecut un proiect în zona serviciilor de curierat rapid, pe care l-a extins recent în contextul crizei actuale cu soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online.

    „Proiectul BeeFast a pornit în momentul în care ne-am dat seama că vrem să avem acces la lucruri foarte rapid, astfel am ajuns să dezvoltăm o soluţie din care mutăm lucruri din punctul A în punctul B, iar ceea ce am ajuns să avem astăzi este doar o bucată dintr-o viziune mai largă care se numeşte infrastructura pentru economia digitală“, a precizat Cristian Grozea, unul dintre cei patru fondatori ai BeeFast, adăugând că start-up-ul vrea să acopere toată partea numită economia digitală.

    „Pentru noi aceasta înseamnă tot lanţul de care un business comercial are nevoie în mediul digital: aprovizionare, stocare, vânzare, plată şi livrare. Iar infrastructura va reprezenta baza pe care putem construi această economie digitală.“

    În prezent, BeeFast ajută businessurile să treacă din offline în online prin dezvoltarea gratuită a unui magazin online în 24h pe platforma de e-commerce Shopify pe care îl integrează cu sisteme automatizate de plată şi livrare.
    „Practic vrem să facem pentru bunuri ce a făcut internetul pentru informaţii. Cu alte cuvinte, vrem să mutăm foarte rapid obiectele din punctul A în punctul B şi să facem disponibilă oferta comercianţilor
    într-un sistem integrat şi ne ocupăm în acelaşi timp şi de livrarea produselor pe care ei le pun la dispoziţie“, a explicat cofondatorul BeeFast.
    În prezent, start-up-ul nu taxează comercianţii pentru serviciile de mutare din offline în online – dezvoltarea magazinelor online, ci doar pentru serviciul de livrări. BeeFast are acum o flotă de 100 de livratori care folosesc trotinete şi biciclete.
    „Livrăm oriunde în Bucureşti în circa 1-2 ore de la preluarea pachetului. Pentru o livrare în Bucureşti taxa de livrare este 25 lei. Restaurantele sau magazinele pot împărţi costul de transport cu clienţii, depinde de cum îşi face fiecare politica de preţ.“

    Fondatorii BeeFast au pornit proiectul cu circa 30.000 euro, bani proprii, la care se adaugă însă munca lor şi a colaboratorilor, estimată la circa 200.000 euro.
    Start-up-ul BeeFast se adresează totodată şi persoanelor fizice care aleg să trimită colete sau documente rapid, folosind platforma my.beefast.ro. Momentan, serviciul BeeFast este disponibil în Bucureşti, însă fondatorii au primit solicitări şi au în vedere extinderii la nivel naţional, cu prioritate în Cluj-Napoca şi Constanţa.
    În următorii ani, echipa BeeFast are în plan să dezvolte mai multe soluţii integrate pentru economia digitală şi are în plan să se extindă şi în afara graniţelor.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Gcouriers
    Ce face?
    Aplicaţie mobilă de curierat rapid
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro 
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Augustin Pleşea, antreprenor în serie şi fondator al Gcouriers

    BeeFast
    Ce face? Platformă proprie de curierat rapid şi soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online
    Investiţie iniţială: circa 200.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 400.000 euro
    Invitat: Cristian Grozea, cofondator al BeeFast

    Budget Master
    Ce face? Aplicaţie de educaţie financiară disponibilă sub forma unui asistent vocal conectat la echipamentele Amazon Alexa
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Alexandra Papiţa, cofondator Budget Master

    Wello
    Ce face? platformă de sănătate pentru copii şi părinţi bazată pe un program de inteligenţă artificială (AI)
    Finanţări totale atrase: 1,25 milioane euro
    Evaluare proiect: 4 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Sveatoslav Vizitiu, cofondator al Wello

    MakeItEasy
    Ce face? Dezvoltă soluţii care să digitalizeze procesele birocratice între persoanele fi­zice şi furnizorii de servicii publice
    Invitat: Marcus Torge, fondator MakeItEasy

    Gumzzz
    Ce face? Platformă online prin intermediul căreia pacienţii să poată accesa servicii şi pachete stomatologice din diferite ţări
    Finanţare atrasă: 100.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Vlad Şuteu, CEO şi cofondator: Gumzzz

    Wardrobe
    Ce face? Aplicaţie care vine în ajutorul cumpărătorilor de haine online folosind reali­ta­tea augmentată şi prelucrarea prin modele tridimen­sionale.
    Invitat: Mihaela Cîrstinoiu, fondator wARdrobe

    Urmăreşte de luni până vineri
    emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Vremuri negre pentru aurul negru

    Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
    Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
    OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.

  • Dezinfecţie până în antichitate (23 martie 2020, Cairo, Egipt)

    Un angajat dezinfectează masca lui Tutankhamon, expusă la muzeul din Cairo.
    Masca este din aur şi datează din timpul celei de a 18-a dinastii a Egiptului, din care face parte şi faraonul Tutankhamon (care a domnit între 1332 şi 1323 î.Hr.). A fost descoperită în 1925 în Valea Regilor şi este în prezent unul dintre cel mai cunoscute obiecte de artă din lume.
    Potrivit presei internaţionale, care citează un raport al Naţiunilor Unite, ţările arabe  vor înregistra un declin de 42 de miliarde de dolari din cauza Covid-19. Totodată, 1,7 milioane de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă din cauza răspândirii coronavirusului.
    Egiptul implementează o serie de măsuri pentru a ajuta industriile şi afacerile care vor fi cel mai afectate de pandemia de COVID-19. Spre exemplu, guvernul a decis să reducă preţul gazului natural şi al electricităţii oferite anumitor sectoare ale industriei.
    Preşedintele Abdel-Fattah-al Sisi al Egiptului a aprobat un plan de 6 miliarde de dolari pentru a amortiza căderea economică. Măsura include plata angajaţilor care lucrează de acasă.

    foto: HEPTA (DPA Images / Gehad Hamdy)

     

  • Evadări în vremuri de pandemie

    Ideea care a stat la baza platformei a venit observând piaţa autohtonă de design de bijuterie. Există o multitudine de artişti talentaţi, există o şcoală românească şi diverse cursuri, există artişti care migrează spre bijuterie din domeniul arhitecturii şi al artelor plastice, dar nu şi un contact susţinut cu publicul amator”, spune Irina Şerban, cea care a creat platforma Buline.ro.
    Şi-a propus să promoveze bijuterie contemporană românească de autor, după ce a observat că, în Bucureşti şi în alte câteva – puţine – oraşe mari există târguri şi expoziţii, predominant de weekend, însă acestea au un caracter temporar. Irina Şerban lucrase înainte în domeniul publishingului online, ocupându-se mai mult de segmentul feminin şi de modă,
    astfel că a observat obiceiurile de consum ale femeilor şi a remarcat un interes mai mare pentru producţia unicat.
    „Dacă acum câţiva ani, creaţiile erau în zona de handmade, de hobby, uşor rudimentar, diversitatea fiind una redusă, acum avem creaţii din ce în ce mai complexe, de la concept la execuţie. Pretenţiile consumatorilor au crescut şi ele.” Momentan, site-ul Buline.ro adună peste 20 de designeri români cu stiluri şi materiale diverse, de la cele preţioase, la cele mai puţin convenţionale. Investiţia este în desfăşurare.
    „După primele luni de la fondare, semnalele pe care le-am primit din piaţă au fost pozitive, iar datele financiare s-au dublat de la o lună la alta. Produsele de pe Buline.ro, se împart în două categorii principale: Polka dots şi Velvet dots. Polka, după cum le spune şi numele, sunt bijuteriile «next door», relaxate, prietenoase, nu presupun un efort mare de integrare în ţinute, sunt bijuterii de zi cu zi. Vecinele lor, Velvet, sunt «the bad girls». Sunt piese statement, care fac declaraţii belicoase de stil, care afirmă cu putere individualităţi puternice”, explică Irina Şerban.
    Businessul Buline.ro este operat, potrivit datelor de pe site, prin compania IM Accelerator, înfiinţată în 2019.
    „Pentru anul 2020, ne-am păstrat, de fapt, obiectivul iniţial: acela de a atrage cât mai mulţi designeri şi produse. Creştem frumos, organic, vrem să scalăm businessul cât de mult putem. Designul românesc are multe de arătat, e un domeniu în plină dezvoltare şi credem că merită urmărit”, mai spune Irina Şerban.
    Preţurile produselor listate pe platforma Buline.ro variază între
    20 şi 2.000 de lei, în funcţie de designer sau de materiale. Cumpărătorii? Evident, femei. Din mediul urban, cu vârste între 25 şi 50 de ani, amatoare de design contemporan. Şi de alte forme de evadare.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Climb House – centru de escaladă (Baloteşti, lângă Bucureşti)
    Fondatori: Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Prezenţă: Baloteşti şi, în pregătire, Braşov

    Mr. Blade – barbershop (Bucureşti)
    Fondatori: Tiberius Creţu şi Mihai Grama
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro (pentru două spaţii)
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti (pe strada Ion Brezoianu)

    Nympheum – producţie de cosmetice (Bucureşti)
    Fondatoare: Alina Gutium şi Luiza Dinu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Luviane – atelier de parfumuri (Bucureşti)
    Fondatoare: Iulia Neagoe
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 21.000 de euro
    Prezenţă: online şi un showroom în Bucureşti

    Academia Micilor Developeri – şcoală de IT (Bucureşti)
    Fondatori: Costin Pietraru şi Oana Manga
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 200.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Buzău

  • E pentru cine se nimereşte

    Umblatul de colo până colo cu detectorul de metale dă câteodată roade, iar norocoşii se pot trezi c-au găsit o raritate cu care s-ar mândri orice muzeu.

    Aşa a fost cazul unor britanici care în urmă cu circa trei ani au găsit pe un vechi teren de vânătoare un obiect care s-a dovedit a  fi o broşă veche de 600 de ani din aur şi pietre preţioase, foarte rară, motiv pentru care a atras atenţia muzeului Victoria & Albert, care a decis s-o achiziţioneze pentru colecţia sa, scrie The Independent.

    Broşa, din care se crede că există doar şapte exemplare în lume, va fi expusă alături de o coroană deschisă a reginei Victoria şi un inel al cântăreţei Beyonce. Muzeul nu a dorit să precizeze valoarea bijuteriei, spunând doar că este „nepreţuită”.

  • Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci din Statele Unite, le-a spus clienţilor că a sosit momentul să cumpere aur, văzut în prezent de companie drept o „monedă de ultimă soluţie”

    Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, le-a spus clienţilor că, în acest moment, aurul a devenit „o monedă de ultim resort”, scrie Financial Times.

    Luni, aurul a înregistrat o creştere de peste 4%, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat că va cumpăra cantităţi nelimitate de obligaţiuni guvernamentale, în condiţiile în care dolarul american a continuat să scadă săptămâna trecută.

    „Am spus de mult timp că aurul este o monedă de ultim resort, acţionând ca o punte pusă dinspre deprecierile monetare atunci când factorii decizionali amortizează şocurile economice”, a spus Jeffrey Currie, membru în cadrul Goldman Sachs. În plus, aurul este văzut de mulţi investitori drept o modalitate de a te proteja de inflaţie şi de valorile tot mai mici ale monedelor de schimb.

    În timp ce ratele dobânzilor au fost ţinute aproape de zero, probabil că guvernele vor folosi politicile fiscale pentru „împinge inflaţia spre ţintele propuse”, a spus  Jim Luke, administrator de fonduri în cadrul companiei Schroder Global Fund.

     

  • Perle contemporane sau de ce nu doar diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei

    Aceştia preferă să se joace cu perlele, tratându-le ca pe un material oarecare pentru a-şi arăta creativitatea. Yvonne Léon, spre exemplu, propune cercei în formă de cactus, din aur, perle şi tsavorite (grosulare verzi rare). Casa thailandeză Patcharavipa a lansat un colier în formă clasică, unde perlele Akoya imperfecte se combină cu „perle” de aur, conferind întregii bijuterii strălucire. Perlele cu forme neregulate îşi găsesc întrebuinţare la Poppy Finch, care a lansat inele cu perle în formă de petală.

  • Ţara care a transformat un munte de gunoi într-o mină de aur unde mii de oameni se adună anual

    Într-o seară geroasă de decembrie, proiectul Amagger Bakke sau CopenHill ar putea arăta, cel puţin când este învăluit de ceaţă, ca o pârtie obişnuită de schi. 

    De fapt însă, aceasta este o centrală de transformare a gunoiului în energie electrică, care se întâmplă să aibă o pârtie de schi pe acoperiş. Amager Bakke este format astfel din doi munţi: o pârtie de schi lungă, de aproximativ 400 de metri, cu secţiuni negre, verzi şi albastre.

    Un alt munte este unul de gunoi, din interiorul structurii, alimentat zilnic de 200-300 de camioane cu gunoi. Pârtia de schi inedită se află în Amager, o insulă care include o parte din Copenhaga.

    CopenHill (împreună cu centrala de cogenerare) este deţinut de Amager Resource Center (ARC) şi oferă vizitatorilor posibilitatea de a face mai multe lucruri celor care vor să îşi petreacă timpul liber aici: drumeţii, alergare pe piste amenajate şi alte mijloace de relaxare în natură.  „Am organizat, de pildă, o cursă cu 450 de persoane îmbrăcate în Moş Crăciun”, a povestit pentru platforma outsideonline.com Cecilie Nielsen, responsabilă cu relaţiile publice în cadrul companiei. 

     

     

     

     

  • Un nou război mondial ia formă, pentru forţa de lucru calificată: este râvnită cu disperare de ţări puternice şi slabe deopotrivă. Talentul va ajunge o resursă mai scumpă decât aurul şi energia pentru că fără el economiile nu vor ţine pasul în competiţia globală

    Într-o lume în care societatea îmbătrâneşte rapid, iar nevoile şi aşteptările ei cresc, forţa de muncă umană cea uşor de instruit profesional sau cu o pregătire profesională bună, a devenit o resursă mai preţioasă decât aurul sau energia. 

    De aceea, între ţări încep să se contureze lupte, deocamdată de cele mai multe ori indirecte, pentru tineri şi pentru forţa de muncă bine pregătită profesional.

    Moscova – o statuie sovietică înfăţişează cinci oameni entuziaşti ridicând deasupra lor un glob. O placă declară scopul: “formarea elitei globale”. De cealaltă parte a pieţei, în faţa clădirii principale a Universităţii Prieteniei dintre Popoare din Rusia, zeci de studenţi străini stau de vorbă, înfruntând răcoarea dimineţilor moscovite. “Am vrut să profit de oportunităţi pentru a avea o experienţă universitară diferită, să învăţ despre alţi oameni şi alte locuri”, spune pentru Financial Times Desree, un student sud-african aflat în ultimul al la universitatea cunoscută mai simplu ca RUDN.

    La anul va fi licenţiat în management agricol. „Chiar este interesant aici.” Desree este unul dintre cei 334.000 de studenţi străini care urmează cursurile universităţilor ruse, potrivit datelor guvernului de la Moscova. Grupul s-a dublat ca număr din 2010 mulţumită eforturilor Moscovei de a reactiva o politică ce a servit ca instrument de soft power în timpul războiului rece, iar guvernul vrea ca numărul să se dubleze din nou pentru întărirea forţei de muncă specializate şi pentru construirea de legături.

    Rusia concurează cu Germania şi Franţa în a fi a şasea cea mai populară destinaţie pentru studenţii străini şi a doua cea mai populară ţară nevorbitoare de engleză după China. În timp ce studenţi din statele care au făcut parte din URSS precum Georgia şi republicile baltice domină printre naţionalităţile studenţilor străini, în ultimii ani s-a mărit numărul de tineri veniţi din Africa şi Asia, semn al schimbării politicii externe a Kremlinului în condiţiile în care relaţiile cu naţiunile occidentale se răcesc. Parlamentul rus a introdus în noiembrie o lege care va permite studenţilor străini să muncească în timp ce studiază în Rusia fără a fi nevoie de documentaţie adiţională. Eforturile contrastează cu mesajele xenofobe cu care a fost bombardat publicul rus în timpul campaniei pentru alegerile pentru preşedinte de anul trecut, câştigate detaşat de Vladimir Putin.

    În Europa de Est, economiile foste comuniste care acum sunt membre ale UE se confruntă cu o criză demografică şi penurie de forţă de muncă deoarece tinerii şi muncitorii au plecat să caute un trai mai bun în statele occidentale mai bogate. Aceste probleme frânează creşterea economică şi dezvoltarea – cursa pentru a ajunge din urmă ţările bogate din Vest. Unele guverne, cum ar fi cel al Ungariei şi cel al Poloniei, şi-au stabilit ca prioritate, cel puţin la nivel de discurs, creşterea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă astfel încât să stopeze hemoragia de talente şi să-i atragă înapoi acasă pe muncitorii plecaţi.

    De asemenea, guvernul ungar încearcă să adapteze sistemul de învăţământ profesional la cerinţele economiei şi resursele umane ale ţării. În plus, în pofida discursurilor xenofobe şi anti-imigranţi ale premierului Viktor Orban, Ungaria îşi calibrează legislaţia pentru a primi muncitori străini. Polonia, cea mai mare economie din regiune, şi-a satisfăcut până acum nevoia de forţă de muncă prin importurile de muncitori ucraineni. Însă Polonia nu se poate compara la nivel de salarii cu Germania, care a lansat o campanie amplă de atragere a forţei de muncă străine, din UE şi mai ales din afara Uniunii – dar fără a destabiliza pieţele altor ţări, asigură cancelarul Angela Merkel. Companiile poloneze se tem că îi vor pierde pe ucraineni. Germania este o ţară de imigranţi. În anii ’50 şi ’60 italieni, turci, portughezi şi greci au venit în Germania ca “muncitori oaspeţi”. Descrierea include aşteptările explicite că aceşti oameni se vor întoarce în ţările lor cândva în viitor, aminteşte Jens Thurau, editorialist la Deutsche Welle.

    În schimb, italienii, turcii, portughezii şi grecii au rămas, au făcut copii, iar copiii lor au acum copii care au ajutat şi ajută ca Germania să fie cea mai mare economie europeană, forţa motoare a Uniunii. Cu toate acestea, societatea germană nu i-a acceptat niciodată complet pe mulţi dintre ei, în parte pentru că puţini lideri politici au trimis un semnal clar că aceşti oameni sunt parte din naţiunea germană şi bineveniţi. Războiul social continuă, cu Alternativa pentru Germania luând rolul de xenofob, iar Angela Merkel şi creştin democraţii pe care-i conduce recunoscând rolul pe care muncitorii străini îl joacă pentru Germania. Merkel şi-a expus deschis convingerea că ţara sa nu-şi poate păstra prosperitatea fără a aduce mai multă forţă de muncă din străinătate. Germania nu este nici măcar una dintre destinaţiile preferate ale forţei de muncă internaţionale. Birocraţia este descurajatoare, la fel şi cerinţele angajatorilor ca străinii să cunoască limba germană.

    Apoi, alte state plătesc mai bine. Valul de refugiaţi din 2015-2016 care a ajuns în Germania a ajutat la ocuparea locurilor de muncă vacante, dar nu este suficient pentru a satisface necesarul de forţă de muncă şi mai ales necesarul de contribuabili la schemele de asigurări sociale. Germania, cu rata şomajului la minimul istoric, are nevoie disperată, printre altele, de asistenţi medicali, experţi IT, ingineri electricieni, ingineri de mecatronică, bucătari, îngrijitori pentru bătrâni, programatori.

    Cum în interiorul UE astfel de oameni sunt din ce în ce mai greu de găsit, guvernul şi liderii din afaceri au căzut de acord asupra unui plan de a atrage forţă de muncă din afara Uniunii. Aceasta nu înseamnă că est-europenii nu mai sunt bineveniţi (din punctul de vedere al guvernului şi angajatorilor). Planul prevede simplificarea birocraţiei şi transformarea Germaniei într-o ţară mai atrăgătoare pentru străini. Astfel, firmele vor ajuta muncitorii noi să înveţe germana, să-şi găsească o locuinţă şi să navigheze prin birocraţie, guvernul va grăbi procesul de acordare a vizelor, va recunoaşte calificările şi studiile obţinute în străinătate, iar statul va centraliza informaţiile necesare unui străin care vrea să lucreze acolo.

    “Nu doar noi îi căutăm pe profesioniştii lumii”, a afirmat Merkel. “În acest domeniu, competiţia este acerbă.” Ea a avertizat că dacă nu găsesc forţă de muncă în ţară, angajatorii vor transfera în străinătate operaţiunile. Ministrul economiei Peter Altmaier a explicat că Germania “ar putea avea o creştere economică mai bună dacă ar avea suficienţi angajaţi calificaţi”.

    Cu astfel de schimbări, Germania va intra cu forţe noi în lupta pentru talentele lumii. În alte părţi, Croaţia se pregăteşte să primească mai mulţi muncitori străini, Polonia acceptă mai mulţi muncitori temporari decât oricare altă ţară din OCDE, Ungaria pofteşte şi ea la forţa de muncă din Ucraina, guvernul din Belarus îşi intensfică ajutorul pentru sectorul IT, India implementează un sistem de pregătire juridică pentru absolvenţii de facultate, Mexicul îşi reformează învăţământul profesional, iar Africa face paşi mari în pregătirea de IT-işti.