Este o creştere cu 0,18% faţă de cotaţia de ieri. Şi dolarul a avrut o creşete, până la valoarea de 3.9865. Scăderea leului vine pe fondul deciziilor fiscale controversate ale Guvernului, dar şi al declaraţiilor privind creşterea inflaţiei peste aşteptări şi presiunile asupra cursului valutar, făcute, joi, de către Guvernatorul BNR.
Evoluţia din septembrie faţă de august este un semn că consumul – care duce în spate creşterea economică record de 6% în acest an şi de aproape 5% anul trecut – începe să obosească.
Consumul a crescut însă în primele nouă luni din an cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 11% în septembrie faţă de septembrie trecut. Creşterea este mai puternică pe segmentul nealimentar, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Există o ierarhie a consumului. Când oamenii au mai mulţi bani – vorbim despre situaţia oamenilor cu venituri modeste, ca majoritatea dintre noi – întâi creşte consumul alimentar. Dar, cum nu poţi mânca de două ori mai mult – eventual mănânci ceva mai bun –, dacă-ţi mai rămân bani îi muţi în consumul nealimentar, bunuri de folosinţă îndelungată. Urmează în ierarhie achiziţia de maşini, apoi de case şi abia la final economisirea. Aceasta este ierarhia“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Ceea ce s-a întâmplat în septembrie comparativ cu august poate fi un semn, dar nu a modificat datele pe întreg anul. Zilele viitoare INS va publica evoluţia veniturilor salariale la septembrie. Dar, pentru august cel puţin, datela arată că veniturile salariale au crescut cu 14% faţă de august trecut. Iar creşterile salariale se reflectă în evoluţia consumului pe ansamblu.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.022 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.399 de lei).
În septembrie 2017 comparativ cu septembrie 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 111,5%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Cehia (2,7%), Germania (3,6%), Malta (4,1%), Ungaria (4,2%), Marea Britanie (4,2%), Polonia (4,6%), Olanda (4,7%) şi România (5%). Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (21% în iulie 2017) şi Spania (16,7%).
În zona euro, şomajul ajustat sezonier a fost de 8,9% în septembrie 2017, cea mai scăzută rată din ianuarie 2009, de la 9% în august 2017 şi 9,9% în septembrie 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Câştigul salarial mediu nominal net a ajuns la 2.364 de lei (607 dolari), în august 2017, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, un român ar trebui să cheltuiască două salarii medii lunare şi încă aproximativ 570 de lei pentru un iPhone X, varianta cu stocare de 64 GB şi două salarii medii lunare şi încă aproape 1.400 de lei pentru varianta cu stocare de 256 GB, scrie Mediafax
iPhone X, valabil pentru precomenzi din 27 octombrie şi pentru cumpărare din 3 noiembrie, costă 1.000 de dolari în Statele Unite şi mult mai mult în alte ţări dacă preţul local este convertit în alte monede. Preţul creşte dacă utilizatorul doreşte achiziţia variantei de 256 GB, care costă 1.149 de dolari, în Statele Unite, conform publicaţiei Quartz.
În India şi China, unde Apple încearcă să se extindă, un iPhone X costă mult mai mult decât salariul mediu lunar local. În India, noul model va costa aproape la fel de mult cât salariul anual al unui cetăţean.
În India, preţul unui iPhone X, varianta de 64 de GB, este de 89.000 de rupee, adică 1.373 de dolari. Salariul mediu lunar, în India, este de 148 de dolari. Astfel, un indian ar trebui să cheltuiască peste nouă salarii medii pentru ultimul model iPhone.
„Bursa de Valori Bucureşti S.A. informează că, în data de 27 octombrie 2017, domnul Ludwik Sobolewski a notificat Societatea cu privire la demisia sa din calitatea de Director General al Societăţii”, se arată în comunicatul publicat de BVB vineri.
Sobolewski a decis să nu îşi mai exercite mandatul din cauza situaţiei juridice neobişnuite în care s-a aflat, după ce i-a expirat contractul, potrivit unui comunicat al Bursei către Autoritatea de Supraveghere Financiară, publicat pe 22 august.
Alin Barbu a asigurat, începând cu 23 august, conducerea Bursei de Valori Bucureşti.
De cealaltă parte, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,3% faţă de 30 septembrie 2016, pe seama majorării cu 17,1% a componentei în lei şi a diminuării cu 5,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,3%).
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna septembrie 2017 cu 1,4% faţă de luna august 2017, până la nivelul de 232,7 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,4%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„În perioada 28 august – 6 octombrie 2017 s-a desfăşurat o acţiune tematică de verificare a respectării prevederilor legale privind modalităţile sau mijloacele de desfăşurare a activităţilor de publicitate a operatorilor financiari bancari”, se arată într-un comunicat transmis luni de ANPC.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24,5 miliarde de euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2016.
„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-august 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de nivelul de 6,3 luni consemnat la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro