BusinessMagazin

Tag: atacuri

  • Premierul francez avertizează că Franţa se va confrunta cu mai multe atacuri

    Yassin Salhi, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat vineri dimineaţă la uzina Air Products, deţinută de o companie americană, după ce a provocat o explozie intrând cu maşina într-o zonă în care se aflau lichide inflamabile, potrivit procurorilor. Şeful său, patronul unei firme de livrări, a fost găsit decapitat, alături de steaguri cu inscripţii în limba arabă.

    Un coleg l-a descris pe Salhi la postul de radio RTL ca un “lup în blană de oaie”, adăugând că acesta i-a vorbit despre gruparea Stat Islamic, nu ca să-l recruteze, ci doar ca să îi ceară părerea.

    Atentatul a avut loc în aceeaşi zi în care gruparea jihadistă Stat Islamic a comis alte două atacuri, unul soldat cu 38 de morţi în staţiunea tunisiană Sousse şi altul soldat cu 27 de morţi la o moschee din Kuwait.

    Valls a afirmat că atacul de vineri va crea tensiuni în Franţa – ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din Europa occidentală – care “vor fi exploatate”.

    “Este dificil pentru o societate să trăiască ani de zile sub ameninţarea unui atac”, a declarat el pentru AFP, la bordul unui avion cu care se întorcea din Bogota. “Problema nu este dacă va fi un alt atac, ci când”, a adăugat el.

    Preşedintele Francois Hollande a sporit măsurile de securitate la nivelul maxim şi a convocat o nouă reuniune de urgenţă cu principalii miniştri pentru sâmbătă dimineaţă.

    Aceasta este prima dată când o persoană este găsită decapitată în Franţa, o metodă care a devenit marca grupării teroriste Stat Islamic.

    Atentatul a fost de asemenea comis la şase luni după atacurile islamiste de la Paris soldate cu 17 morţi.

  • Atacuri teroriste comise pe o plajă din Tunisia. Bilanţul este de 27 de morţi

    Cel puţin 27 de persoane, inclusiv numeroşi turişti occidentali, au fost ucise în atacurile teroriste comise vineri la două hoteluri de pe litoralul tunisian, anunţă Ministerul de Interne din Tunis, citat de Corriere della Sera.

    Islamişti înarmaţi cu bombe şi mitraliere Kalaşnikov au atacat vineri două hoteluri situate în staţiunea Port El Kantaoui, situată la cinci kilometri de Sousse, un port la Marea Mediterană.

    “Au fost trase focuri cu mitraliere Kalaşnikov. Unul dintre criminali a fost ucis. Bilanţul este de 27 de morţi şi şase răniţi”, a comunicat Ministerul tunisian de Interne.

    Potrivit unor surse, teroriştii au venit cu bărci, pe mare, au coborât pe plajă şi au deschis focul spre turişti.

  • De la rezerva de sirop la cea de locomotive: cele mai ciudate patru rezerve de stat ale lumii şi istoria acestora

    Dar în lume există şi rezerve strategice ceva mai ciudate. Prima ar fi rezerva strategică de carne de porc din China. Rezerva a fost constituită în urma apariţiei unui mare număr de consumatori, chinezi care au devenit mai puţin săraci şi şi-au diversificat meniul. Drept urmare, China consumă acum mai mult de jumătate din producţia de carne de porc a lumii. Guvernul chinez a constituit rezerva în 2007, pentru a stabiliza preţurile şi a reduce volatilitatea pieţei. Când preţurile urcă, rezerva vinde carne pe piaţă şi o stabilizează. La scăderea preţurilor, rezerva cumpără şi menţine profitabilitatea fermierilor.

    Rezerva de sirop de arţar din Canada este iniţiativa Federaţiei producătorilordin Quebec, care produce 70% din producţia mondială. Rezerva are o capacitate de 10 milioane de kilograme de sirop, este adăpostită în depozitele aflate în trei sate din apropierea oraşului Quebec şi este menită a prelua eventualele scăderi ale producţiei.

    Constituirea rezervei americane de heliu nu a fost umplerea baloanelor, ci întrebuinţările din zona comercială – heliul este folosit pentru răcirea ssuperconductorilor folosiţi la fabricarea dispozitivelor medicale cu rezonanţă magnetică, a telescoapelor astronomice sau a hard-diskurilor de mare capacitate. Heliul este destul de rar pe Pământ, deşi reprezintă 24% din masa universului, aşa că The National Helium Reserve din Amarillo, Texas, asigură 42% din consumul Statelor Unite şi 35% din consumul mondial. A fost înfiinţată în 1925 şi are o capacitate de un miliard de metri cubi. Heliul aflat pe Terra ar urma să se epuizeze în următorii 20, cel mult 30 de ani.

    Rezerva de locomotive cu abur a Rusiei este o rămăşiţă a Războiului Rece. Scenariul,în cazul unui conflict nuclear, este distrugerea reţelelor de electricitate, fie din cauza pulsurilor electromagnetice, fie din cauza exploziilor, aşa că strategii ruşi au decis să constituie o rezervă de locomotive cu abur care să poată fi folosite în astfel de situaţii. După 1991 rezerva a scăzut (la fel şi în România) aşa că în prezent doar 12 locomotive se mai află undeva în regiunea Smolensk.
     

  • Circuitul minat 
al petrolului

    Yemenul contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol important în transportul ţiţeiului. Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar de livrare – vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci va trebui să ocolească Africa.

    Lucrurile sunt complicate de faptul că atât autorităţile din Yemen, cât şi şi Arabia Saudită acuză Iranul că sprijină rebelii şiiţi de pe teritoriul yem-enit, în contextul în care cea mai delicată problemă a administraţiei americane (ţinând cont de ostilitatea puternică faţă de Iran a Israelului, a Arabiei Saudite şi a republicanilor din Congres) este încercarea de a încheia un acord asupra programului nuclear iranian, în cadrul negocierilor multina-ţionale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia, China, Iran) desfăşurate în aceste zile în Elveţia.

    Atât secretarul de stat american John Kerry, cât şi ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif (foto) s-au declarat încrezători în şansa unei schiţe de acord până la 31 martie şi apoi în posibilitatea încheierii acordului până la 30 iunie. Pe măsură ce perspectivele unui acord în chestiunea nucleară s-au ameliorat, pariul pe ridicarea sancţiunilor economice internaţionale contra Teheranului a trezit interesul potenţialilor cumpărători de petrol iranian (China, Coreea de Sud, India, Japonia), care ar profita în mod evident de pe urma majorării estimate a producţiei iraniene cu cca 
1 mil. barili pe zi.

    După discursul din Congresul SUA susţinut la invitaţia republicanilor de premierul israelian Netanyahu, care a acuzat din nou ameninţarea nu-cleară iraniană, republicanii i-au atras atenţia preşedintelui Barack Obama că nu vor ratifica un acord nuclear şi ridicarea sancţiunilor economice contra regimului de la Teheran. Cât priveşte Arabia Saudită, ministrul de externe Saud al-Faisal s-a pronunţat contra oricărui acord cu Iranul, folos-ind aceleaşi argumente cu ale Israelului, respectiv „politicile agresive regionale şi intenţia de a obţine o armă nucleară care să ameninţe securitatea internaţională“.

  • Doi apropiaţi ai lui Coulibaly, inculpaţi şi încarceraţi în ancheta privind atacurile de la Paris

    Potrivit postului, unul dintre suspecţi a schimbat cu Amedy Coulibaly, autorul atacului de la magazinul alimentar cu specific evreiesc Hyper Casher, aproximativ 600 de SMS-uri în perioada septembrie 2014-6 ianuarie 2015, cu o zi înainte de atacul armat la sediul revistei de satiră Charlie Hebdo. Avocatul său pretinde că relaţia celor doi era “amicală”. ADN-ul celuilalt bărbat inculpat a fost găsit pe un taser – o armă cu şocuri electrice – în interiorul Hyper Cacher.

    Primul, prezentat de autorităţi doar cu prenumele Amar, în vârstă de 33 de ani, era cunoscut Direcţiei Generale pentru Securitate Internă (DGSI). Cu o zi înainte de atacul de la Charlie Hebdo, telefonul său mobil ar fi fost reperat în apropiere de domiciliul lui Amedy Coulibaly. Potrivit unui comunicat al parchetului, Amar s-ar fi întâlnit cu autorul atacului de la Hyper Cacher “de peste zece ori în regiunea pariziană” în perioada în care au schimbat SMS-uri, în special în zilele de cinci, inclusiv pe 5 ianuarie.

    El l-a cunoscut pe Amedy Coulibaly în Închisoarea Villepinte, unde a fost încarcerat în perioada februarie 2010-iulie 2013. Avocatul său, Régis Meliodon, a dat asigurări că cei doi erau simpli prieteni şi consideră că este necesar ca acesta “să ofere explicaţii despre legăturile strânse pe care le avea cu domnul Coulibaly”. “I se reproşează că s-a aflat în legătură, în mai multe rânduri cu domnul Coulibaly, iar instrucţia va demonstra, sper, că era vorba doar despre relaţii amicale”, a declarat avocatul pentru BFMTV.

    “Este un musulman normal, (nu are) absolut nimic a face cu teze teroriste sau teze islamiste. Absolut nimic. (Este) un băiat normal, francez de origine algeriană”, l-a descris Meliodon. Potrivit unui comunicat emis de Procurorul Republicii, el este “deţinut în prezent în cadrul unei cereri de extrădare formulate de către autorităţile judiciare spaniole, în urma unui mandat european de arestare emis pe 12 iunie 2013”, pentru trafic de stupefiante şi deţinere de arme.

    ADN-ul celuilalt suspect, inculpat câteva ore mai târziu, vineri, a fost găsit pe mânerul unui taser găsit în interiorul Hyper Cacher, la Porte de Vincennes, “în cazul lui Amédy Coulibaly”, precizează parchetul. Tânărul prezentat numai cu prenumele Said, în vârstă de 25 de ani, a fost, potrivit aceleiaşi surse, “condamnat în patru rânduri pentru comiterea unor fapte violente în grup, tentativă de furt în circumstanţe agravante, conducere în stare de ebrietate (…), furt şi refuz de a se supune” autorităţilor.

    Anchetatorii au putut să stabilească faptul că Amar şi Said au avut peste 1.200 de contacte telefonice din februarie 2014 şi până în ianuarie 2015 şi că “se frecventau regulat”. “Ei şi-au distrus împreună cardurile SIM ale telefoanelor mobile” pe 9 ianuare, în ziua atacului la Hyper Cacher.

    Alţi patru apropiaţi ai lui Amedy Coulibaly au fost plasaţi în arest preventiv luni, o măsură care a fost prelungită ulterior pentru trei dintre ei. Două astfel de măsuri au fost ridicate pe 10 şi 12 martie.

    Pista susţinerii logistice de care ar fi beneficiat Coulibaly a permis deja anchetatorilor să aresteze, la sfârşitul lui ianuarie, patru dintre apropiaţii săi, singurele persoane inculpate până în prezent în cadrul anchetei asupra atacurilor armate comise la Paris la începutul lui ianuarie, soldate cu 17 de morţi şi care s-au încheiat cu uciderea celor trei atacatori de către forţele speciale franceze.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.

  • Presupusul autor al atacurilor de la Copenhaga ar fi jurat credinţă SI – FOTO

    În această înregistrare video postată pe Facebook, tânărul, a cărui identitate a fost dezvăluită de către un oficial danez de rang înalt, fără ca poliţia să o confirme, a jurat “credinţă lui Abu Bakr în bune şi rele”.

    El a fost împuşcat mortal duminică dimineaţa, după atacurile comise sâmbătă după-amiaza la o cafenea în care avea loc o dezbatere pe tema libertăţii de exprimare şi în noaptea de sâmbătă spre duminică, la o sinagogă.

  • Peste 1.300 de atacuri informatice atribuite hackerilor islamişti au avut loc în Franţa

    Ministrul a precizat că a fost dat “un răspuns judiciar comun”, a cărui natură nu a precizat-o. El a subliniat, de asemenea, mobilizarea subdirecţiei poliţiei judiciare franceze care a activat platforma naţională Pharos, unde sunt semnalate în Franţa conţinuturile ilicite legate de Internet şi unde poliţiştii care se ocupă de Internet sunt foarte activi, relatează L’Express, în ediţia electronică.

    De la atentate, ei au supravegheat Internetul “zi şi noapte” pentru a monitoriza consecinţele acestora. Platforma “Pharos a tratat peste 25.000 de semnalări de conţinut ilicit pe Internet”, a declarat ministrul, vorbind despre “atacuri malware” asupra unor site-uri instituţionale şi private.

    Au fost realizate “contacte privilegiate” cu Facebook, Dailymotion sau Google şi au fost depuse “cereri de retragere” a unor site-uri sau înregistrări video “legate de atacurile teroriste”. “Puterea publică trebuie să ia iniaţitiva şi să îşi afirme puterea de a proteja internauţii” în faţa “ameninţărilor”, “în respect faţă de libertăţile publice”, a reafirmat Bernard Cazeneuve.

    Premierul francez, Manuel Valls, i-a cerut marţi ministrului de Interne propuneri “în următoarele opt zile” privind controlul Internetului. “Ele vor trebui să vizeze (…) reţelele sociale, folosite mai mult ca niciodată pentru crearea de contacte şi pentru achiziţii tehnice care să permită trecerea la act”, a asigurat Valls.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.