BusinessMagazin

Tag: apreciere

  • Putin vrea o educaţie mai “patriotică” pentru tineretul rus: “O bătălie dură are loc acum în lume”

     “Este necesar să continue ameliorarea programului statului în domeniul educaţiei patriotice”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o reuniune guvernamentală, joi, potrivit unei transcrieri oficiale.

    “O bătălie dură are loc în lume pentru (câştigarea) inimilor şi spiritelor, prin influenţa unor ideologii şi unor informaţii”, a declarat şeful statului rus.

    “Avem nevoie de o muncă constantă, sistematică, prin care să ne apărăm ţara şi tinerii împotriva acestor riscuri, care va ajuta la consolidarea solidarităţii civile şi armoniei între naţionalităţi”, a continuat el.

    Ministrul Culturii Vladimir Medinski a prezentat în cursul reuniunii noua politică culturală a Rusiei şi schimbările pe care aceasta le va opera în educaţia tinerilor ruşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Impactul bugetar la Electorată ar putea fi mult sub estimări. Măsura nu e atractivă

     Consiliul Fiscal a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

    Luând în calcul un exemplu a valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Forţarea Ucrainei să aleagă între UE şi Rusia au împins ţara către SCINDARE

     “Lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev şi încercările de a impune poporului ucrainean o opţiune artificială între Europa şi Rusia au împins societatea către o scindare şi o confruntare internă dureroasă”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Adoptarea euro în 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic

     “România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă”, a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.

    El apreciază că România are nevoie de “un road-map” care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.

    “Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă”, a spus Dumitru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZF Bankers Summit’14 – Cercel, BRD: Trebuie să asigurăm stabilitatea dobânzilor dacă vrem să încurajăm creditarea în lei

     “Dacă vrem să stimulăm creditarea în lei e foarte important să asigurăm o stabilitate a dobânzilor în lei, pentru că altfel e foarte greu să-i explici unui client pe care-l inviţi să ia credite în lei că în luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu”, a afirmat miercuri Cercel la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a precizat că dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, şi dobânda de politică monetară, respectiv între 2,58% şi 3,5% pe an.

    “Dacă în urma măsurilor pe zona de credite neperformante, banca centrală va decide o compensare pentru a susţine creditul, cum ar fi să reducă rezervele minime obligatorii – dacă se va decide reducerea, mai degrabă atunci se va face, după acest exerciţiu – atunci va exista în continuare o presiune de reducere a dobânzilor”, a explicat Cercel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul german de Externe: Toate părţile, pregătite să acţioneze în vederea unei detensionări în Ucraina

     “Am văzut că toate părţile erau pregătite pentru o dezescaladare în criza din Ucraina”, a declarat Steinmeier la finalul unei întâlniri, la Sankt Petersburg, cu omologii săi rus Serghei Lavrov şi polonez Radoslaw Sikorski.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: Nu suntem entuziasmaţi să facem provizioane pentru a curăţa bilanţurile, dar e un rău necesar

     “Noi, bancherii, am solicitat Băncii Naţionale curăţarea portofoliilor de neperformante de foarte mult timp. Discuţia că ar trebui scoase din bilanţ creditele provizionate în totalitate a plecat de la ARB în urmă cu un an jumate. În ultima perioadă BNR a adoptat o normă prin care putem să scoatem din bilanţuri creditele neperformate provizionate în totalitate şi adiţional a venit cu două recomandări: prima privind provizionarea creditelor care au un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile şi pentru care n-au început procedurile judiciare de executare silită şi a doua de a proviziona 90% din creditele care au fost acordate clienţilor care au intrat în insolvenţă”, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că, în condiţiile celor două recomandări, provizioanele înseamnă cheltuieli mari şi o reducere a profitabilităţii sau chiar intrarea pe pierdere în cazul unor bănci, lucru pentru care bancherii nu sunt “încântaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful BCR: Curăţenia în sistemul bancar va avea rezultate în 2015-2016, trebuie să fim optimişti

     “Trebuie făcută curăţenie în sistem. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării, însă cred că rezultatele se vor vedea abia în 2015-2016. România este o ţară unică din cauza creditelor neperformante la nivel foarte ridicat, însă este o rază de lumină pentru că avem o creştere economică bună, deci trebuie să fim optimişti”, a afirmat Spurny la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că situaţia creditelor neperformante se va îmbunătăţi într-un an, considerând că este nevoie de curăţarea portofoliilor întrucât calitatea bilanţurilor se va aprecia.

    Spurny a menţionat că unele bănci intenţionează să creeze un fond mutual privat care să adune toate creditele neperformante, însă nu crede că această idee că se va realiza în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.