BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Cum a reuşit Vladimir Putin să-şi asigure cea mai lungă domnie peste Rusia de la moartea lui Stalin şi până în prezent. Candidaţii de formă, eliminarea opoziţiei politice şi alegerile trucate sunt doar o parte din „instrumentele” liderului de la Kremlin

    Vladimir Putin este pe cale să câştige cel de-al cincilea mandat de preşedinte în alegerile începute pe 15 martie. Noul mandat îi asigură lui Putin puterea până în 2030. În cursa pentru preşedinţie, liderul de la Kremlin nu s-a confruntat niciodată cu o concurenţă reală, asta şi pentru că alegerile sunt dirijate de Moscova astfel încât Putin să câştige oricum, dar şi astfel încât alegerile să mimeze un parcurs democratic şi liber, scrie Bloomberg.

    Modul în care Putin a rămas la putere atâta timp ţine tot de un artificiu rusesc. Deşi a insistat în repetate rânduri că nu va modifica constiuţia pentru a-şi asigura tronul, promisiunile au ţinut până în 2020. După revizuirea legii, el şi-a asigurat practic încă două mandate, până în 2036. În 2008, când mandatul său se terminase, Putin a demisionat şi l-a lăsat la cârmă pe Dmitri Medvedev, pentru a respecta limitele mandatului. Puterea însă se afla tot în mâna lui Putin, Medvedev fiind mai degrabă doar un locţiitor. Ţinând cont de modificarea constituţiei din 2020, liderul de la Kremlin nu mai are nevoie de astfel de manevre politice.

    Când vine vorba de opţiunile politice ale ruşilor, ele sunt cel mult o glumă proastă. Pe buletinul de vot apar trei alţi candidaţi, însă toţi aceştia sunt controlaţi de Kremlin, fiind reprezentanţi ai partidelor loiale lui Putin în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului. Unul dintre ei, Leonid Slutsky, conduce Partidul Liberal Democrat al Rusiei, ultranaţionalist, şi este mai puţin popular decât răposatul său predecesor Vladimir Jirinovski, care a obţinut mai puţin de 6% din voturi la alegerile din 2018. Comuniştii sunt reprezentaţi de Nikolai Kharitonov, un fost director de fermă din epoca sovietică, în vârstă de 75 de ani, care a candidat împotriva lui Putin în 2004 şi a obţinut 14% din voturi. Vladislav Davankov reprezintă Noul Popor, un partid creat în 2020. Sondajele nu le dau mai mult de 5% din voturi.

    Cei mai infocaţi suporteri ai lui Putin cer pur şi simplu puterea pe viaţă pentru Vladimir Putin, fără bătaia de cap a alegerilor. Constituţia însă le stă în cale, pentru că cere organizarea votului. Totuşi, pentru Kremlin asta nu e o problemă, mai ales pentru că organizarea – chiar şi de faţadă – a unor alegeri libere asigură într-o anumită măsură legitimitate preşedintelui, un punct forte în relaţiile cu liderii străini. Pentru a asigura victoria totală a lui Putin, Kremlinul se asigură că nu apare niciun concurent autentic prin reprimarea dură a opoziţiei independente şi prin controlul presei interne.

    În istoria alegerilor din Rusia au existat şi câteva nume care i s-au opus direct actualului şi viitorului lider rus. Unul dintre acestea a fost Boris Nadejdin, de la Partidul Iniţiativa Civică. Acesta a declarat că a candidat pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina, numind invazia lui Putin o „greşeală fatală”.

    Candidaţii din partidele independente trebuie să strângă cel puţin 100.000 de semnături pentru a putea participa în cursa pentru Rusia, ceea ce partidul lui Nadejdin a şi făcut, dar Comisia Electorală Centrală i-a respins candidatura. Organismul electoral a susţinut că foarte multe dintre aceste semnături ar putea fi false.

    Pe plan intern, pentru alegerile din 2024, orice rezultat sub 77% (pragul cu care Putin a câştigat Rusia în 2018) ar putea fi văzut ca o înfrângere electorală, pentru că deşi ar păstra puterea, un rezultat mai slab ar indica clar o scădere a popularităţii liderului de la Kremlin şi o eventuală slăbire a susţinerii populare. Moartea lui Alexey Navalny, cel mai proeminent lider al opoziţiei din Rusia, într-o închisoare din Arctica în ajunul campaniei electorale, a provocat noi tensiuni cu Occidentul. Totuşi, este puţin probabil ca tragedia să afecteze rezultatul alegerilor, după ani de zile de represiune dură din partea Kremlinului împotriva mişcării de opoziţie din Rusia

    Pe plan extern, Putin va continua să se confrunte cu provocări politice şi militare profunde în noul său mandat, luptele fiind în mare parte în impas pe linia frontului din Ucraina, iar relaţiile cu SUA şi aliaţii săi fiind la un nivel extrem de scăzut. Probabil că va continua să încerce să semene dezbinare în Uniunea Europeană pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina, în timp ce se va îndrepta şi mai mult către China şi sudul global pentru a stimula economia Rusiei. De asemenea, Putin va urmări îndeaproape campania cursa pentru SUA, pe fondul opoziţiei tot mai mari a republicanilor faţă de ajutorul militar pentru Ucraina şi a ameninţării candidatului republican Donald Trump de a renunţa la protecţia aliaţilor din NATO care nu îşi respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare.

  • Putin a câştigat alegerile din Rusia. SUA: Nu au fost „în mod evident nici libere, nici corecte”

    Preşedintele rus Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale cu 87,8% din voturi, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne.

    Marja de victorie a lui Putin este cea mai mare de până acum, depăşind cifra de 76,7% din 2018.

    Putin a candidat împotriva a trei candidaţi din partide care nu i-au criticat guvernarea şi nici invazia sa în Ucraina.

    Rusia a fost marcată de proteste la secţiile de votare duminică, în ultima zi a scrutinului, în cadrul alegerilor menite să prelungească îndelungata perioadă la putere a preşedintelui rus Vladmir Putin.

    Casa Albă a trasmis că alegerile din Rusia nu au fost “în mod evident nici libere, nici corecte”, având în vedere modul în care Putin şi-a întemniţat adversarii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva sa.

     

  • Opoziţie: A scoate din secţiile de vot un partid european, atac fără precedent la adresa democraţiei

    „Alertă! Se pregăteşte o mare fraudă electorală! Guvernul vrea să scoată din secţiile de vot la alegerile europarlamentare din 9 iunie chiar un partid cu reprezentare în Parlamentul European. Se pregăteşte cea mai mare fraudă electorală din ultimii 30 de ani! A scoate din secţiile de vot un partid european este un atac fără precedent la adresa democraţiei”, scrie pe Facebook Eugen Tomac.

    El adaugă că „asemenea lovituri la adresa opoziţiei sunt întâlnite doar în regimurile Lukaşenco şi Putin”.

    „Vom sesiza toate instituţiile internaţionale cu privire la acest abuz fără precedent! După doi ani de hărţuire şi atac fără precedent la adresa PMP, cu primari şantajaţi şi racolaţi, cu subvenţia tăiată, cu peste 92 de procese iniţiate de membri ai PNL împotriva PMP, acum vine şi această lovitură cu scopul de a scoate din viaţa politică un partid de dreapta nealiniat la remorca PSD”, încheie Tomac.

    La rândul său, liderul USR, Cătălin Drulă, afirmă că, „printr-o şmecherie de 2 bani, este schimbat algoritmul de desemnare a delegaţiilor în secţiile de vot şi PMP partid cu europarlamentari este scos în favoarea grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor (altele decât cea maghiară) care primeşte în premieră un reprezentant”.

  • Ciolacu dă liber la traseism. Guvernul a adoptat OUG de comasare a alegerilor

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă de comasare a alegerilor. Primarii pot migra de la un partid la altul fără să-şi piardă postul. Ordonanţa de urgenţă întăreşte rolul STS în algerile din acest an.

    După ce s-au împăcat, s-au certat şi s-au împăcat iar, certându-se pe vânătoarea de primari, Guvernul Ciolacu se reuneşte la această oră, cu tot cu liberali ca să adopte ordonanţa de comasare a alegerilor europarlamentare cu alegerile locale. Actul normativ care va intra în vigoare imediat cuprinde multe surprize.

    Ce prevede Ordonanţa
    Alegerile locale şi europarlamentare se desfăşoară pe 9 iunie 2024.
    Primarii şi consilierii judeţeni pot să treacă de la un partid la altul, fără să-şi piardă mandatul, cu cel mult 60 de zile înainte de 9 iunie.
    Candidaţii la europarlamentare se pot înscrie şi în alegerile locale.
    9 iunie 2024: votarea începe la 7.00 şi se termină la ora 22.00.
    9 iunie 2024: alegătorii care se află la 22.00 în preajma secţia de votare pot vota până la ora 23.59.
    Cei care cu 60 de zile înainte şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală pot vota doar în comuna, oraşul, municipiul în care au reşedinţa.

  • Donald Trump domină Super Tuesday şi se apropie de nominalizarea republicană. Fostul preşedinte a obţinut victorii în aproape toate statele în care s-au desfăşurat alegerile primare republicane

    Donald Trump a obţinut victorii în aproape toate statele în care s-au desfăşurat alegerile primare republicane în Super Marţi, într-o noapte care l-a dus în pragul de a obţine nominalizarea partidului său la preşedinţie pentru a-l înfrunta pe Joe Biden în cursa pentru Casa Albă din acest an.

    Până la ora 12.30, ora estului, Trump câştigase 12 din cele 15 state care au votat în Super Marţi, o dată crucială în calendarul alegerilor primare.

    Dominaţia fostului preşedinte – care a inclus victorii în California şi Texas, cele mai mari premii ale serii – va spori presiunea asupra principalei sale rivale, Nikki Haley, pentru a renunţa la candidatura sa.

    Trump se apropie rapid de cei 1.215 delegaţi la Convenţia Naţională Republicană de care are nevoie pentru a sigila nominalizarea partidului în iulie – dar nu se aşteaptă totuşi să treacă acest prag decât la sfârşitul acestei luni.

    Vorbind în faţa susţinătorilor săi de la complexul său Mar-a-Lago din Florida, Trump a acţionat în calitate de candidat prezumtiv şi s-a îndreptat către bătălia pentru alegerile generale care urmează. El a făcut apel la toţi republicanii să îmbrăţişeze pe deplin campania sa.

    “Avem un mare partid republican cu un talent extraordinar. Şi vrem să avem unitate şi vom avea unitate, iar acest lucru se va întâmpla foarte repede”, a declarat fostul preşedinte în remarci care au durat aproximativ 20 de minute.

  • George Simion: Să lase alegerile în pace, să nu dea foc la ţară, să nu creeze haos

    „Vrem să vedem care este raţiunea acestor alegeri comasate, spun ei, anticipate spunem noi, făcute de frică. Au spus că vor economisi bani de la buget. Care sunt banii economisiţi la buget? Pentru că până acum urma să avem patru zile de alegeri în România, acum, după date actuale, sunt tot patru zile de vot. Atunci care e raţiunea, frica pe care o aau ei, dacă asta e raţiunea, eu zic să lase alegerile în pace, să nu dea foc la ţară, să nu creeze haos. (…) Nu putem avea încă zece ani cu Nicu şi Marcel”, spune George Simion, înainte de a intra în sediul MAI.

    El anunţă că europarlamentarul Cristian Terheş va organiza miercuri un protest la Romexpo faţă de ceea ce PSD şi PNL deja au decis: „Vor să o ţină pe Ursula von der Leyen încă cinci ani la conducerea Comisie Europene. Nu cred că românii vor fi de acord cu asta”.

  • Putin se amestecă din nou în alegerile americane şi spune că îl susţine pe Biden, pentru că este ”pe stil vechi şi previzibil”

    Vladimir Putin l-a lăudat pe Joe Biden ca fiind o alternativă mai convenabilă pentru Rusia decât Donald Trump, făcând primele sale comentarii publice cu privire la alegerile prezidenţiale americane, raportează Bloomberg.

    „Este o persoană cu mai multă experienţă, este previzibil, este un politician de stil vechi”, a spus preşedintele rus despre Biden într-un interviu acordat televiziunii de stat, când a fost întrebat care dintre cei doi candidaţi principali ar fi mai bun pentru Rusia, potrivit unei înregistrări video publicate de Kremlin.

    Deşi Putin l-a lăudat pe actual preşedinte al Statelor Unite, liderul de la Kremlin nu a ezitat să puncteze încă o dată diferenţele majore de opinie dintre cei doi conducători de stat: „Cred că poziţia actualei administraţii SUA este profund greşită, lucru pe care i l-am transmis în mai multe rânduri lui Biden”, a declarat Putin. În cadrul unui miting de campanie desfăşurat miercuri seară, Trump a părut să îmbrăţişeze criticile lui Putin, acceptând foarte deschis faptul că preşedintele Rusiei „nu este nici pe departe un fan al său”.

    Putin a subliniat din nou faptul că a trimis trupe în Ucraina pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă şi pentru a preveni o ameninţare la adresa securităţii Rusiei reprezentată de încercarea Ucrainei de a adera la NATO. Ucraina şi aliaţii săi occidentali au denunţat acţiunea Moscovei ca fiind un act de agresiune neprovocat. Mai multe ţări NATO, printre care se numără şi SUA, au trimis Kievului numeroase ajutoare militare pentru a putea respinge atacurile Rusiei.

    Între timp, Trump a pus sub semnul întrebării finanţarea americană dedicată Ucrainei şi a declarat că va permite Rusiei să facă ce doreşte cu state membre NATO care sunt „delăsătoare” în ceea ce priveşte investiţiile în propria apărare. Aceste comentarii au zdruncinat Europa, pregătind liderii de pe bătrânul continent pentru o perioadă în care SUA va părăsi poziţia de membru central al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Ne doare în cot de comasarea alegerilor, ne doare în cot de alegeri în general. Grijile noastre sunt conflictul din Marea Rosie, inflaţia scăpată de sub control şi explozia de fiscalitate care urmează din 2025

    Marcel Ciolacu a declarat dupa intalnirile cu mediul de afaceri ca “Firmele româneşti nu sunt interesate deloc de comasare (a alegerilor, in context), ci de soluţiile pentru dezvoltare!”

    Asa este. In timp ce politicienii fac experimente spatiale de analiza matematica permutand patru luate cate una, doua sau trei, trimitand astfel toata media in alerta si in dezbateri pe tema comasarii alegerilor, iata trei lucruri care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri.

    Primul lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, este new entry, nu stiati de el cand v-ati facut bugetele pentru 2024. Razboiul din Marea Rosie blocheaza marile lanturi de aprovizionare din China, India si Tarile Arabe, scumpind ingrozitor transporturile pe mare (cu +175%) si pe aer (cu +70%) si prelungind perioadele de livrare pe mare (pana la 90 de zile, de la 40-60 de zile) si pe aer (pana la 30-45 de zile, de la 15 zile). Sunt alerte in toata Europa. Vor spune unii: Si ce? Nu cumparam nimic din China, India si Tarile Arabe. Asa este, pentru ca in Romania se produce tot mai putin, insa China, India si Tarile Arabe sunt principalii furnizori ai fabricilor din UE de unde cumparatorul roman se aprovizioneaza,. Asadar, razboiul din Marea Rosie va exporta inflatie si termene lungi de livrare si catre Romania.

    Al doilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, daca si-a bazat dezvoltarea din 2024 pe cresterea de preturi si nu pe volume, inovatie, diversificare, investitii, achizitii, internationalizare, etc.  Evolutiile din Marea Rosie vor adauga inflatie pe parcursul anului la inflatia deja instalata comod inca din ianuarie in Romania. Toate preturile au explodat, mai ales la alimente si energie, desi trebuiau sa se scumpeasca doar alimentele cu un anumit adaos de zahar. Asistam asadar la a doua etapa de greedflatie, dupa cea care ne-a dat peste cap in 2022 – nu e nici o indoiala ca greedflatia a fost sursa cresterii economice de 4% de atunci, care, ca dovada, nu s-a mai repetat in 2023 cand inflatia a scazut. Daca peste greedflatia care s-a lansat in primul trimestru se suprapune  efectul scumpirilor generate de blocajul din Marea Rosie atunci inflatia de 13,8% din 2022 va fi o amintire frumoasa. Insa, de data asta, este imposibil ca greedflatia sa mai aduca crestere economica.

    Si al treilea lucru care ar trebui sa intereseze mediul de afaceri, cu efect poate chiar mai devreme decat din 2025. Este insidious. Ne propune Banca Mondiala sa impozitam salariile brute de peste 4000 de lei cu 20%. Poate are cineva o statistica despre numarul de tari din UE care impoziteaza cu 20% salariile de 800 de Euro, dar nu cred ca sunt multe. Oricum, concluzia acestei masuri pare a fi ca situatia este foarte grava: daca salariile un pic peste salariul minim, despre care se propunea sa fie 3.700 de lei si pentru care se astepta sa fie acordate facilitati fiscale, trebuie impozitate cu 20%, atunci nu este bine de loc. Ne-a spus prima data FMI, Banca Mondiala repeta acum: nu credem ca masurile introduse de la 1 ianuarie 2024 privind optimizarea fiscala si consolidarea bugetara vor estompa deficitul excesiv chiar daca, cel putin pe hartie, fac sens. Cresteti taxele, impozitele si contributiile daca vreti sa tineri economia sub control.

    Hei, nu va luati dupa mine, ca nu sunt profesor de economie, nu sunt in top 10 jucatori ca sa inteleg ceva din macroeconomie si nici nu fac parte din delegatiile care se intalnesc cu ministrii la Guvern. Dar asa-i ca aveti toate motivele sa nu va stea gandul la comasarea alegerilor, nici macar la alegeri la modul general?

  • Boc, despre comasarea alegerilor: Bucuroşi le-om duce toate, de-o fi una, de-o fi alta…

    „Bucuroşi le-om duce toate, de-o fi una, de-o fi alta… Am spus de la început – sunt argumente categorice pentru comasare, legale, constituţionale şi de oportinitate…. dacă nu se face, este celălalt cadru pe care îl ştim şi este cunoscut, dar într-adevăr trebuie închisă această discuţie, pentru că avem mult mai multe alte lucruri importante de făcut pentru cetăţeni decât acest subiect. Nivelul de trai, inflaţia, probleme de sănătate, de acces la educaţie, debirocratizarea mediului de afaceri, astea sunt problemele reale ale românilor asupra cărora trebuie să ne preocupăm, nu toată ziua facem sau nu facem comasare”, spune, la Ziua de Cluj, Emil Boc.

    Reacţia lui Boc vine după ce liderul Partidului Naţional Liberal, Nicolae Ciucă, a spus, marţi, despre subiectul comasării alegerilor, că el crede că orice prelungire a discuţiilor dincolo de ziua de vineri este inoportună şi nu mai are niciun fel de rost discuţiile.

    „Ocupăm spaţiul public cu un subiect care se rostogoleşte şi aşa de prea mult timp”, a încheiat Ciucă.

  • Rareş Bogdan, despre comasare: Important e să fie reprezentativitate şi să oprim extremismul

    „Avem la ora 16 şedinţă de coaliţie la Guvern pentru a alege cea mai bună decizie pentru organizarea alegerilor din acest an. (…) Pentru noi este important să fie o cât mai bună reprezentativitate. Dacă eu aş fi sigur că românii nu şi-ar pierde apetenţa pentru ultimele două duminici de alegeri şi vor participa într-un număr cât mai mare la toate alegerile, sincer… Nu e o problemă de bani, fiindcă democraţia costă. Acum că plătim 800 de milioane, ori că plătim 600 sau 650 de milioane nu acolo stă marea economie a României. Important e să fie reprezentativitate şi să oprim extremismul, pentru că ăsta e cel mai mare pericol în România”, spune Rareş Bogdan.

    El afirmă că România are nevoie de stabilitate, „cheia următorilor ani”.

    „PNL este obligat de istoria sa, suntem un partid cu blazon, chiar dacă uşor blazat în acest moment, sper să le scot blazarea colegilor mei din ţară şi să înţeleagă că avem o şansă foarte importantă, nu se pune problema unui candidat (la prezidenţiale – n.r.) altul decât al PNL, pentru că este exclus”, adaugă Bogdan.

    Întrebat dacă este exclusă varianta candidaturilor comune, el spune că nu este exclus nimic, dar „dacă vor înţelege cu toţii că Nicolae Ciucă e cea mai bună variantă pentru România”.