BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Afaceri de la zero. De pe băncile facultăţii, în business: Ionel Burtea a dezvoltat brandul Abund Berry în 2017 şi cultivă 20 de hectare de teren cu fructe de pădure

    „Vrem să ajungem la opt hectare de seră, să ne extindem pe zona de spaţii protejate. De asemenea, vrem să facem din vin un produs digital“.

    Antreprenorul Ionel Burtea a pornit pe drumul an­treprenoriatului chiar din facultate, în 2017, când a decis să înceapă să cultive fructe de pădure pe un hectar de teren moştenit de la bunici în judeţul Gorj. După o investiţie iniţială de 50.000 de euro, antreprenorul a dezvoltat brandul Abund Berry, care cuprinde astăzi vin de mure, de zmeură, rachiu, sirop de fructe de pădure şi cidru.

    „Abund Berry a pornit în 2017, în ultimul an de facultate am început cu un prim hectar de mure şi cu toate provocările agriculturii şi omului de economie care nu ştia agricultură. Aveam terenul moştenire de la bunici, am început cu achiziţia de răsaduri şi apoi am început cu munca, plantarea şi creşterea plantelor. În momentul de faţă avem 20 de hectare, am crescut treptat de la an la an, am cumpărat teren, am extins plantaţia“, a povestit Ionel Burtea.

    Deşi investiţia iniţială de 50.000 de euro în prezent pare una mică, antreprenorul spune că a fost decisivă pentru dezvoltarea businessului, sursele fiind membrii familiei. De altfel, întreg businessul este dezvoltat în familie, fondatorul Abund Berry fiind ajutat de părinţi şi de sora sa.

    „Un business în familie vine şi cu provocări, dar şi cu timp petrecut împreună. Partea de provocări este zona unde părinţii îţi devin propriii angajaţi, şi partea de ajutor necondiţionat, la orice oră, pe care nu o are un angajat normal“, a mai spus Ionel Burtea.

    Dacă iniţial vinul de mure a fost „vedeta“ vânzărilor, fiind o nişă nouă pe piaţă, astăzi vinul de zmeură a intrat în atenţia clienţilor şi a depăşit la vânzări primul sortiment, cel de mure.

    „Ne dorim acum să ne extindem şi pe spaţii protejate, pe sere în care să avem factorul climatic drept un factor de protecţie. Anul acesta a fost foarte provocator pentru noi şi am simţit nevoia să mergem mai departe pe spaţii protejate. Noi ne-am dorit să mergem şi către zona de procesare, unde am început cu vinul de mure, care a fost factorul diferenţiator în piaţă, iar apoi ne-am dezvoltat pe vin de zmeură, rachiu, sirop şi cidru“, a spus Ionel Burtea.

    Produsele Abund Berry ajung în mediul online predominant, dar şi în zona corporate, antreprenorul dezvoltând nişa cadourilor de sărbători. Clientul Abund Berry are peste 30 de ani, este din oraşele mari şi are venituri peste medie.

    Preţul pentru o sticlă de vin de mure este de 35 lei, iar un sirop este 14 lei. „Avem un stoc de 40.000 de litri. În momentul de faţă sunt 12 angajaţi, ne gândim la anul să dublăm numărul de angajaţi, plus partea de zilieri. Pe partea de online am început în 2018 să avem propriul site, să fim prezenţi în online, iar pandemia nu ne-a prins nepregătiţi. Lucrul acesta s-a văzut în cifra de afaceri de anul trecut, unde partea de online a fost de 40%, iar anul acesta deja am depăşit acest nivel.

    Undeva la 20% din timpul meu investesc în online, sunt pasionat de marketing“, a mai spus Ionel Burtea.

    Anul 2020, în care pandemia a afectat puternic domeniul HoReCa, unul dintre principalii clienţi ai Abund Berry, a impus adaptarea la noua realitate din business, mai ales spre a rezolva problema sezonalităţii fructelor de pădure.

    În 2020, Abund Berry a încheiat cu afaceri de 1,1 mil. lei, în creştere faţă de anul anterior cu 130%.

    „Direcţia este să mergem şi către importuri, să avem continuitate şi prezenţă la raft, ceea ce facem de o lună, învăţăm partea aceasta, este ceva nou pentru noi, le importăm din Olanda. Vrem să ajungem la opt hectare de seră, să ne extindem pe zona de spaţii protejate. De asemenea, vrem să facem din vin un produs digital“, a mai spus Ionel Burtea.

    El mai precizează că provocările din antreprenoriat la început au ţinut de lipsa experienţei, a cunoştinţelor de management. Familia în schimb a ajutat a dezvoltarea afacerii.

    „Singurul sfat pe care îl am pentru un antreprenor este să înceapă, să caute informaţii, să se educe. Să nu uite de echipă. Nişele de business sunt foarte importante, ele fac diferenţa în piaţă. Este foarte important cum comunici“, a concluzionat Ionel Burtea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    ► Proiect editorial susţinut de Vodafone Business

  • Dupã mai mulţi ani de muncă în multinaţionale, o familie a decis să îşi deschidă o afacere chiar din lucrul pe care îl făceau special pentru copilul lor

    Fructele au fost tot timpul pe lista de alimente pe care Eliza şi Ştefan Rotaru voiau să le ofere copilului lor, Tudor. Problema a apărut când şi-au dat seama că, pe timpul iernii, singura soluţie erau fructele conservate din comerţ, aşa că au născocit singuri o alternativă şi au început să deshidrateze acasă fructe şi legume proaspete, cu un mic aparat special. De aici până la o afacere au mai fost doar câţiva paşi.

    Grădina Bucuriei a luat naştere după ce micul Tudor a făcut o pasiune pentru aceste delicii, rolele de căpşuni şi cele de pepene galben fiind printre preferatele lui. Nu a trecut mult până când şi prietenii părinţilor lui au cerut să guste noile variante de fructe, iar în scurtă vreme, Eliza şi Ştefan au pus la punct o mică manufactură locală prin care produc specialităţi din fructe şi legume deshidratate: role de zmeură, ananas, caise, mere cu scorţişoară, delicii de roşii şi ardei, petale de căpşuni, felii de mere şi pere.

    „Produsele noastre sunt alese de la micii producători locali, spălate cu atenţie şi deshidratate la 45 de grade, în aşa fel încât să nu-şi piardă vitaminele şi nutrienţii atât de importanţi pentru viaţa noastră şi a copiilor noştri. Niciunul dintre produse nu conţine zahăr adăugat, conservanţi, coloranţi şi niciun alt fel de aditivi alimentari. Bunătăţile noastre sunt apoi ambalate în punguţe resigilabile”, spune Eliza Rotaru.

    Ea propune ca fructele şi legumele din ambalajele ce poartă eticheta Grădina Bucuriei să fie luate ca gustare în pauza de la grădiniţă sau de la şcoală, la serviciu sau oricând avem nevoie să ne reîncărcăm bateriile.

    Spaţiul de producţie amenajat de familia Rotaru se află în localitatea Vidra, la 13 kilometri distanţă de Bucureşti. Când cheltuielile pentru amenajare şi utilare au depăşit 10.000 de euro, cei doi antreprenori au renunţat să mai ţină socoteala în Excel, însă estimează că au depăşit 15.000 de euro investiţii până în acest moment.

    Preţurile produselor sunt cuprinse între 10 şi 14 lei per pachet. Rolele de fructe se vând la pungi de 30 de grame şi costă 10 lei, iar specialităţile din legume – în pungi de 50 de grame şi costă 14 lei.

    „Eu şi soţul meu suntem asociaţii, investitorii şi muncitorii. Eu am lucrat în mai multe multinaţionale până când am decis să ies din acel mediu, iar soţul meu se ocupă cu finanţarea companiilor într-o bancă din România”, spune Eliza Rotaru.

    Fructele din Grădina Bucuriei ajung la consumatori prin intermediul site-ului propriu al afacerii, dar şi prin mijlocirea evenimentelor la care cei doi antreprenori au participat până acum, în măsura în care a fost posibil. Aceleaşi produse se găsesc şi în câteva magazine fizice de specialitate din Bucureşti, precum magazinul Zero Waste, Ki-Life, Sara Green şi în magazine online precum Raftul Naturii sau Legume verzi.

    „Clienţii noştri sunt persoane de toate vârstele care acordă o atenţie sporită unei alimentaţii şi unui stil de viaţă sănătos, atât pentru ele, cât şi pentru familia lor. Sunt genul de clienţi care îşi doresc ceva fără zahăr, fără conservanţi, coloranţi sau aditivi alimentari şi totuşi delicios.”

    În cele câteva luni de funcţionare a afacerii din 2020, după ce au obţinut autorizaţia de funcţionare, Grădina Bucuriei a generat o cifră de afaceri de aproximativ 25.000 de lei şi un profit de 5.000 de lei. Preţurile produselor sunt cuprinse între 10 şi 14 lei per pachet. Rolele de fructe se vând la pungi de 30 de grame şi costă 10 lei, iar specialităţile din legume – în pungi de 50 de grame şi costă 14 lei.

    „Din luna octombrie, pentru noi încep vânzările pe cele două linii de business, atât pe partea alimentară – specialităţile din fructe şi legume deshidratate, cât şi pe partea decorativă – felii de portocale, grapefruit, ananas, pe care le vindem către florării.”

    Ultimii doi ani, în ciuda pandemiei, au fost pentru Grădina Bucuriei atât o provocare, din punct de vedere al vânzărilor, cât şi o şansă pentru că le-au oferit Elizei şi lui Ştefan Rotaru timpul necesar pentru a amenaja spaţiul de producţie şi de a achiziţiona o serie de utilaje la preţuri rezonabile. Tot în această perioadă au ajuns la reţetele finale pentru specialităţi.

    Eliza Rotaru, cofondatoare Grădina Bucuriei: Eu şi soţul meu suntem asociaţii, investitorii şi muncitorii. Eu am lucrat în mai multe multinaţionale până când am decis să ies din acel mediu, iar soţul meu se ocupă cu finanţarea companiilor într-o bancă din România.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nuaj – foodtruck cu sandvişuri (Bucureşti)

    Fondatori: Anca Maria Cercelaru, Cristian Mărcuşanu şi Florin Dumbravă

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: festivaluri şi evenimente

    Lulu’s Cake – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Adriana Olaru

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 400.000 de lei (circa 80.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Imacoolat – curăţătorie şi spălătorie (Bucureşti)

    Fondator: Florin Tat

    Investiţii: 150.000-200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de lei (circa 100.000 de euro)

    Prezenţă: zona Giuleşti şi ansamblul Rotar Park Residence din Bucureşti

    Petrums – mobilier şi accesorii pentru animalele de companie (Dragomireşti-Vale, jud. Ilfov)

    Fondatori: Daniel Bantea şi Vladimir Rogut

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Matca – atelier de parfumerie (Sibiu)

    Fondatori: Georgiana Ştefănoaei şi Sebastian Ţiplea

    Prezenţă: online, magazinul Ototo din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Povestea unei tinere care la doar 31 de ani şi-a îndeplinit una dintre cele mai mari dorinţe şi are propria afacere pe care a început-o cu doar 1.200 de euro

    Pentru Ana Maria Disca, să aibă un business al ei a fost dintotdeauna o dorinţă care a motivat-o. A reuşit s-o ducă la îndeplinire la 31 de ani, în 2019, când a imaginat un brand de modă care se croieşte într-un atelier din Iaşi şi care a pornit cu un buget de 1.200 de euro. Ce a urmat poartă numele MEILÍ.

    Ana Maria Disca a studiat inginerie alimentară la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară în România, apoi marketing management în Danemarca. După o perioadă de ucenicie într-un atelier de modă, a prins curaj să facă din vis realitate.

    S-a ocupat încă de la început atât de partea creativă, cât şi de partea tehnică, învăţând să croiască şi ocupându-se personal de această etapă din procesul de producţie până în anul trecut. Nu s-a dat în lături nici de la sarcinile din vânzări, customer service şi promovare, iar la final, deşi orice model vândut de MEILÍ este creat de ea, nu se consideră designer, ci antreprenor.

    „Mereu am ştiut că antreprenoriatul este ceea ce îmi doresc să fac în viaţă. Oricât am studiat şi orice job am avut, nu a fost niciodată suficient. Înainte de a pune bazele afacerii, am avut un internship şi apoi un job într-un atelier de creaţie vestimentară, unde am învăţat tainele meseriei şi mai apoi, pasiunea pentru haine şi femei a adus viziunea pentru MEILÍ la viaţă.”

    A plecat la drum cu un buget de 1.200 de euro, bani cu care a închiriat un spaţiu şi a cumpărat trei maşini necesare producţiei. Pe lângă această sumă, a mai investit aproximativ 6.000 de lei în ţesături şi alte accesorii necesare. A fost doar începutul, pentru că, ulterior, a continuat să investească în afacere pentru a ajunge în acest moment la cinci angajaţi, a completat constant secţia de producţie cu diverse utilaje şi maşini, iar la începutul acestui an a mutat totul într-un spaţiu mai mare.

    „Deşi am început în martie 2019, am avut o perioadă de câteva luni până am lansat prima colecţie, în toamnă. În această perioadă, am lucrat mult la tipare şi tot ce înseamnă partea de producţie. Tot în acest timp, am lucrat şi croitorie la comandă.”

    Anul 2020 a adus pentru Ana Maria Disca şi MEILÍ o cifră de afaceri de 286.000 de lei şi un profit de 30-40%. A fost un an de sacrificiu, care a încetinit puternic creşterea businessului, mai ales că sfârşitul anului 2019 fusese promiţător, pe un trend ascendent. Cum arată următoarea etapă de dezvoltare?

    „Pentru restul anului 2021, ne dorim să deschidem un magazin în Iaşi, ca să ne diversificăm canalele de vânzare. De asemenea, în următorul an, ne dorim să accesăm fonduri nerambursabile pentru a ne mări producţia, cu scopul de a ne extinde pe piaţa internaţională”, spune Ana Maria Disca.

    În atelierul din Iaşi, MEILÍ dă viaţă unei game vaste de piese vestimentare, de la rochii şi fuste, la bluze sau paltoane, toate din ţesături naturale. La clienţi, produsele ajung prin intermediul magazinului online al brandului.

    „Produsele noastre sunt adresate femeilor cu vârste între 30 şi 50 ani, cu un venit mediu spre mare, cu joburi în zona office. Ne îndreptăm către persoane care doresc să susţină producţia românească.”

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create. De aici vine însă şi avantajul de a fi altfel decât restul lumii.

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demnstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    MeatStuff – sandvişuri gourmet (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Gheorghiescu şi Adrian Călinescu

    Prezenţă: Bucureşti

    Nutriar – distribuţie de furaje şi nutreţuri (Arad)

    Fondatori: familia Miclean

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000 de lei (circa 133.000 de euro)

    Prezenţă: online şi un magazin în Ineu, jud. Arad

    Vandoor – caravană cu produse de gastronomie din Harghita (Bucureşti)

    Fondatori: Valentina şi Remus Vesler

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: The Ark, în curtea restaurantului Ivan Pescar din Bucureşti

    HimeraVet – farmacii veterinare (Brăila)

    Fondatori: Andreea şi Leonard Mălureanu

    Investiţii: 150.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (circa 50.000 de euro)

    Prezenţă: Brăila şi online

    Isabela Teodor – brand de modă (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Isabela Teodor

    Investiţie iniţială: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei tinere care la doar 31 de ani şi-a îndeplinit una dintre cele mai mari dorinţe şi are propria afacere pe care a început-o cu doar 1.200 de euro

    Pentru Ana Maria Disca, să aibă un business al ei a fost dintotdeauna o dorinţă care a motivat-o. A reuşit s-o ducă la îndeplinire la 31 de ani, în 2019, când a imaginat un brand de modă care se croieşte într-un atelier din Iaşi şi care a pornit cu un buget de 1.200 de euro. Ce a urmat poartă numele MEILÍ.

    Ana Maria Disca a studiat inginerie alimentară la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară în România, apoi marketing management în Danemarca. După o perioadă de ucenicie într-un atelier de modă, a prins curaj să facă din vis realitate.

    S-a ocupat încă de la început atât de partea creativă, cât şi de partea tehnică, învăţând să croiască şi ocupându-se personal de această etapă din procesul de producţie până în anul trecut. Nu s-a dat în lături nici de la sarcinile din vânzări, customer service şi promovare, iar la final, deşi orice model vândut de MEILÍ este creat de ea, nu se consideră designer, ci antreprenor.

    „Mereu am ştiut că antreprenoriatul este ceea ce îmi doresc să fac în viaţă. Oricât am studiat şi orice job am avut, nu a fost niciodată suficient. Înainte de a pune bazele afacerii, am avut un internship şi apoi un job într-un atelier de creaţie vestimentară, unde am învăţat tainele meseriei şi mai apoi, pasiunea pentru haine şi femei a adus viziunea pentru MEILÍ la viaţă.”

    A plecat la drum cu un buget de 1.200 de euro, bani cu care a închiriat un spaţiu şi a cumpărat trei maşini necesare producţiei. Pe lângă această sumă, a mai investit aproximativ 6.000 de lei în ţesături şi alte accesorii necesare. A fost doar începutul, pentru că, ulterior, a continuat să investească în afacere pentru a ajunge în acest moment la cinci angajaţi, a completat constant secţia de producţie cu diverse utilaje şi maşini, iar la începutul acestui an a mutat totul într-un spaţiu mai mare.

    „Deşi am început în martie 2019, am avut o perioadă de câteva luni până am lansat prima colecţie, în toamnă. În această perioadă, am lucrat mult la tipare şi tot ce înseamnă partea de producţie. Tot în acest timp, am lucrat şi croitorie la comandă.”

    Anul 2020 a adus pentru Ana Maria Disca şi MEILÍ o cifră de afaceri de 286.000 de lei şi un profit de 30-40%. A fost un an de sacrificiu, care a încetinit puternic creşterea businessului, mai ales că sfârşitul anului 2019 fusese promiţător, pe un trend ascendent. Cum arată următoarea etapă de dezvoltare?

    „Pentru restul anului 2021, ne dorim să deschidem un magazin în Iaşi, ca să ne diversificăm canalele de vânzare. De asemenea, în următorul an, ne dorim să accesăm fonduri nerambursabile pentru a ne mări producţia, cu scopul de a ne extinde pe piaţa internaţională”, spune Ana Maria Disca.

    În atelierul din Iaşi, MEILÍ dă viaţă unei game vaste de piese vestimentare, de la rochii şi fuste, la bluze sau paltoane, toate din ţesături naturale. La clienţi, produsele ajung prin intermediul magazinului online al brandului.

    „Produsele noastre sunt adresate femeilor cu vârste între 30 şi 50 ani, cu un venit mediu spre mare, cu joburi în zona office. Ne îndreptăm către persoane care doresc să susţină producţia românească.”

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create. De aici vine însă şi avantajul de a fi altfel decât restul lumii.

    Preţurile sunt medii spre mari pentru piesele MEILÍ, influenţate de faptul că producţia are loc în România, dar şi de seriile mici în care sunt create.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demnstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    MeatStuff – sandvişuri gourmet (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Gheorghiescu şi Adrian Călinescu

    Prezenţă: Bucureşti

    Nutriar – distribuţie de furaje şi nutreţuri (Arad)

    Fondatori: familia Miclean

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 650.000 de lei (circa 133.000 de euro)

    Prezenţă: online şi un magazin în Ineu, jud. Arad

    Vandoor – caravană cu produse de gastronomie din Harghita (Bucureşti)

    Fondatori: Valentina şi Remus Vesler

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: The Ark, în curtea restaurantului Ivan Pescar din Bucureşti

    HimeraVet – farmacii veterinare (Brăila)

    Fondatori: Andreea şi Leonard Mălureanu

    Investiţii: 150.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (circa 50.000 de euro)

    Prezenţă: Brăila şi online

    Isabela Teodor – brand de modă (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Isabela Teodor

    Investiţie iniţială: 200.000 de lei (circa 40.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Delicii fără suplicii

    Anca Boeroiu este bucătar-şef, om de vânzări, responsabil cu achiziţiile, omul de la facturare, de la ambalare şi o mulţime de alte „departamente” din bucătăria unei afaceri mici, de la zero. „Bucătăria” ei se numeşte Seed Cuisine şi înseamnă un concept de mâncare vegană gătită cu pasiune şi livrată pofticioşilor. Momentan, doar livrată, dar în curând ea va putea fi savurată şi într-un spaţiu fizic pe care Anca are în plan să-l deschidă.

     

    Anca a finalizat şase ani de studiu la Universitatea de Medicină din Iaşi, a lucrat mai bine de zece ani în vânzări în domeniul medical, iar în perioada de maternitate care a urmat a avut timp să reflecteze asupra a ceea ce poate face mai departe. A observat că în jurul ei există multe mame cu copii care au diverse alergii, părinţi care îşi doresc o alimentaţie mai curată pentru cei mici, adulţi dornici să-şi schimbe stilul alimentar într-unul mai conştient. „Eu aveam o alimentaţie vegetariană de ani buni, îmi plăcea să testez continuu combinaţii de ingrediente şi rezultatul era foarte des apreciat de prieteni şi familie. Mi-am dorit apoi să învăţ mai mult despre ingredientele vegetale şi tehnicile de gătit vegane, aşa că am urmat cursurile de bucătar şi bucătar vegan şi am simţit că pot să ofer şi altora din ceea ce am învăţat. Şi aşa a luat naştere Seed.”

    Alături de Anca Boeroiu, sprijin este familia, în frunte cu soţul ei, fără de care, spune ea, zilele ar fi fost mult mai grele în creşterea acestui business.

    Seed Cuisine a pornit din curiozitate şi din dorinţa de explorare a combinaţiilor de ingrediente, a curiozităţii oamenilor, a unui segment de bucătărie vag abordat până acum în România – mâncarea vegană gătită.

    „Am început să gătesc pentru familie, apoi pentru prieteni. Apoi prietenii prietenilor au fost încântaţi după ce au încercat şi, la un moment dat, bucătăria apartamentului în care locuiam devenise neîncăpătoare pentru toţi cei dornici să mănânce bunătăţi vegane. Astfel, m-am gândit la un spaţiu special pentru gătit.”

    Un mic dejun costă 15 lei, o gustare sau o supă – 12 lei, felul principal – 25 de lei, desertul – 15 lei şi cina – 25 de lei.

    După lungi căutări, a rezonat cu spaţiul în care găteşte de aproape un an deja şi a pus la dospit încet-încet brandul Seed Cuisine. „Pot spune că Seed este o afacere personală, în sensul că, atunci când eşti curios să încerci ceea ce gătesc, vreau să ştiu despre tine ce îţi place, ce nu îţi place, dacă ai vreo alergie sau intoleranţă de care să ţin cont atunci când îţi pregătesc pachetul.” Drumul Ancăi Boeroiu în antreprenoriat a început cu dorinţa de a deschide un mic restaurant, dar pandemia a făcut-o să regândească planul şi să înceapă mai precaut. Astfel, Seed funcţionează de un an ca restaurant pentru livrare sau cu posibilitatea de ridicare a comenzii. Renovarea spaţiului de pe Bulevardul Dacia din zona Pieţei Romane din Bucureşti, utilarea bucătăriei şi partea de branding au costat-o toate economiile familiei, adică aproximativ 25.000 de euro. În curând ar urma să-şi deschidă uşile un spaţiu nou Seed Cuisine, unde se va putea şi mânca la masă, tot aproape de Piaţa Romană, mai exact în zona Icoanei.„În spaţiul nou vom putea face şi plating, se va putea servi masa atât în interior, cât şi în grădina intimă din spatele casei. Vom amenaja şi un spaţiu dedicat copiilor, să se poată distra şi ei când ies la restaurant. Pe lângă meniul săptămânal foarte variat, clienţii se vor putea bucura aici mereu de preparatele care vor fi înglobate în meniul à la carte, pe care îl vom actualiza în funcţie de sezon.”

    Cel târziu la începutul anului 2022, Anca îşi doreşte să poată susţine şi cursuri de gătit numai cu plante, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. Seed funcţionează astăzi susţinut de colaborări, o metodă pe care antreprenoarea a identificat-o ca fiind cea mai eficientă, după ce, la început, businessul număra trei angajaţi permanenţi. Acum, totul este pe bază de parteneriate, pentru livrare, social media, fotografii, contabilitate, aspecte juridice, IT, marketing.

    Anca Boeroiu, fondatoare Seed Cuisine: Am început să gătesc pentru familie, apoi pentru prieteni. Apoi prietenii prietenilor au fost încântaţi după ce au încercat şi, la un moment dat, bucătăria apartamentului în care locuiam devenise neîncăpătoare pentru toţi cei dornici să mănânce bunătăţi vegane. Astfel, m-am gândit la un spaţiu special pentru gătit.

    Clienţii Seed sunt, evident, persoane care mănâncă vegan, care vor să consume mai multe legume, oameni curioşi şi deschişi la ideea de a încerca meniuri ce se schimbă de la o săptămână la alta, persoane cu diverse alergii sau intoleranţe, mame care vor torturi fără îndulcitori pentru copiii lor sau chiar pentru ele.

    „Preţurile preparatelor sunt mereu aceleaşi, chiar dacă lucrăm săptămână de săptămână la un meniu nou, care să înglobeze cât se poate de multe legume şi fructe. Avem în meniu supe, mic dejunuri delicioase, tot felul de smoothie-uri şi multe feluri principale consistente.” Astfel, un mic-dejun costă 15 lei, o gustare sau o supă – 12 lei, felul principal – 25 de lei, desertul – 15 lei şi cina – 25 de lei.

    Anca Boeroiu spune că pandemia a fost, paradoxal, în folosul unei afaceri precum cea pe care o deţine, pentru că i-a orientat pe mulţi consumatori către serviciile de comandă a mâncării acasă. Oamenii aleg frecvent să solicite mâncarea la domiciliu, fie direct de la Seed Cuisine, fie prin intermediul aplicaţiilor ca Bolt, foodpanda sau Takeaway. Mai sunt şi aceia care, când au drum prin centru, trec pe la Seed şi îşi iau mâncarea proaspătă.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Office Vision – distribuţie de produse de papetărie şi jucării (Braşov)

    Fondator: Adrian Stoican

    Cifră de afaceri anuală: 200.000 de euro

    Prezenţă: Braşov şi online

    Delirs – brand de dulceaţă, zacuscă şi compot (Petrila, jud. Hunedoara)

    Fondatori: Cătălin Tănase, Miruna Andronache şi Adrian Andronache

    Investiţii: circa 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 16.000 de euro

    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Ferma din curte – microfermă (jud. Prahova)

    Fondatori: Ligia şi Daniel Pavel

    Cifră de afaceri în 2020: 1 mil. lei (circa 204.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Cu Pasiune – business cu miere de albine şi cafea (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Bogdan şi Marta Moldoveanu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, în marketplace-uri şi în cinci magazine din Cluj-Napoca

    Stefara Decor – aranjamente florale (Paşcani, jud. Iaşi)

    Fondatoare: Diana Deaconu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul din Paşcani

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Leonard Georgescu a ajuns la afaceri de 1 milion de euro cu Esho, o firmă care furnizează soluţii la cheie pentru locuinţe, de la producţia de mobilă până la ultimele finisaje

    ♦ Modele de amenajări realizate de Esho se regăsesc în cadrul unor proiecte de locuinţe precum Cortina Academy, Residence 5, 4 City şi DeltaCity.

    Leonard Georgescu are de 15 ani o fabrică de mobilă în Bucureşti, însă brandul Esho, sub care a început să vândă producţia, a apărut pe piaţă abia în urmă cu doi ani. De la fabricarea de mobilier, el şi-a extins portofoliul pentru a ajunge să ofere soluţii la cheie clienţilor, pornind de la serviciile de consiliere şi design şi ajungând până la amenajare, finisaje şi decoraţiuni interioare. „Am strâns o echipă de arhitecţi şi designeri, iar acum suntem în total peste 40 de oameni. Cred că am investit peste 1 milion de euro de-a lungul timpului, apelând doar la credite şi la bugetul propriu. În proporţie de 80-90%, clienţii noştri sunt persoane fizice”, a spus Leonard Georgescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Esho este prezent cu mai multe showroomuri în ansambluri rezidenţiale din Bucureşti, iar acesta este un plus, spune antreprenorul, pentru că ajută la vizibilitatea afacerii. Modele de amenajări realizate de Esho se regăsesc în cadrul unor proiecte de locuinţe precum Cortina Academy, Residence 5, 4 City şi DeltaCity, iar acum Leonard Georgescu şi angajaţii săi lucrează la un nou spaţiu de prezentare, pe care îl vor deschide în prima jumătate a anului viitor. În plus, au în plan deschiderea a cel puţin două showroomuri noi în zona de nord a Capitalei.

    „Majoritatea showroomurilor sunt în Pipera, o zonă cu preţuri ridicate, deoarece noi oferim servicii premium. Momentan nu vrem să ne extindem în afara Bucureştiului, vrem să stabilizăm foarte bine businessul.” În funcţie de solicitările clientului, preţurile variază considerabil. Astfel, plaja este foarte largă, iar amenajarea unei bucătării sub eticheta Esho, de pildă, poate să coste de la 5.000 la 20.000 de euro. „Realizarea unui proiect durează de la 30 până la 45 de zile din momentul în care este agreat de client. Mai întâi cunoaştem clientul, înţelegem ce îşi doreşte, îl consiliem, alegem materialele, se efectuează producţia, se face controlul calităţii şi apoi se predă clientului. Acum ne concentrăm pe implementarea soluţiilor la cheie în locuinţele smart.” Esho a generat în 2020 o cifră de afaceri de 1 milion de euro, în condiţiile în care pandemia a fost de ajutor, deoarece foarte mulţi dintre cei care au devenit clienţii companiei au lucrat de acasă şi au avut idei de amenajare. „Printre clienţii noştri, sunt corporatişti, oameni de afaceri, investitori, mulţi dintre ei venind prin recomandări”, spune antreprenorul.  Sub umbrela Esho, sunt reunite două companii – Ideal Mob Acces, care se ocupă de finisaje, instalaţii şi alte activităţi conexe, şi Mob Art Lemn, care se ocupă cu producţia de mobilier.

    Experienţa antreprenorială a lui Leonard Georgescu este în producţia de încălţăminte, o afacere care continuă, de altfel, în paralel cu Esho.

    În funcţie de solicitările clientului, preţurile variază considerabil. Astfel, plaja este foarte largă, iar amenajarea unei bucătării sub eticheta Esho, de pildă, poate să coste de la 5.000 la 20.000 de euro.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Casa care se plimbă. Cum s-a născut în plină criză un nou business românesc cu locuinţe modulare

    Nomad este cel care îşi ia casa în spate şi se aşază mereu în alt loc. Nomazi sunt şi cei care au descoperit Nomad Nautic şi fac exact asta: îşi iau, aproape la propriu, casa în spate şi o ancorează oriunde vor, pentru că lumea de astăzi e mai puţin despre statornicie şi mai mult despre aventură şi călătorie.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard, sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”.

    Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţiile inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% -, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă -, cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă.

    „De aici şi numele «Nomad». Este un mare avantaj faţă de construcţiile clasice. Dacă, să spunem, casa ta nu mai corespunde nevoilor de locuit, ai nevoie de mai mult spaţiu sau vrei să te muţi în alt oraş, ai două variante: să vinzi sau să închiriezi. În cazul construcţiilor Nomad, poţi
    să-ţi relochezi casa unde ai nevoie de ea sau o poţi mări cu module suplimentare.”

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă – cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă. Totul se livrează la cheie.

    „În România, principala întrebare este legată de preţ, însă clienţii devin tot mai pretenţioşi şi îşi doresc finisaje medii spre premium, funcţionalitate, design cât mai spectaculos, pachete off-grid, module livrate la cheie fără bătăi de cap”, mai spune Vlad Dobrinescu.

    Ce merită ştiut este că modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure.”

    Fondatorii Nomad Container au pus la bătaie o investiţie iniţială de 50.000 de euro pentru a crea primele prototipuri, banii fiind direcţionaţi în principal către producţie, marketing şi creşterea echipei, formată din proiectanţi, arhitecţi, oameni responsabili de execuţie.

    „În prima etapă, ne-am focusat pe organizarea şi standardizarea procesului de producţie, vânzare, transport şi implementare. În 2021, valoarea contractelor executate depăşeşte 250.000 de euro şi anticipăm o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro până la sfârşitul anului.”

    Cum Nomad Container are tot mai multe cereri pentru proiecte modulare off-grid care pot fi amplasate în orice zonă, echipa din spate lucrează la un pachet opţional off-grid care asigură independenţa modulelor de conectarea la reţeaua de utilităţi. Pachetul va include panouri fotovoltaice cu sistem de baterii, panouri solare, fosă septică ecologică şi puţ forat pentru apă curentă. Al doilea pachet opţional pe care îl au în plan este un sistem de casă inteligentă, prin care pot fi controlate dintr-o aplicaţie instalată pe telefon temperatura, luminozitatea şi tot ce ţine de electrică în module.

    „Construcţiile modulare sunt foarte versatile, iar proiectele pe care le putem realiza variază de la case de vacanţă, garden office, spaţii de cazare tip bungalow, până la birouri şi case de locuit permanente din mai multe module.”

    Tocmai de aceea, şi clienţii vin dintr-o paletă vastă. Sunt persoane fizice care îşi doresc în principal case de vacanţă practice, la cheie, cu suprafeţe sub 50 de metri pătraţi, funcţionale şi uşor de întreţinut, care să elimine grija echipei de construcţii, a finisajelor şi a alergăturii. Sunt însă şi companii, care au plasat în general comenzi pentru unităţi de cazare tip bungalow.

    „Avem însă în lucru şi un proiect de restaurant din containere modulare şi o şcoală. Odată cu măsurile restrictive din timpul pandemiei şi cu posibilitatea de a lucra mai mult de acasă, am avut şi cereri de module care pot fi amplasate în grădina locuinţelor şi utilizate ca spaţiu de birou, sală de gimnastică sau zonă pentru oaspeţi.”

    Cei doi fondatori ai Nomad Container au ezitat să pornească acest proiect în plină pandemie, însă au riscat, iar pandemia s-a dovedit a fi un context bun pentru businessul lor. Criza a accelerat dorinţa oamenilor de spaţii suplimentare pentru lucrul de acasă, pentru case de vacanţă sau proiecte de turism. Mulţi oameni care aveau terenuri goale, pe care încă nu-şi construiseră o casă tradiţională, au profitat şi le-au populat cu module Nomad, aşa că de nomazi lumea este tot mai plină.

    Opt idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Astrid Deco – business de gravură şi pictură (Braşov)

    Fondatoare: Astrid Bâţă

    Investiţie iniţială: câteva mii de lei

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente

    Elefantino – brand de detergenţi (Braşov)

    Fondator: Sorin Zaharie

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 570.000 de euro

    Prezenţă: afaceri în HoReCa din Braşov

    Frizzante Ride – biciclete cu prosecco (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Bogdan Popa

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: circa 50.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente din toată ţara

    In a box – pachete cu produse fabricate în România (Bucureşti)

    Fondatoare: Florina Natu

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 230.000 de lei (circa 46.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Leomi Chocolate – producător de ciocolată artizanală (Iaşi)

    Fondatoare: Benedicta Drobotă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    ABO Creations – realizare de ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Abăcioaei

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, pe reţelele de socializare

    Craft Laser – atelier de suveniruri din lemn (Oradea)

    Fondatoare: Andreea Maier

    Investiţie iniţială: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 126.000 de lei (circa 25.000 de euro)

    Prezenţă: în zonele turistice din România

    Mauverien – brand de modă (Tulcea)

    Fondatoare: Claudia Marian

    Investiţie iniţială: 46.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.500 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, şi pe platformele Fashion Days, AlbAlb, Etaj, Dichisar.

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Pasiunea pentru citit, transformată în business cu cărţi. Cum a luat naştere editura Katartis

    Povestea Katartis începea, fără ca el să ştie, încă din copilăria lui Ionuţ Dragu. Era fascinat de cărţi şi de tot procesul de publicare din spatele acestora, întotdeauna se uita cu admiraţie la ele şi încerca să-şi imagineze ce se întâmplă până când acele pagini ajung în mâinile unui cititor. Această curiozitate a fost suficient de puternică pentru a trezi motivaţia de a înfiinţa o editură în momentul în care a întâlnit prima oportunitate de a tipări o carte.

    A fost un început greu în 2015, dar s-au alăturat editurii doi parteneri excepţionali care au accelerat această incredibilă creştere”, povesteşte Ionuţ Dragu. Partenerii sunt Ştefania Iorga şi Ioan-Costin Tararache, iar împreună formează o echipă care are în spate experienţă în antreprenoriat IT şi retail, completată de creativitatea dobândită în domeniul cinematografic. „Suntem o editură de carte pentru copii, orientată spre cărţi ilustrate, în special serii. Dorinţa noastră este de a propune pieţei din România cărţi valoroase, foarte bine realizate, din care copiii pot trage învăţăminte. Cărţile noastre devin şi un ajutor pentru părinţi, care au foarte multe provocări în a le prezenta şi explica anumite lucruri sau situaţii, iar o poveste îi conectează mult mai uşor pe copii”, povestesc cei trei fondatori. Catalogul Katartis conţine cărţi de poveşti, de activităţi, sonore, precum şi enciclopedii, iar în viitor fondatorii vor să adauge, printre altele, titluri despre artă, despre gestionarea emoţiilor şi titluri care vor inspira cititorii să-şi depăşească limitele. „Publicarea cărţilor nu este singura activitate pe care o desfăşurăm. Ne orientăm şi către interacţiunea cu comunităţile de tineri cititori. Am organizat peste 60 de ateliere de citit pentru copii în şcoli din mediul rural sau urban mic. Avem o atenţie sporită către copiii din mediile defavorizate, pe care îi încurajăm să descopere prin intermediul personajelor noastre, lumea minunată a cărţilor.”

    Din 2018, Katartis lucrează alături de Asociaţia Punctart la un program de educaţie prin cultură, pentru a încuraja imaginaţia şi creativitatea copiilor de 6-9 ani, iar până în acest moment au ajuns la sute de copii din toată ţara. În viitorul apropiat, vor definitiva demersurile pentru comercializare de jucării. Debutul în business a venit cu multe obstacole într-un domeniu în care niciunul dintre antreprenori nu avea experienţă. „Am plecat de la a căra cărţile şi coletele pe scări, am trecut printr-un depozit înghesuit în care trebuia să stivuim cărţile ca să economisim spaţiu şi acum suntem în punctul în care avem un depozit organizat, iar noi privim cu încredere spre viitor. Suntem fericiţi că am pornit în această frumoasă aventură care mai are încă nenumărate bucurii să ne ofere.” Financiar, investiţia în Katartis s-a ridicat la 20.000 de euro într-o perioadă de trei ani. Anul trecut, editura a generat o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 milioane de lei, realizată cu ajutorul a doi angajaţi. Planul este ca, până la finalul acestui an, Katartis să depăşească cifra de afaceri de anul precedent, iar din 2022 fondatorii vor chiar să o dubleze, la fel cum îşi doresc şi să extindă echipa.

    Preţurile cărţilor editate de Katartis pornesc de la 20 de lei şi ajung la 62 de lei. „Suntem extrem de entuziasmaţi pentru toamna acestui an, deoarece vom lansa 18 titluri noi care abordează subiecte rar întâlnite pe piaţa editorială românească pentru copii, cum ar fi cărţi de artă alături de enciclopedii care arată şi efectele activităţii umane asupra mediului înconjurător şi invită copiii să se implice în crearea unui mediu sustenabil, implicare pe care dorim să o activăm prin intermediul unor activităţi practice, cărţile fiind ideale ca punct de pornire.” Entuziasmul celor trei tineri vine să anime atmosfera după un an 2020 provocator pentru businessul lor, când unii parteneri au întrerupt colaborarea şi plăţile, iar ei au fost nevoiţi să părăsească biroul vreme de trei luni şi să se reorganizeze. „Avantajul nostru a fost creat de portofoliul care conţine cărţi pentru preşcolari şi orientarea publicului către achiziţii din magazinele online, zonă în care eram bine organizaţi. Totodată, un ajutor deosebit l-am primit de la unul dintre partenerii noştri căruia nu i-a fost teamă să susţină domeniul editorial prin plata facturilor în avans. Per total, considerăm că am avut un an bun, în ciuda atmosferei înceţoşate create de pandemie.” Acum, Katartis merge mai departe, adresându-se, prin intermediul platformei online proprii şi al partenerilor din e-commerce, firmelor importante care se ocupă cu vânzarea şi distribuţia de carte pe teritoriul ţării noastre. Prezenţa în librării este scăzută din cauza schimbărilor determinate de pandemie, însă librăriile în care se găsesc cărţile Katartis au în general şi magazin online. Mai mult, Ionuţ Dragu, Ştefania Iorga şi Ioan-Costin Tararache au reuşit să încheie parteneriate şi cu librării româneşti înfiinţate în alte ţări, precum Franţa, Germania şi Irlanda.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Hood & One Love Coffee – concept de berărie şi cafenea (Popeşti-Leordeni)

    Fondatori: Adrian Ciubotaru, Constantin şi Andrei Carlaonţ şi Lucian Popescu

    Investiţie iniţială: 25.000-30.000 de euro

    Cifră de afaceri în prima lună de activitate: 4.000 de euro

    Prezenţă: Popeşti-Leordeni

    LaNăsal – brand de sucuri, uleiuri, siropuri (Năsal, jud. Cluj)

    Fondator: Andrei Miklosi

    Investiţii: 55.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 37.000 de euro

    Prezenţă: online, magazine din Cluj şi Bucureşti, internaţională

    Divalo Transylvania – brand de modă (judeţul Mureş)

    Fondatori: Edmond şi Larisa Balate

    Investiţii: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 51.000 de euro

    Prezenţă: online, magazine fizice din Brăila şi Bucureşti

    Scorilo – fabrică de bere artizanală (Poiana Mărului, jud. Braşov)

    Fondatori: Mihai şi Valeria Schelean-Şomfelean

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Prezenţă: HoReCa, online

    Genta – producţie de portofele, genţi şi huse din piele (Cluj-Napoca)

    Fondator: David Şăulean

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 3.500 de euro

    Prezenţă: online şi un magazin fizic în Cluj-Napoca

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Claudia Marian, absolventă de Arte, a „croit“ brandul de modă Mauverien, care ia naştere într-un atelier din Tulcea. Veniturile au ajuns la 60.000 de lei în 2020

    Mauverien înseamnă colecţii de eşarfe din mătase naturală, tricouri unisex din bumbac organic, bluze şi hanorace unisex din amestec de bumbac organic şi poliester reciclat, precum şi sacoşe textile din bumbac netratat.

    Mauverien este numele pe care Claudia Marian l-a dat pasiunii ei pentru ma­te­rialele din fibre na­tu­rale şi pentru printurile pe textile. A vrut să clădească ceva care s-o re­prezinte, aşa că o afacere cu piese vesti­mentare a fost cea mai bună idee.

    „Mauverien s-a lansat online în rândul micilor branduri româneşti în mai 2020, într-o perioadă profund afectată de pande­mie. Cu toate acestea, am beneficiat în ma­re parte de sprijinul iubitorilor de branduri lo­cale şi am reuşit să continui să dezvolt cu paşi mărunţi micul brand românesc Mauve­rien, care prezintă piese vestimentare şi acce­sorii din 100% bumbac organic şi 100% mătase naturală cu printuri grafice, im­primate digital cu cerneală eco pe bază de apă“, povesteşte Claudia Marian.

    În business, îi sunt alături atât părinţii, cât şi prietenul ei, astfel încât totul să func­ţioneze ca la carte.

    „Am avut mereu un spirit auto­didact, mereu am vrut să fiu antreprenor“, a spus Claudia Marian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Claudia are un background mar­cat de creativitate, fiind ab­sol­ven­tă a Liceului de Arte George Georgescu din oraşul natal, Tulcea, sec­ţia Pictură de şevalet, şi a unor studii superioare în Fashion Design, Bran­ding şi Marketing in Fashion la VIA Uni­versity din Danemarca.

    Înainte de a începe propria afacere, a pro­fesat ca graphic designer şi art director în e-commerce pentru industria de modă timp de trei ani în Bucureşti.

    „Am început Mauverien cu o finanţare nerambursabilă în valoare de 38.000 de euro din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Start-up Sud-Est, care a avut ca obiectiv specific creşterea ocupării, prin susţinerea întreprin­derilor cu profil nonagricol din zona urbană. De asemenea, din fonduri proprii am investit aproximativ 8.000 de euro.“

    Anul 2020, un an incomplet de activita­te pentru Mauverien, s-a încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 60.000 de lei (12.500 de euro) şi cu doi angajaţi în echipă.

    Acum însă Claudia se ocupă din nou singură de tot şi are planuri de refacere a echipei.

    Mauverien înseamnă colecţii de eşarfe din mătase naturală, tricouri unisex din bumbac organic, bluze şi hanorace unisex din mix de bumbac organic şi poliester reciclat, precum şi sacoşe textile din bumbac netratat. Toate produsele înfăţişează printuri grafice realizate de Claudia Marian prin diverse tehnici, precum pictură cu gouache (un tip de pigment), grafică cu linere sau desen digital. Printurile realizate pe hârtie sunt digitalizate, pentru ca mai apoi să fie imprimate direct în ţesătură cu ajutorul echipamentului de specialitate.

    „Produsele sunt realizate în colaborare cu producători experimentaţi din industria textilă. În prezent, colaborez cu producători din România, Belgia şi Italia. În ceea ce priveşte întregul proces de creaţie a printurilor şi imprimarea propriu-zisă a  produselor din bumbac, acestea au loc în micul meu studio din Tulcea.“

    Fiecare produs este pregătit manual pentru a fi ulterior imprimat digital cu cerneală ecofriendly pe bază de apă. Majoritatea produselor sunt imprimate la comandă, deoarece Claudia încearcă să păstreze un stoc cât mai limitat pentru a evita supraproducţia. De asemenea, Mauverien vine şi cu servicii de personalizare a pieselor şi a accesoriilor vestimentare din bumbac, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice.

    Platforme online precum Fashion Days, AlbAlb, Etaj sau Dichisar, alături de site-ul propriu al afacerii sunt câteva dintre locurile unde piesele Mauverien îşi pot găsi cumpărătorii. Claudia Marian încearcă, totodată, să-şi expună colecţiile şi la târguri fizice de design de peste tot din ţară.

    „Clienţii Mauverien sunt persoanele care preferă un stil minimalist-with-a-twist, care iubesc printurile grafice şi care preferă să investească în piese vestimentare şi accesorii din materiale naturale. Pentru moment, Mauverien se adresează publicului românesc, dar în viitorul apropriat dorim să oferim şi livrare internaţională, pentru a ne adresa astfel şi publicului din afara ţării.“

    Preţurile produselor Mauverien variază în funcţie de categoria din care fac parte. Un tricou costă între 90 şi 100 de lei, o bluză sau un hanorac – între 210 şi 230 de lei, iar accesoriile din mătase naturală oscilează între 269 şi 299 de ei.

    „Pentru restul anului 2021, în primul rând îmi doresc să lucrez în continuare la sporirea vizibilităţii brandului şi creşterea vânzărilor. În materie de produse, îmi propun să extind linia de accesorii din mătase naturală cu noi printuri şi noi modele, precum şi să lansez o nouă colecţie de piese vestimentare pentru toamnă-iarnă“, mărturiseşte Claudia Marian.

    De asemenea, un alt punct pe „to-do list“-ul ei este o primă linie de accesorii din bumbac şi pentru casă, cu printuri realizate atât digital, cât şi manual prin linogravură.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Preţurile produselor Mauverien variază în funcţie de categoria din care fac parte. Un tricou costă între 90 şi 100 de lei, o bluză sau un hanorac între 210 şi 230 de lei, iar accesoriile din mătase naturală oscilează între 269 şi 299 de ei.

  • Povestea afacerii româneşti care a început ca o terapie pentru bolnavi unde toţi angajaţii sunt persoane cu dizabilităţi

    Povestea Ophori începe de la un ONG din Braşov, care oferă servicii de terapie pentru tineri, adulţi şi copii cu probleme mintale. Trei voluntari şi un terapeut care au activat într-un astfel de mediu au organizat un atelier de produse cosmetice lucrate manual de către persoane cu dizabilităţi mintale. După doi ani de funcţionare şi în urma unui proiect de finanţare europeană, cu sprijinul unei fundaţii din Iaşi şi a proiectului Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, micul atelier s-a transformat într-o afacere de sine stătătoare, ce angajează persoane din grupuri vulnerabile.

    Au pornit de la ideea că ocuparea persoanelor cu handicap în mediul profesional are şanse de reuşită foarte mici, aşa că persoanele cu dizabilităţi care desfăşurau activităţi de terapie ocupaţională în cadrul atelierului, dobândind abilităţi practice folosibile în diverse industrii, au fost încurajate să devină independente. „Ophori Cosmetics SRL este singura întreprindere socială de inserţie din judeţul Braşov, adică firmă cu impact social ce are o componentă de inserţie profesională a persoanelor greu ocupabile.

    De asemenea, Ophori Cosmetics este Unitate Protejată Autorizată, având în vedere faptul că toate persoanele din producţia de cosmetice sunt cu dizabilităţi. Rolul nostru este de a crea locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi prin realizarea de produse cosmetice de înaltă calitate, ambalate sustenabil”, povesteşte Bogdan Dimciu, administrator la Ophori Handmade Cosmetics.

    Constitutiv, firma este deţinută de trei ingineri în IT şi un terapeut. Practic, întreprinderea socială de inserţie Ophori Cosmetics este deţinută de către Asociaţia INSERT, o organizaţie care se ocupă cu inserţia profesională a persoanelor vulnerabile, prin crearea de întreprinderi sociale de inserţie. „De-a lungul timpului, inclusiv în perioada în care era un atelier mic de terapie ocupaţională, Ophori Cosmetics a obţinut finanţări publice şi private de peste 80.000 euro, fără a include contribuţiile voluntarilor şi ale membrilor.”

    Acum, planul fondatorilor Ophori este să crească gradul de conştientizare a populaţiei asupra acestui tip de afacere, mai ales că, în România, conceptul de economie socială este unul nou. De asemenea, ei se axează pe diversificarea gamei de produse, un proces îndelungat având în vedere testele necesare produselor cosmetice înainte de a fi puse pe piaţă. Laboratorul Ophori Cosmetics se află în Braşov, iar cosmeticele care se produc acolo sunt disponibile la vânzare pe site-ul propriu al afacerii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL